Nu, nu e gresit, doar ca scaderea este de alta natura si din alta cauza decat la transferul prin convectie.
Daca e ceva gresit este ca unii urmaresc un varf abisal la pornire, si apoi incep scaderea chiar din timpul uscarii.
Asa cum voi explica mai jos, in timpul uscarii normalul este sa avem un platou.
In ambele cazuri legea care ar trebui sa guverneze este ca aportul de energie este constant.
Cel putin asta era legea dupa care se ghidau prajitorii inainte sa apara RoR.
La convectie asta inseamna pastrarea unei temperaturi constante in cuptor, ceace se traduce prin scaderea naturala a RoR, datorita apropierii temperaturii boabelor de cea a aerului, care este sursa de energie...
La incalzire radianta insa, modelul e semnificativ diferit... odata ca aerul nu mai este sursa de energie, pentru ca radiatia IR nu incalzeste un mediu transparent, fie el gaz, lichid sau chiar solid=sticla, din contra aerul se incalzeste de la boabe si pereti cuptor, adica fura energie in loc sa o dea...
Apoi, absorbitia energiei radiante este liniara cu temperatura/puterea radiantului, nu exponentiala ca la convectie, cel putin atat timp cat culoarea obiectului de incalzit nu se schimba.
De fapt nu culoarea, ci proprietatea fizica numita emisivitate, care are o valoare cuprinsa intre 0 si 1, unde 0 inseamna respingere totala, absorbtie zero, adica oglinda, iar 1 este absorbtie totala, corp negru.
In timpul uscarii cafeaua verde are o emisivitate in jur de 0.75-0.80. Mai mica pentru cafele spalate, mai mare pentru procesari naturale, in functie de cat de inchise sunt la culoare.
De asta pentru naturale pe automat Skywalker porneste cu o putere cu 5% mai mica decat pentru spalate.
Fiind constanta emisivitatea in timpul uscarii, asta se traduce prin absorbitie de caldura constanta = RoR flat.
Ca o paranteza, ca sa ne dam seama cat de putina preocupare a existat pana acum in jurul acestui subiect, aceasta valoare a emisivitatii nu am gasit-o in niciunul din tabelele cu valori pentru zeci de materiale, pur si simplu cafeaua nu exista acolo, ca subiect al vreunei activitati legate de energie radianta...
Chiar daca exista cercetari pe subiectul respectiv, de genul
acesta, este ciudat sa constatam ca cercetarile nu precizeaza nici o valoare concreta folosita pentru emisivitatea din formule.
Valoarea de 0.75 am dedus-o prin masuratori comparative cu diverse nuante de lemn, pentru care apoi am gasit valoarea numerica in tabel. Suna logic, ambele sunt vegetale, compuse din aprox 50% celuloza.
Si acum ajungem la detalierea intrebarii lui Alin... de asta acest preambul.
Odata ce s-a incheiat uscarea, odata cu inchiderea la culoare a boabelor, emisivitatea creste, pana la aprox. 85% pentru light roast, 95% pentru dark.
Ca sa respectam regula de transfer energie constanta, asta ne obliga la scaderea puterii de radiatie, cam in acelasi raport cu cresterea emisivitatii. Adica aprox 20-25% pe toata durata fazei Maillard.
Legea dupa care realizam aceasta scadere e alegerea fiecaruia. Personal nu cred in teoriile ca alura curbei de scadere a RoR ar influenta aromele, asa ca am ales sa o fac liniar, pentru simplitate. Si mai ales siguranta... cu 5% rezolutie la controlul puterii e greu de modulat puterea incat sa ai o scadere exponentiala a RoR, adica mai mare dupa uscare si mai mica odata cu apropiere de FC. Risti sa scazi prea mult si apoi sa dai intr-un platou de toata frumusetea inainte de FC.
Scaderea dupa o lege liniara este simpla de implementat si pentru cine prajeste manual... scazi o treapta 5% la fiecare 4...6 grade. Daca pleci la DE de la 150 grade si 75% putere, scazand 5% la fiecare 5 grade ajungi la 175 grade si 50% putere, exact cum sunt programele automate, doar ca acelea o fac brusc, dintr-o data, la 172 grade.
Cam acestea ar fi liniile mari directoare care le putem folosi ca sa controlam prajirea dupa ce s-a incheiat uscarea.
Mai departe, experimenteaza fiecare...
Ar fi interesant sa aflam in ce mod controleaza puterea jucatorii majori din domeniul radiant in prajirea cafelei, Ceroffee si Rubasse, avand in vedere ca nu ofera niciunul conectivitate externa, si folosesc exclusiv propriile panouri de control... Dar cu un wattmetru pus intre prajitor si priza orice secret devine ...
Pe partea cealalta, a masuratorilor in infrarosu, sunt destul de cunoscute problemele avute de Bullet cu V1... pur si simplu masurau pentru o singura valoare a emisivitatii, ignorand schimbarea ei in timp.
De abia in R2 au remediat buba, adaptand emisivitatea in functie de progresul prajirii, si s-au mai apropiat de adevar.