Home

Interviu pentru Coffee Break, revista SCAE Romania

Recent am primit o propunere frumoasa de la Silvia, presedinta SCAE Romania, pentru un interviu acordat revistei Coffee Break, editata de catre asociatie. Nu eu eram in obiectiv neaparat (desi, de voie de nevoie DTP-ul a strecurat si cateva fotografii din activitatea mea de entertainer) ci comunitatea Espressoman, unul dintre cele mai frumoase lucruri care se puteau intampla in lumea cafelei din Romania. Lucru bine facut, apropo  🙂 Mai jos aveti paginile cu pricina din revista, urmate de o transcriere a interviului, in caz ca va este mai usor de citit.

cb4
cb1
cb2
cb3

 

De ce Espressoman?De la ce a pornit ideea acestui blog devenit comunitate virtual pentru iubitorii de cafea?

A fi espressoman inseamna sa faci parte din randul cafegiilor in continua cautare de frumos, calitate, bun gust, perfectiune, arome. Espressomanul este un specimen degustator de cafea, care prin pasiunea sa reuseste sa treaca dincolo de limitele absurde ale unei societati  de consum bolnave, care tinde sa industrializeze si sa globalizeze fiecare picatura de placere din viata noastra. Iar cafeaua nu face exceptie! Sub diversele sale forme de preparare, ea are capacitatea de a impresiona, de a da viata, de a coplesi, de a regenera, de a crea idei. De aici si marketing-ul din jurul cafelei, probabil cel mai pervers instrument de piata si cel mai mare dusman al celor care produc cafea de calitate. Asta pentru ca un departament de marketing puternic inseamna resurse financiare, pe care de obicei nu le au cei care prajesc, loco, arabice de calitate. Dar sa privim partea plina a paharului – daca lucrurile nu ar fi stat asa in Romania, probabil ca aceasta comunitate s-ar fi format mult mai tarziu. Initial, prin 2007, am fost cativa entuziasti pe un forum generalist, ingramaditi pe doua subiecte pe care le-am tot crescut, apoi locul de joaca s-a mutat pe un domeniu separat, Espressoman.ro, configurat ca blog si forum. Blog, pentru ca era nevoie de niste articole tip sinteza legate de prepararea cafelei, alegerea aparaturii performante pentru acasa, alegerea cafelei etc. si forum, pentru ca interactivitatea, dezbaterea subiectelor si coeziunea pasionatilor reprezentau de fapt esenta unei viitoare comunitati la care tot am sperat de acum 7 ani. Astazi suntem 1200 de useri inregistrati si peste 35.000 de vizitatori unici lunar, aproape toti fiind oameni civilizati, cu educatie medie si peste medie, fara porniri conflictuale, iubitori de frumos si de arta. Am remarcat multi fotografi dar si maestri ai stiintelor exacte, ingineri si IT-isti, antreprenori, alaturi de persoane publice sau specialisti de varf, de la manageri de radiouri, pana la directori de institutii medicale sau conducatori de mari companii. Usor, usor am evoluat, iar prin baza impresionanta de informatie tehnica gratuita aflata la dispozitia oricarui om interesat, userii nostri au ajuns sa obtina, ACASA, performante mult peste majoritatea cafenelelor din Romania in materie de espresso si latte-uri, sa isi prajeasca singuri cafeaua prin instalatii cumparate sau de conceptie proprie, sa creeze blend-uri de cafea si unii dintre ei chiar sa prinda curajul de a-si deschide propria afacere in acest domeniu. Am primit multe ecouri care vin sa imi confirme parerea mea aparent subiectiva – comunitatea Espressoman si educatia promovata online in domeniul cafelei au contribuit fara echivoc la avantul luat de piata cafelei proaspat prajite, de specialitate sau gourmet, atat in ceea ce priveste cafenelele dar si prajitoriile, alaturi de piata aparaturii de calitate (espressoare semiautomate, rasnite si accesorii) pentru prepararea acasa a unui espresso “perfect” cum ne place noua sa spunem. Cu ghilimele, pentru ca este o notiune abstracta iar noi suntem intr-o continua explorare  🙂 

Cind ai avut prima data prima experienta memorabila cu  cafeaua?
Desi foarte multi useri de pe forum au ajuns aici cautand sa ajunga la gustul unui espresso baut in vacanta din Italia, eu personal nu pot spune ca am avut un luceafar care sa ma ghideze ci am cautat permanent sa evoluez si sa imi antrenez papilele, pentru a ajunge la momentul in care voi putea discerne intre doua cafele de calitati diferite. Dar anumite momente din “scoala” iti raman intiparite – primele pungi stralucitoare cu blend-uri de robusta si texte italiene frumoase, prima degustare profesionista alaturi de Nimrod la sediul companiei sale de cafea, primul contact cu boabele proaspat prajite, de la regretatii Monkaff, despre care am scris ca orice neinitiat ca dau un espresso acru 🙂 , primul espressor chinezesc si prima rasnita pe care m-am chinuit sa o modific ca sa obtin un espresso decent acasa, prima intalnire cu un prajitor de cafea care sa iti explice babeste ce inseamna de fapt cafeaua de calitate proaspat prajita. Sunt amintiri frumoase care fac parte din evolutia fiecaruia dintre noi si oricat de penibili ni s-ar parea ca am fost in trecut, nu trebuie sa ne rusinam caci exercitiul degustarii cafelei presupune timp, maturizare si cercetare.

 

Care a fost cel mai bun espresso baut vreodata si unde?
Nu exista asa ceva. Nici insasi presedinta SCAE Romania, Silvia, nu poate spune asta! O data intrat in minunata lume a cafelei de origine, proaspat prajite, te afli ca un urs intr-o plantatie cu fructe de padure Poate spune ursul ca i-au placut murele mai mult decat zmeura?  🙂 Exista sute de varietati de cafea, fiecare plantatie, an agricol, altitudine, sol, clima etc. aducand particularitati de gust cafelei si mai departe espresso-ului din ceasca. Sa nu mai spun ca insasi prepararea unui espresso aduce la randu-i o atat de mare plaja de variabile incat de la o rasnita la alta, de la un espressor la altul, de la un om la altul, lichidul din ceasca va avea alt gust. Tocmai de aceea iubesc espresso-ul si cafeaua proaspat prajita de calitate, pentru ca imi ofera acea diversitate si libertate de alegere pe care globalizarea de care aminteam la inceput ti le interzic.  Iar ca sa fiu mai direct, concluzia majoritatii colegilor de pe forum si implicit si a mea, este ca CEA MAI BUNA CAFEA SE BEA ACASA! Dupa ce iti achizitionezi aparatura potrivita cu o informare temeinica online, dupa ce ai pe masa o cafea proaspat prajita de la un prajitor de incredere, dupa ce dobandesti tehnicile relativ simple de home barista, vei avea foarte putine motive sa mai bei vreodata un espresso in oras, si nu numai in Romania. Nu sunt absurd, exista locuri, putine, unde prin mana unor barista priceputi trec aparatura profesionala si  boabe de calitate, locuri care merita vizitate cat mai des. Insa degetele mainilor sunt suficiente pentru a le numara, orasele norocoase nefiind prea multe.

 

Ce parere ai despre schimbarile din Romania legate de cafeaua proaspat prajita?
Un prajitor din Romania, “persoana importanta nu spui cine”, imi tot zicea demult ca al treilea val al cafelei a inceput sa intre in Romania si tot creste, creste pana la un moment maxim al potentialului sau. Cine si-a slefuit placa din timp si a acumulat cunostintele necesare, va fi sus pe val, cine nu…sub val. Tot el spunea, si il citez pentru ca are dreptate, ca o data cu aparitia multor business-uri de acest gen,  se vor strecura si cativa impostori, care nu aduc deloc plus valoare acestei bresle. Deja unul / doi sunt pe buzele tuturor, insa sita cerne dupa cum stim, iar cei care pacalesc aceasta meserie si aduc prejudicii breslei din care vor sa faca parte, nu se vor mai putea ascunde. Dar ceea ce lipseste cu adevarat acum pietei de cafea proaspat prajita este coeziunea intre cei care desfasoara business-uri in acest domeniu. Forumul nostru, prin natura sa de coagulant al pasionatilor, a facut pasi importanti in aceasta directie, fiind un loc de intalnire si al celor care au avut curajul sa aduca in Romania o cafea verde de calitate si sa o prajeasca la standarde cat mai inalte. Fara ei nu aveam despre ce sa discutam practic, caci fiarele (a.k.a. masinariile) sunt fiare si atat. Mai departe insa e nevoie de cineva cu puteri magice care ii aseze pe toti la o masa, eventual intr-o asociatie cu reguli general acceptate, si care impreuna sa promoveze cafeaua de specialitate chiar si gourmet,  proaspat prajita, pe diverse canale media, la manifestatii publice si oriunde au acces la omul de rand care nu a apucat in valtoarea grijilor vietii sa ia contact cu o cafea buna. Cum orgoliul romanului este mai presus de orice, din pacate, prajitorii autohtoni vor ramane probabil la fel de dispersati si individualisti, luptand fiecare pentru firimitura de piata pe care o are cafeaua proaspat praijta la noi in tara, in loc sa fie uniti si sa lupte pentru extinderea spre felia consistenta din segmentul premium, care in 2013 depasea 50 de milioane de euro. Si mai vreau sa trag un semnal de alarma asupra lipsei prajtoriilor de cafea sau /si  a cafenelelor care folosesc cafea proaspat prajita, in orase mari din Romania ca Timisoara, Sibiu, Iasi alaturi de aproape toata zona Moldovei, Targu Mures si multe altele. Toate aceste goluri reprezinta oportunitati de afaceri pentru cei care vor sa investeasca in cafeaua de bun gust si sper ca apelul meu sa fie auzit. Ce-i drept, atunci cand investesti intr-o prajitorie, nu banii sunt neaparat problema principala (desi 15-20.000 Euro costa doar cuptorul) ci dobandirea cunostintelor necesare in domeniul prajirii care sa iti permita sa livrezi constant aceeasi calitate in punga. Este un exercitiu complex, care mananca mult timp si neuroni, profesionistii acestei arte fiind extrem de putini. Ca sa inchei paragraful, as cita iarasi din spusele altui prajitor: “ma bucur ca a mai aparut inca o prajitorie caci momentan e loc pentru toti in piata. Cu cat vor fi mai multe cu atat oamenii vor lua in serios acest fenomen” Si ii dau dreptate, caci una e sa existe niste entitati izolate percepute de oameni ca trufandale sau ca dinozauri de expozitie, si alta e sa te lovesti de calitate la tot pasul. Urmarea imediata va fi scaderea preturilor finale, caci consumatorii vor genera volume mai mari de vanzari.

 

Ce parere ai despre competitiile de barista organizate in Romania?
Recunosc ca forumul nostru nu a fost atat de apropiat de comunitatea barista. De fapt a fost invers, ei nu prea au fost dornici de a intra in dezbateri tehnice cu noi, cu exceptia unor nume mari, ca Ernest Valentin de exemplu. Insa am observat in ultima vreme o tendinta de convergenta, unii barista devenind pasionati de prajirea cafelei si de cafeaua de specialitate, iar unii forumisti fiind absorbiti de atmosfera concursurilor regionale si nationale si implicandu-se in acestea sau in voluntariatul din jurul lor. Ca si in randul barmanilor, competitiile barista organizate la nivel inalt sunt extrem de necesare pentru stimularea profesionistilor din domeniu spre perfectionare si studiu, pentru atragerea de noi pasionati catre bar, pentru iluminarea managerilor din domeniu, astfel incat meseria aceasta sa fie dusa la rang de arta. In final vom avea cu totii de castigat, dar mai ales clientul final care momentan se afla intr-un impas major atunci cand e vorba sa bea o cafea buna in localurile din Romania.

 

Stiu ca la Coffee lovers 2014 a fost una dintre cele mai frumoase experiente legate de comunitatea voastra, ati prajit cafea, ati degustat, unul din espressomani e campionul national de cup tasting, cum vezi acest eveniment si cum ati putea sa va implicate voi ca si comunitatea in el?
Da, poza de mai jos ilustreaza foarte bine aceste afirmatii. Intalnindu-ne si cu alte ocazii si cunoscandu-ne mai bine, am ajuns sa fim mai uniti si sa gasim resursele de timp pentru participarea la Coffee Lovers 2014, mai ales ca au venit colegi chiar din Sibiu  sau Craiova pentru a fi impreuna si pentru a asista la competitiile barista. Cu bunavointa Silviei de la SCAE, am avut standul nostru special, in care am prajit cafea si le-am aratat si celor prezenti ce inseamna acest lucru, am dezbatut tot felul de probleme tehnice, per total fiind una dintre cele mai frunoase intalniri ale noastre de pana acum. Promitem sa venim si la anul si trebuie neaparat sa ne tinem de indemnul colegului forumist CosminP care a propus ca noi sa fim cei care impartasim public si gratuit oamenilor obisnuiti care vin la targ, cat mai multe din lucrurile necunoscute de ei, impropriu numite “secretele cafelei”. De fapt sunt o multime de notiuni de baza pe care romanul nu a apucat sa le cunoasca din cauza trecutului comunist, din cauza marketing-ului agresiv si nu in ultimul rand din cauza dezinteresului. Alaturi de SCAE Romania, care trebuie sa faca eforturi sustinute in a perfectiona toata suflarea barista, sunt de acord ca si noi suntem datori sa facem acest efort de educare al publicului larg catre consumul de cafea de calitate, inclusiv sub forma espresso-ului, atat acasa cat si in baruri. Ca sa fac o analogie cu raspunsul de mai sus, cu cat clientul va fi mai educat, cu atat managerul de cafenea si omul din bar vor trebui sa se straduiasca mai mult pentru a oferi calitate in ceasca de cafea.

 

Stiu ca duci o “batalie “ branduri de cafea vs, cafea proaspat prajita, cum te percep oamenii care lucreaza pentru brandurile de cafea..agresiv?te cunosc?au ripostat?
Chiar daca ai pus ghilimele, e mult spus batalie, pentru ca nisa cafelei proaspat prajite este una absolut minuscula in Romania, deocamdata, si nu cred ca un “elefant” – a se citi corporatie –  se poate speria de un soricel 🙂  Daca mai pui si dezbinarea din randul prajitorilor si faptul ca in general acestia nu prea au fondurile necesare pentru a oferi aparatura profesionala de bar in custodie sau mult ravnitele “bugete de marketing”, atunci e clar ca ceea ce discutam noi pe forum nu poate fi o amenintare la adresa marilor business-uri de cafea din Romania. Batalii se dau, dar intre brand-urile de cafea. As spune chiar lupte de guerilla. Perceptia despre Espressoman nu o cunosc foarte bine pentru ca nisa e prea mica, asa cum spuneam, ca sa fim reperati de radarul departamentului de strategie al corporatiei. Insa uitandu-ma uneori pe paginile de Facebook sau pe blogurile “unse”, observ ca a crescut numarul celor care comenteaza sarcastic la adresa marketing-ului exagerat, ceea ce nu poate decat sa ma bucure. Pana la urma, in sinea lui, orice mare functionar al acestor brand-uri, pus in fata unui blind test, cu o cafea de calitate prajita de cateva saptamani si una dintr-o punga premium prajita nu se stie cand (caci se evita inscriptionarea datei prajirii pe ambalajele cafelei “de marca”), va sesiza imediat diferenta de gust. Vorbim aici de niste limite fizice ale uleiurilor aromatice volatile, pe care nu le poti pastra in bob mai mult de 3-4 saptamani de la prajire sau de cateva minute de la rasnire. Dar poate ca artizanatul trebuie sa ramana artizanat, iar industria…industrie.

 

Acum in incheiere te rog sa-mi transmiti citeva cuvinte pentru cititorii Coffee Break.
Dragii cititori, constientizati ca bobul de cafea este un produs agricol care o data preparat termic incepe sa se degradeze usor, apoi accelerat, in ciuda ambalarii profesionale. Apoi comparati mereu achizitia de cafea cu achizitia unui mar spre exemplu – nu cerem taranului din piata o marca ci alegem un anume soi pentru ca ne place, mirosim, vedem culoarea, apreciem zona din care provine, nu il luam nici prea verde nici prea copt, schimbam livada cand vrem alte gusturi. Dati frau liber curiozitatii si testati, informati-va, rasniti voi boabele chiar inainte de preparare, faceti-va curaj si preparati singuri espresso-ul acasa. Inchei cu o urare des intalnita pe forum: extractii reusite!  🙂

 

 

 

Manifest pentru bun gust in cafea

* de Radu Carutasu

coffee-cups

Diversitatea de gusturi si opinii este binevenita!

Cererea formeaza piata si nu invers! Daca pe piata exista cialde , capsule , cafea preambalata , ibrice , chinezarii de prparat cafea sau aparate performante inseamna ca asta este cererea. Tot piata ofera celor interesati si posibilitati pentru a evolua.

Forumul se intituleaza , totusi ” espressoman ” .
Este dedicat procedeului de preparare a unei cafele prin metoda espresso cu tot ceea ce implica acesta , de la manopera pana la echipamente .
Prepararea unui espresso implica niste etape de preparare , folosirea unui anumit tip de cafea si a unor echipamente pe care nu le-am inventat noi , cei de pe forum.
Aici cautam reteta unui ” espresso perfect ” in armonie cu gusturile , preferintele si echipamentele din dotarea fiecarui impatimit.

Tehnicile de marketing au identificat in piata si segmentul celor mai grabiti , mai comozi , care nu vor sa se complice si accepta pacaleala unei bauturi preparate cu aceleasi tipuri de aparate dar cu o cafea preparata si preambalata sau prin folosirea unor aparate complet automatizate. Implicarea operatorului devine minima , reducandu-se la actionarea butonului pornit-oprit si la pozitionarea cestii sub orificiul prin care se scurge lichidul. Deja , fie si numai acest aspect al cafelei premacinate si preambalate in doze potrivite unei extractii , indeparteaza bautura obtinuta astfel de ceea ce se numeste espresso , chiar daca extractia se realizeaza cu un expresor. Din punctul meu de vedere, tinand cont si de opiniile contrastante, nu consider ca suntem in zona polemicilor , avand in vedere ca discutam de lucruri din zone diferite. Ca vorbim de cafea obtinuta prin metoda ibric , presa , la cafetiere , automate , semiautomate din cialde , cafea preambalata , proaspat prajita samd , mi se pare o problema de optiune personala a fiecaruia.

In aceasta optiune personala se reflecta insa, fie necunoasterea , dezinteresul , comoditatea sau indiferenta fata de calitatea rezultata in ceasca ori , dimpotriva , o dorinta de a savura o bautura deosebita , dorinta care porneste din interesul fata de ceea ce consumam si care determina activitatile detaliate pe acest forum. De multe ori distanta de la un lucru slab la mediocru sau de la mediocru la foarte bun este mica.
Este valabil si la cafea !
Depinde ce doreste fiecare !

Cum este mai bine , este tot o problema de gusturi , optiuni si , de ce nu , de un stil de viata !

Parerea mea !

Cafea “de brand” ( Illy si nu numai ) versus cafea proaspat prajita

 

illy

 

Am primit o sugestie (multumesc G.Serban) sa copiez si pe blog postarea mea din forum referitoare la discutia Illy versus cafea proaspat prajita, pe care o gasiti aici.

Am mai scris un articol despre ce inseamna de fapt cafeaua proaspat prajita, insa mereu apar nuantari ale subiectlului, mai ales ca nu toate cafelele de origine din Romania, proaspat prajite, se ridica la un nivel ridicat. Insa majoritatea o fac.

De fapt, eu sunt oarecum trist pentru ca prajitorii si majoritatea oamenilor din spatele barului, tac. In afara de cativa care au fost mai radicali, inclusiv pe forum, si au spus adevarul verde in fata, probabil restul gandesc la modul “ce rost are sa-mi fac probleme cu ProBrands sau cu altii, mai bine stau in banca mea”. Pai dragi prajitori, nu despre asta e vorba in business-ul vostru? Nu aici e cheia dezvoltarii foarte lente a fenomenului de fresh roasted beans in Romania, adica la marcile de cafea care spun in orice reclama ca sunt cele mai “alintaromate”, “nu doar negre”, “illysime”, “vero espresso italiano”, iar produsele voastre raman in umbra si in nisa lor minuscula? Lipsa aceasta de comunicare publica si de atitudine reprezinta in continuare un mare minus, cu toate consecintele sale. Uite de aia a plecat Cezara la Starbucks  🙂

Va pun pe tapet o parere extrem de raspandita, concentrata in vorbele userului Ioni, de pe forum Espressoman:

“Ma intreb de ce nu sunt mai multe prajitorii in toate orasele?! Oare chiar nu au aflat oamenii ca cea mai buna e cafeaua proaspat prajita? Nu conteaza de unde e adusa, cum e transportata, in ce conditii e depozitata, cum e prajita, cum e racita, stim doar ca miroase foarte bine si uneori in ceasca gasim o cafea buna, uneori nu, si asta pentru ca sunt multe variabile care nu tot timpul sunt favorabile […] Ma mai intreb, retoric bineinteles, daca cele 114 controale de calitate de la Illy din momemul culegerii cafelei si pana la ambalare nu sunt inutile, ce atatea controale, degustatori profesionisti, amestecuri de cafea pentru un rezultat cu greu obtinut; cateva prajitorii si gata. In cele mai bune hoteluri din lume se serveste cafea Illy, aici pe forum sau pe blog am citit de useri care au baut cea mai buna cafea Illy in cafenele din Italia sau Romania. Nu cred ca degeaba au scris. Fiecare consuma ce vrea, dar nu puteti ignora si subestima o companie care e in top si la care telul e un produs cat mai bun.”

In cazul lui Ioni, care apropo nu cred ca “lucreaza la Illy”, se intampla ceva valabil la foarte multi incepatori – scoaterea din minte a valorilor brand-ului este mult mai grea decat antrenarea papilelor pe o cafea de calitate.  Aceste marci angajeaza pe bani buni agentii de publicitate cu o putere de creatie si de persuasiune fara margini, profitand de dezinteresul oamenilor fata de ce beau. Eu ma recunosc cumva in ce spune Ioni, pe timpul cand abia scriam curajosi pe topicurile noastre de pe Softpedia, in 2007. Pe atunci, colegul Torin era ani lumina in fata noastra ca si gusturi si experienta, povestindu-ne despre ce inseamna cafea proaspat prajita, iar eu ma tot amageam cu diverse combinatii de robusta, dar de brand, sau arabice ambalate stralucitor in pungi cu “dubla protectie de aluminiu”. Mergeam in vizita la Bristot la sediu, unde apropo e manager un foarte bun consultant si specialist in business de cafea, Nimrod, si degustam diverse ambalate care alaturi de cuvintele lui spumoase, ma exaltau de parca beam cea mai rara cafea din lume. Asta e puterea brand-ului, mai ales aplicata pe pielea unui incepator. Apoi am inceput sa merg pe mana lui Torin si sa incerc diverse cafele proaspat prajite de la regretatul Monkaff, reclamand unele sortimente ca fiind “acre”, cand de fapt erau cafele mai acide, de foarte buna calitate. Pe masura ce am constientizat mai mult ceea ce beau si faptul ca pot avea libertatea sa aleg ce origini vreau eu, nu ce imi impune un brand, am inceput sa consum din ce in ce mai multa cafea proaspat prajita, facand si saltul financiar (mai mult psihologic) de la 30-40 lei/kg de cafea, la 80-100 de lei/kg. Cu timpul, schimband prajitorii, originile, miscelele, am descoperit pur si simplu o alta lume, iar toata spalarea pe creier facuta de brand-uri s-a evaporat. Nu a fost usor, a tinut un an probabil, dar am reusit Smile

Asa cum pe articolul mai vechi de pe blog, cei care beau dolcegusto m-au acuzat ca ma #!* pe gusturile lor, asa si aici s-ar putea sa-mi iau critici, dar Ioni si cei care impartasesc parerea din citat, retineti un lucru – sa va vedem peste un an de consum alternativ brand/proaspat prajita! Tot ceea ce credeti acum despre Illy si despre celelalte marci vi se va parea  brainwashing!!! Daca tie iti place in acest moment, este gustul tau si trebuie respectat. Dar fa acest efort si schimba 5 prajitori in urmatoarele 3-4 luni, eventual luand cafele cat mai dulci/ciocolatii/florale, pentru inceput, (nu acide / “acre”, caci sunt mai ciudate initial) si fa cate un shot CORECT preparat, eventual dublu dar la doua cesti, de cate 30ml, ca sa mai deguste si altcineva din casa. Iti garantez cu mana pe inima ca nu vei putea contrazice fizica, mai exact, ca niciun ambalaj presurizat si megapresurizat nu va putea pastra luni de zile boabele ca in primele 3-4 saptamani de la prajire. Cu aceasta ocazie iti vei antrena papilele si vei descoperi arome pe care Illy sau alte brand-uri nici nu le viseaza, decat daca apuci vreodata in vreo vizita pe la fabrica sa bei proaspat prajita de la ei. Acest lucru nu cred ca este de contestat neaparat, adica standardele de calitate pe care le respecta marile brand-uri si calitatea boabelor per total. Dar faptul ca atunci cand tu consumi cafeaua sunt trecute deja multe luni de la prajire, plus faptul ca sunt prajite la gramada cu sutele de kg nu artizanal (si nici nu pot face altfel) sacrifica definitiv aromele pe care le-ar fi putut avea acele boabe.

Daca dupa 3-4 luni revii avand aceeasi parere, inseamna ca intr-adevar lucrezi pentru Illy. Asa cum nu poti rasturna teorema lui Pitagora sau teoria relativitatii, nici aceste limite fizice despre care vorbesc nu pot fi contrabalansate de o cutie de tabla cu gaz inert. Probabil se pastreaza mai bine ca intr-o punga, dar pana la proaspat prajita mai este cale lunga.

Sfatul meu este sa schimbati des prajitorii si soiurile, dar nu cumparati odata 5-6 sortimente ci maxim doua, pe care sa le exersati la maxim. Au fost mici reclamatii fata de unii prajitori apropo de ulei pe boabe, prajiri prea puternice, chiar si niste pietricele etc. Accidente izolate pot fi, caci vorbim de artizani, dar asta nu inseamna ca e o regula.

Aceasta e frumusetea cafelei – este o lume extraordinar de mare si de diversificata cu atatea si atatea gusturi date de altitudinea cultivarii, vecinatatile culturilor, regiunea din care provin boabele, amestecurile nenumarate pe care le poti face inclusiv tu etc. etc. Si atunci, daca vorbim de un produs agricol, de ce sa stam intr-un brand/doua? De ce sa ne lasam convinsi de niste standarde impuse de o marca dupa bunul plac? De ce sa nu cumparam rosii de gradina si sa luam o punga stralucitoare cu rosii italiene sau olandeze? De ce sa nu facem o placinta cu mere parfumate din livada si sa cumparam o tocana de mere congelate? De ce UE pune bete in roate Romaniei atunci cand producatorii nostri vor sa omologheze diverse mancaruri traditionale? Pentru ca asa trebuie, sa ne incolonam cum vor corporatiile si sa actionam la fiecare informatie transmisa androidului.

Arome puternice si in 2014!

coffee_bean_christmas

 

In ultima vreme, forumul Espressoman s-a consacrat ca un loc mult mai viu in discutii decat blogul, si asta e bine pentru ca interactivitatea duce la progres. Insa cu un plugusor va sunt dator 🙂

Sarbatori frumoase dragi espressomani si felicitari pentru ca existati si va implicati in acest mod extraordinar, cum rar se intampla in tara aceasta in vreun domeniu. Poate nici nu va dati seama uneori, dar stradania voastra de a schimba lumea cafelei in Romania a inceput sa se vada din ce in ce mai mult, de la cafenelele bune deschise, pana la comentariile de pe bloguri, calitatea cafelei aduse in tara, evenimentele din ce in ce mai dese si lista poate continua.

Foarte probabil, 2014 va reprezenta un an de explozie a fenomenului, din informatiile mele anuntandu-se mai multe proiecte frumoase. Asadar, avem motive sa credem ca anul urmator va fi unul puternic aromat, mult mai tare decat ultimii 24! La multi ani!

Cafea Lavazza proaspat prajita

Despre cafeaua de specialitate, proaspat prajita, mi-am spus parerea  intr-un articol separat, iar cine viziteaza des forumul Espressoman probabil s-a molipsit demult de acest microb al cafelei cumparate dupa origine si data prajirii, nu dupa brand. In optimismul meu caracteristic, tot sper la o utopie, anume ca intr-o zi din ce in ce mai multe “marci” vor apela la filiale locale, in diverse tari cu un consum mai ridicat, unde vor praji des si vor livra prompt catre lanturile de magazine si catre HoReCa. Dar toti ne dorim o lume mai buna, nu-i asa? Si zilnic primim dovada faptului ca in domeniul alimentar (si nu numai) corporatiile ne trag clapa cu fiecare ocazie pe care o au.

In linia acestor idei, cautatorii de calitate intr’ale cafelei vor reprosa mereu “brand-urilor consacrate” nu numai faptul ca vand amestecuri de robusta si arabica la preturi premium sau sortimente 100% arabica de cea mai joasa speta, dar si faptul ca nu trec data prajirii pe ambalaj, astfel incat sa poti evita pachetul daca are mai mult de 2-3 luni. De obicei se pune o data a expirarii, care astazi este de un an jumate’ pana la doi ani, in cazul majoritatii cafelelor ambalate. Toate acestea sunt premise pentru o cafea amara ca dracu’, cu boabe uleioase, cu arome naturale alterate pana la disparitie.

Si uite asa, abia la mijlocul articolului intru pe subiect. Ieri, fiind la cumparaturi in Carrefour, m-am oprit la raionul de cafea, din aceleasi motive pentru care mai aruncam de obicei un ochi la OTV sau la Vadim Tudor sau la Becali… “masochism analitic” sa-i zicem  🙂 Si cand pun mana pe un pachet de Lavazza ce sa vezi…Minuneeee! Avea data prajirii pe ambalaj (acel indicator MFD), alaturi de data expirarii. Si ce sa mai vezi?! Minunea nr. 2 – era prajita in luna mai 2013 (vizita fiind facuta pe 1 iulie 2013). Am luat alt sortiment de Lavazza, care nu m-a lasat la fel de “entuziasmat”, avand data prajirii, dar undeva in decembrie 2012:

lavazza-prajire-expirare
lavazza-gran-aroma-bar

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

lavazza-data-prajire-data-expirare
lavazza-crema-e-aroma

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Cu toata sinceritatea nu pot decat sa-i felicit pe cei care prajesc cafea Lavazza pentru acest gest, probabil unic in randul marilor producatori de cafea prajita. Si spun asta cu gandul la mine acum 4 ani cand inca mai cautam acul in carul cu fan, adica o cafea ambalata de HoReCa sau supermarket, cu data prajirii pe pachet si cu un gust cat mai apropiat de o cafea de specialitate proaspat prajita. Desigur, nu se pune problema gustului in cazul Lavazza, fiind in acelasi registru al platitudinii si veninului brand-urilor concurente, dar este un exercitiu tehnic  interesant care le va da ocazia scepticilor sa compare acasa boabe ale brand-ului preferat, prajite acum doi ani, un an, 6 luni, doua luni, poate o luna. Asta va fi o sansa noua pentru cei care vand boabe de calitate, proaspat prajite, pentru ca e foarte posibil ca omul sa se intrebe de ce cafeaua prajita acum doua luni a fost mult mai buna ca cea prajita acum 6 luni sau un an? Si de ce o cafea nu ar fi mult mai buna daca am consuma-o in primele 30 de zile de la prajire?! O mana de ajutor nesperata, intinsa de Lavazza, micilor prajitori…

ROK Espresso, esente tari de cafea si in vacanta

rok-espresso-ps

 

Ne-am obisnuit pe forum sa desfacem firul in patru atunci cand vine vorba de espresso si sa investigam aproape obsesiv fiecare pas al prepararii. Si sunt mandru de ce a facut aceasta comunitate pana acum, crescand fara discutii nivelul  de informatie exacta si reala in domeniu, pe internetul romanesc. Dar ce faci cand pleci in vacanta sau la parinti/socri sau iti rezervi un weekend pentru relaxare la munte si nu te poti desparti de gustul espresso-ului tau de toate zilele? Placerile matinale si nu numai, din ceasca preferata, vor deveni doar pofte, pentru ca nu este nimic confortabil in a pravali peste bagaje espressorul si rasnita din dotare, riscand si deteriorarea lor la transport. La acest scenariu probabil s-au gandit proiectantii atunci cand au creat simpatica pasare de metal 🙂 si anume espressorul portabil ROK Espresso.

CONSTRUCTIE:

Citind relativ des forumurile home-barista/coffeegeek auzisem de ceva timp de acest agregat (initial sub numele de Presso, apoi imbunatatit si redenumit ROK Espresso) dar pana nu vine la tine in tara sa-l poti atinge e mai greu sa te pronunti asupra utilitatii si calitatii sale. La fel a fost si cu rasnitele, a durat o vesnicie (20 de ani de la Revolutie) ca sa putem gasi destul de usor in Romania o rasnita casnica buna pentru espresso, magazinele intoxicandu-ne cu automate. Inca nu mi-am propus sa iau la rand toate espressoarele preferate si sa le analizez, dar ROK mi-a atras atentia in mod deosebit datorita portabilitatii. Am simtit in deplasari pe limba mea cum este sa bei ceva foarte diferit de espresso-ul de acasa, eu personal nesuportand ibricul. Desigur, sunt multe alte metode alternative de preparare a cafelei, la fel de portabile, si cred ca in viitor ar trebui analizate mai bine. Eu insa fiind espressoman convins, nu le caut decat pe acelea care se apropie cel mai mult de un espresso caci FrenchPress-ul sau Chemex-ul nu mi-au starnit deloc aceleasi senzatii. Probabil e o chestiune de gusturi.

rok-espresso-cutie

Revenind la obiectul acestui mini review, ROK Espresso alege sa se dezvaluie posesorului intr-un mod de prezentare destul de extravagant, venind intr-o cutie metalica asemanatoare cu editiile speciale de whisky 🙂 gravata cu mesajul proiectantului, menit sa te autosugestioneze inainte de a o deschide.  In interior vei gasi pasarea metalica prinsa foarte fix in bureti (probabil ca sa nu se sparga recipientul de apa), un portafiltru metalic, spliter pentru doua cesti, un mini manual de instructiuni, un accesoriu pentru spumarea laptelui si o lingurita mai solida, cu fundul rotunjit si aproximativ pe marimea portafiltrului, astfel incat sa serveasca drept tamper:

rok-espresso-deschis

Prima impresie dupa ce-l scoti din cutie este extraordinara. Te simti un campion care tine in mana un trofeu in forma de espressor, cu o greutate de aproximativ trei kg 🙂 Este foarte bine construit, si in afara de recipientul de apa facut din policarbonat nimic nu pare ca se va putea strica prea curand. De aceea ei scriu in manual si pe site “10 ani garantie”, cu gandul la durabilitatea sa, nu la garantia efectiva a revanzatorului. Constructia solida din “engine grade metal” asa cum marketizeaza ROK acel aliaj de aluminiu (polishat), este necesara pentru ca se aplica o forta considerabila (dar nu exagerata) atunci cand faci un espresso, fiind pana la urma un espressor manual. Nu stiu ce au pus in compozitie, dar am fost convins ca tin in mana o bucata de otel.

rok-espresso-rezervor-apa

Mi-a placut faptul ca nu s-au zgarcit la portafiltru, asa cum fac multi producatori care pun un strat de plastic chiar si la aparate de 300E ceea ce este o rusine. Dupa cum puteti observa mai jos, portafiltrul este comparabil ca si constructie cu cel de pe Bezzera al meu, diferind dimensiunile evident. Nici nu il puteau face prea gros pentru ca s-ar fi incalzit foarte greu in timpul extractiei, or stim cu totii importanta unui portafiltru fierbinte in procesul de preparare a unui espresso. O surpriza placuta este sita nepresurizata (50mm diametru), care te lasa sa macini cafeaua la ce granulatie vrei, fara sa te forteze sa folosesti o cafea macinata mai grosier. Probabil o sita presurizata ar fi ingreunat mult apasarea aripilor. Baieti destepti, ce sa mai…  🙂

rok-espresso-portafiltru

Tot la capitolul constructie vreau sa va arat si piesa prin care trece apa din rezervor catre portafiltru, care nu m-a impresionat deloc ca si solutie aleasa, fiind dintr-un soi de silicon, cu multe gauri pe toata suprafata. Practic s-a dorit o “imitatie portabila” a grupului unui espressor normal, sita aceea metalica numita de noi “dus”, aratand in viziunea celor de la ROK astfel:

rok-espresso-grup

Baza acestui espressor manual este si ea foarte interesant stantata, la ultimul upgrade (odata cu schimbarea numelui in ROK Espresso din Presso) primind picioruse de cauciuc, indispensabile as spune, caci in timpul apasarii fieratania a stat destul de fixa. Cred ca in varianta veche, Presso, s-au intamplat multe cazuri de alunecare, fara acele picioruse.

rok-espresso-baza

 

UTILIZARE SI PERFORMANTE:

Odata ce ai mai preparat in viata ta un espresso, o sa iti fie foarte usor sa intelegi modul de functionare al acestui aparat, aplicand teoriile generale legate de eforturile pentru stabilitatea temperaturii apei. Desigur, sunt termeni prea pretentiosi pentru un manual portabil, dar chiar si incepator fiind ar trebui sa stii ca e bine ca temperatura apei sa fie pe cat posibil constanta, de la boiler si pana la contactul cu apa, pe parcursul secundelor de curgere. Dar in cazul ROK, neavand rezistenta electrica sau boiler, la fel ca un espressor obisnuit, iti va  trebui o sursa de apa fierbinte, relativ usor de gasit la locul de cazare atunci cand pleci intr-o vacanta, si as spune eu, rapiditate in miscari ca sa nu se raceasca apa. Tot cu gandul la stabilitatea termica, eu as avea sugestia de a  tine portafiltrul, pret de un minut macar, intr-o cana cu apa fierbinte, urmand sa il scoateti si sa il stergeti chiar inainte de folosire. Nu este obligatoriu dar ar ajuta mult.

Primul experiment facut a fost cam neglijent, lasand apa prea mult sa stationeze intr-un vas descoperit, inainte de a o turna. Cum apa se cam racise, espresso-ul rezultat (folosind cafea proaspat prajita si macinata inainte de folosire la granulatia pe care o foloseam pe Bezzera) a avut o latura mai pronuntata de aciditate (acreala), semn ca apa folosita a fost cam rece. Am repetat experimentul, de data aceasta turnand inainte niste apa fierbinte peste portafiltru, cum fac si acasa in mod uzual, si miscandu-ma ceva mai repede.  Strategia a dat roade si gustul s-a schimbat mult in bine. Dovada ca in espresso detaliile conteaza foarte mult.

Rutina de preparare e una foarte simplu de aplicat:

– in portafiltrul incalzit cu apa fierbinte in prealabil (repet, nu este obligatoriu dar imbunatateste foarte mult gustul) puneti 12-14g de cafea macinata la o granulatie fina, specifica espresso-ului (14g ar insemna un portafiltru plin). Aici o rasnita manuala face minuni, alaturi de boabe de cafea proaspat prajita

– presati cafeaua in portafiltru cu fundul masurii de plastic din dotare sau daca aveti cum, confectionati-va/cumparati un tamper metalic de 50mm

– deschideti aripile aparatului pentru ca pistonul care va impinge apa sa se ridice, montati portafiltrul si turnati apa fierbinte luata chiar atunci de pe sursa de incalzire (aragaz, fierbator, microunde), pana se umple recipientul. Pentru ca nu exista o valva de oprire a apei, aceasta va curge prin recipient direct in portafiltru, peste cafea. Partea buna este ca realizati cu aceasta ocazie un fel de preinfuzie, eventualele crapaturi din pucul de cafea, sudandu-se si facand blocul mai compact.

– apucati cu ambele maini bratele espressor-ului si apasati cu o forta egala pana la capat. Am observat in clipul lor de prezentare ca se poate repeta operatiunea de apasare cand ati ajuns la capat, ridicand iar aripile. Eu as incerca totusi sa dozez de la inceput totul si sa imi iasa din prima cei 60 ml, pentru un espresso dublu, caci apa deja si-a pierdut din temperatura si riscam sa stricam espresso-ul, cu nuante prea acide.

– inainte de a scoate portafiltrul puteti pune un vas sub el, pentru a elimina surplusul de apa printr-o noua apasare ori prin desfiletarea sa.

Am tras si cateva cadre video, ca sa vedeti “pe viu” ce poate ROK Espresso:

 

Nu pot sa-mi dau seama daca acesti pasi ai prepararii sunt greu de urmat pentru un incepator (inclin sa cred ca nu) insa cuiva care foloseste deja un espressor electric i se va parea o joaca de copii. Spre deosebire de sistemul clasic, manualitatea aceasta te tine mai mult in priza pe parcursul extractiei, participand activ la fiecare pas al prepararii. Iar pentru un pasionat aceasta este o senzatie unica. Inevitabil vor aparea comparatii cu espressoarele manuale gen La Pavoni Europiccola, si trebuie sa subliniez ca exista o diferenta clara intre ele, desi recunosc, eram tentat sa nu fiu asa categoric initial. E drept si pretul este triplu in cazul La Pavoni, dar Europiccola este un espressor de sine statator, care poate fi utilizat zi de zi. Pe ROK eu il consider ca o excelenta varianta portabila, pentru momentele cand vrei sa iei cu tine in vacanta ceva din savoarea espresso-ului baut acasa in fiecare dimineata (colegul forumist Cosmin a avut dreptate).

Curios din fire, am incercat sa folosesc si accesoriul pentru spumarea laptelui. Daca pe partea de espresso, cu ceva exercitiu poti obtine un shot destul de ok, pe partea de capuccino spuma obtinuta din lapte rece este departe de crema de lapte facuta la espressorul de acasa. Insa tinand cont ca am stat la cort si am incalzit apa la foc de lemne, ce pretentii sa mai avem? Sau ca stam la o pensiune care ne pune la dispozitie un amarat de filtru de cafea? Sau ca la parinti  acasa nu gasesti decat clasicul ibric? Partea buna este ca poti sa-ti faci un pseudocapucino sau un pseudolatte machiato, “pompand” laptele cam 30 de secunde (similar cu metoda French Press) pana capata o consistenta mai groasa si spumoasa:

 

PRET: 

Atunci cand vine vorba de pret, ROK Espresso nu face prea multe concesii. Probabil s-au gandit sa se pozitionese mai sus, nu pentru cei care nu au avut niciodata un espressor ci pentru cei cu venituri medii si peste medie, care vor o alternativa portabila, pentru vacante/deplasari, la espressorul de acasa . In Romania, ajunge in magazine la 730 de lei, dar ca de obicei, cititorii Espressoman.ro au discount 10% la importator (prin tabloul de reduceri), deci il vom putea lua cu 650 de lei. Nu este un pret mic, insa are avantajul ca nu vei schimba consumabile (site, filtre textile sau metalice), care in timp se aduna…

 

CONCLUZIE:

Daca esti un espressoman pofticios, pot sa bag mana in foc pentru faptul ca niste boabe proaspat prajite si o rasnita manuala, vor face ROK-ul nelipsit din orice calatorie, alinand cu succes dorul de espresso-ul tau de acasa. Mai pot sa intuiesc  ca in configuratia de mai sus, greu vei gasi hotel, restaurant sau pensiune in Romania turistica, in stare sa iti ofere un shot mai bun, la ce bataie de joc este in horeca autohtona, exceptie facand unele cafenele mai serioase. Espressorul manual cu pricina aduce dupa sine si plusuri si minusuri, asa cum le-am analizat mai sus, dar pentru cei care doresc neaparat espresso in vacanta, senzatia prepararii la un ROK si rezultatele obtinute vor face deliciul fiecarei dimineti departe de casa.

Pentru a dezbate impreuna subiectul, va asteptam pe forum, unde ROK Espresso are un topic dedicat.

 

 

 

 

 

 

Black Coffee Friday, editia a III a, vineri 14 iunie 2013, pe Espressoman.ro

Espressoman.ro a devenit o comunitate frumoasa, unde discutiile avanseaza in calitate pe zi ce trece. Pe acest fond, unii importatori s-au adaptat din mers, aducand in Romania espressoare, rasnite si accesorii care sa satisfaca o cerere din ce in ce mai pretentioasa. Fiind o entitate unica, Espressoman.ro si-a castigat dreptul de a avea acces la preturi sub cele din magazine, lucru “la fel de unic” in Romania. Cu aceasta ocazie s-a format si traditia Black Coffee Friday, care de doua ori pe an va incerca sa coboare stacheta preturilor si mai jos decat reducerile deja existente, facand mai usoare pentru buzunar upgrade-urile sau intrarile in fascinanta lume espresso.

Pe 14 iunie 2013, la ora 23.59, Black Coffee Friday s-a incheiat. Ca de obicei trebuie sa le multumim importatorilor pentru reducerile oferite. Senzationale, tot ca de obicei! Urmatorul BCF… in noiembrie! Raman valabile oricum, discount-urile obisnuite ale comunitatii din tabloul de reduceri.