Hello There, Guest! Login Register


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK

#1
Preferințele de cafea în ultimii ani s-au schimbat.
Odată cu această schimbare am văzut ca se discuta despre multe grade de prăjire, culorile boabelor, gusturi, arome, pe care fiecare le atribuie diferitelor tipuri de prajire.
Pornind de aici s-a creat o mare confuzie, lipsa de informatii oferite de prajitori a generat aprecieri, limbaje, termeni, notiuni diferite pentru a-si plasa preferintele proprii unuia sau altuia dintre aceste grade.

 Mi se pare ca este bine sa cautam sa ne armonizam in aceasta privinta si sa facem noi niste delimitari intre prajiriea lighi, medie si dark.
Este o modalitate de a evita discutiile, polemicile si, nu de putine ori, inflamarea si iesirea din zona elegantei a dialogurilor pe acest subiect. 

Ar fi bine sa incep prin a aduce claritate in ceea ce priveste descrierea senzoriala, gustativa.
Apreciem cafeaua in functie de gust, arome (notiuni diferite dar nu de putine ori amestecate) si culoare.
Gusturile sunt:
acru, amar, dulce, sarat, umami.

 Aromele accentueaza gusturile, le diferentiaza si le confera asocieri, cu fructe, flori, condimente, arsuri etc...

Culoarea este de obicei maro, cu diferite tonuri si nuante, mai putin sau mai mult intense, in functie de gradele de prajire. Ajunge sa fie aproape neagra la prajelile foarte profunde.

Gradele de prajire diferite au scopul de a evidentia anumite caracteristici de gust si arome ale diferitelor origini, soiuri de boabe si metode de procesare.
De exemplu, de la light spre dark se urmareste scoaterea in  evidenta sau diminuarea unor gusturi sau arome specificeTaria cafelei, este data de suma intensitatii gusturilor si aromelor si nu de continutul mai ridicat sau mai scazut de cofeina.

Acru/acid, amar, dulce fructat, ciocolatiu cu intensitati mai slabe sau mai pronuntate cu balans inspre una sau alta, sunt caracteristici ale prajirii si diferentiaza gradele acesteia.

Espresso; ce preferinte avem, cafea prajita light, mediu, dark?

 1.Prajirea light, deschisa. 

Luand ca reper zona de FC (first crack) a prajirii, eu pozitionez prajirea light in jurul acestui eveniment, fara insa a avansa prea mult, finalizarea procesului avand loc destul de timpuriu.
Am mai gasit asemenea aprecieri si mi se pare si mie corect sa consider ca o cafea este prajita light daca:        

 - Aspect
  • culoare deschisa cu nuante maronii.
  • boabele sunt dense, dure, mai greu de spart
  • aspect mat, lemnos
  • lipsa totala a uleiului pe suprafata.   
          -Extractia
     boabele necesita o perioada de degazare mai lunga (min 7-10 zile), avand in vedere ca   densitatea mare a boabelor ingreuneaza eliminarea CO2. 
  • daca este preparata corect, cu o reteta potrivita, cafeaua poate fi foarte aromata, cu note distincte fructate, florale
  • nivel ridicat de aciditate
  • gustul amar este foarte slab, corpul este subtire, shotul capatand uneori o consistenta apoasa.
  • de multe ori, la cafelele africane, aciditatea se duce usor spre acreala si acopera gustul dulce, amintind de limonada sau ceai.
  • crema este redusa cantitativ, deschisa la culoare si nu rezista prea mult dupa extractie
  • in preparate cu lapte rezultatele sunt modeste
 Personal am observat ca nu toate soiurile se preteaza la o prajire light. 
Cafeaua de joasa altitudine, prăjită light, poate fi destul de neplacută la gust. 
Poate avea un gust ierbos, vegetal, sa ii lipseasca dulceața, corpul sau multe arome. 
La fel si pentru cafelele mai vechi sau la cele cu calitate scazuta.
Prajind acasa de mai bine de cinci ani, am mai observat ca o prajire prea light saraceste mult spectrul de gust si pe cel aromatic si nu reuseste sa aduca in ceasca multe dintre calitatile soiurilor, prezente in boabele verzi. 
Aspectul prea deschis la culoare si suprafata incretita a boabelor pot reprezenta indici ca dezvoltarea acestora este insuficienta iar dezechilibrele din gustul cafelei poate avea si aici cauzele.

 2.Prajirea medie. 

 Avand ca reper tot faza de FC, prajirea medie se deruleaza de unde inceteaza cea light, adica din faza in care pocnetele depasesc intensitatea de inceput si se aglomereaza.
Este etapa care necesita foarte mare atentie in derulare, controlul temperaturii si a fluxului de aer, in termeni de evolutii ale acestora, determinand reusita prajirii.
Deci, o prajire medie ar incepe dupa startul mai grupat, mai aglomerat al pocnetelor specifice FC, cu  final oriunde in derularea aceastei etape si cu limitare in zona in care FC se linisteste, maxim pana inceteaza (eu asa procedez si apreciez).
Considr ca o cafea este prajita mediu daca:    

        Aspect
  • culoarea este maro, in nuante mai accentuate dar fara accente inchise, intunecate.
  • Boabele sunt destul de dense si inca necesita efort pentru a fi sparte intre degete
  • fara urme de ulei la suprafata
         Extractie
  • timp mai scazut de degazare (5-7 zile) din cauza unei densitati marite a boabelor care usureaza eliminarea CO2
  • preparata corect, cu reteta potrivita, shotul este foarte aromat, complex
  • aciditate caracteristica de intensitate medie, mai redusa decat la prajirea light
  • aromele sunt delicate, inca evidente, mai echilibrate desi mai putin evidente decat la prajirea light si trimite mai mult spre gustul de cafea traditionala cu arome distincte florale, fructate, ciocolata, caramel, nuci, rom, vanilie, condimente...
  • gust amar mai pronuntat fata de prajirea light dar nu deranjant
  • gust dulce mai putin evident dar suficient pentru a aduce echilibru lichidului
  • shoturile se preteaza mult mai bine pentru preparate pe baza de lapte 
In opinia mea, diferentele intre prajirea light si cea medie consta in primul rand in optiunele fiecaruia in ceea ce priveste intensitatea gusturilor si ale aromelor.
Daca este preferata aciditatea ridicata, consistente, un lichid mai putin dens, corpolent, cu o apropiere de zona ceaiului, a limonadelor, atunci prajelile foarte light si cele light sunt optiunea.
Daca insa se prefera gusturile si aromele specifice unei cafele mai prajite,  care sa faca legatura cu cele traditionale dar fara a elimina noile tendinte, cele care evidentiaza aromele si gusturile specifice soiurilor, atunci alegerea va merge spre prajirea medie. 

3.Prajirea dark, inchisa.

 Nu intra in abordarea mea  si nu ma preocupa prea mult.
Prajelile de acest tip se prelungesc mult, inzona de SC, chiar peste.
Am abordat si acest stil, mai mult din curiozitate sau ratand niste prajeli pe care le doream, initial, a fi mai pronuntate dar nici chiar pana acolo.
Principalul motiv al rateurilor l-a reprezentat lipsa controlului avansat la temperatura si aer pe durata prajirii, cumulate cu lipsa de experienta. 
O cafea dark este caracterizata de:     

    Aspect 
-   culoare foarte inchisa, maro spre negru 
-   densitate mica, usor de spart intre degete 
-   suprafata neteda, lucioasa, cu urme chiar pete de ulei.      

    Extractii 
- aciditate scazuta spre inexistenta 
- gust amar pronuntat, arome specifice de arsura, carbune, cenusa.

Nu mai detaliez deoarece, am spus, nu am experienta cu acest tip de prajeala. 

Cam asa apreciez eu gradele de prajire.Sun convins ca exista si alte abordari si nu doresc sa le combat sau sa intru in vreo polemica.Orice alte opinii, experiente, sunt binevenite si, pe baza acestora, poate ca vom reusi sa centralizam si sa ajungem la niste repere comune, care sa genereze un limbaj unitar, astfel incat sa simplificam comunicarea in forum.
 BUGSTER-MP/AV, EK43-S, Honne, Acaia, Bravo, Duomo, Hottop-Artisan roaster; vacante: Kinu M47, Cafflano
 (Ex: LM/GS3-AV, Lelit PL41TEM, Expobar DB, VBM Super2B-PID, Flair/ Vario Home, Macap M4D, Kinu M68, K30 VArio)
 
 
 
Reply
#2
Multumim pentru informatii, multe sunt de folos pt mine, mai ales explicatia cu timpul necesar pt degazare, in functie de intensitatea prajirii, imi explic acum unele chestii.

Ce sunt curios e cum vezi distinctia arome-note, le vezi ca fiind echivalente sau vezi aroma ca ceva mai pregnant, specific acelei cafele indiferent de parametrii extractiei (temperatura, de exemplu), iar notele ca pe ceva "mai fragil", efemer, care apar numai in anumite circumstanted si, de multe ori, numai dupa x zile de la prajire?

Intreb pentru ca, pentru multi dintre noi, sau cel putin pt mine, idetificarea unei note in ceasca e maximul de satisfactie gustativa in procesul de extractie si distinctia aroma-nota mi se pare importanta pt un limbaj comun.
OE Apex (de vanzare), Mazzer Mini E + SSP (brew), ECM Classika PID + robinet
 
Reply
#3
(16-03-2019, 11:33)RaduCarutasu Wrote: ...
 2.Prajirea medie. ...
  • timp mai scazut de degazare (5-7 zile) din cauza unei densitati marite a boabelor care usureaza eliminarea CO2
...

Marite ? Confused Poate invers...  Huh

Se poate folosi procentul de pierdere a umiditatii = greutate verde / greutate prajit, ca sa caracterizam gradul de prajire ?
Sau depinde prea mult de soiul de cafea ca sa fie elocvent... adica ceva de genul ca 14% poate sa insemne sub medie la o africana sau peste medie la o central-americana...  Huh
Intre diverse tipuri de procesari ma astept ca diferentele de scadere sa fie substantiale, sau nu e asa ?  Confused
 
Reply
#4
Mulțumesc RaduCarusatu. Postarile ca ale tale sunt motivul pentru ca urmăresc cu mare interes acest forum.
La Pavoni Europiccola, Kinu M47
(Romanian is not my native language, sorry for my mistakes)
 
Reply
#5
(16-03-2019, 12:26)cradun Wrote: ....

Ce sunt curios e cum vezi distinctia arome-note, le vezi ca fiind echivalente sau vezi aroma ca ceva mai pregnant, specific acelei cafele indiferent de parametrii extractiei (temperatura, de exemplu), iar notele ca pe ceva "mai fragil", efemer, care apar numai in anumite circumstanted si, de multe ori, numai dupa x zile de la prajire?

Intreb pentru ca, pentru multi dintre noi, sau cel putin pt mine, idetificarea unei note in ceasca e maximul de satisfactie gustativa in procesul de extractie si distinctia aroma-nota mi se pare importanta pt un limbaj comun.

Obtinerea de arome florale, fructate, distincte si care pot fi atribuiete unei animite flori -iasomie, lavanda, salcam- sau fruct -lamaie, gref copt, capsuna,piersica-  intr-o extractie, reprezinta provocarea suprema.
in primul rand asemenea arome nu se regasesc in toate cafelele, nici macar in cele din acelasi soi sau regiune.
Chiar daca bobul verde inmagazineaza compusi cu un asemenea potential, prajirea poate sa ii evidenstieze mai mult sau mai putin, pana la deloc.
Daca am ajuns sa avem o cafea prajita care sa contina solubile cu gusturi din aceasta zona distincta, florala sau fructata, extractia este cea care, la fel ca si prajirea, poate sa le scoata in evidenta mai mult, mai putin sau deloc.
Aici se face distinctia intre echipamentele capabile, rasnita si expresor, si cele mai putin capabile.
Reglajele fine ale parametrilor, stabilitatea acestor reglaje, macinatura cat mai uniforma si cu o doza cat mai redusa de praf/finess, alaturi de priceperea operatorului dar si sensibilitatea si abilitatea senzoriala a consumatorului contribuie decisiv la posibilitatea de a simti aceste arome.

Din cele observate de mine, aromele despre care discutam provin din solubilele cele mai sensibile, care se dizolva printre primele in extractie. 
Eu am observat ca pe masura ce complic o extractie, cu atat mai dificil ajung la aromele preferate.
Dar, subliniez aici, prajirea si soiul sunt elementele de pornire.
Daca in cafea nu exista ce ne dorim sa gasim, este evident ca asteptarile noastre sunt inutile.

Urmaresc cu interes  discutiile despre profilare si trag concluzia ca acolo se cauta rezolvarea tuturor problemelor si indeplinirea tuturor asteptarilor.
Am experimentat suficient, cred eu, incat, pentru mine sa trag concluzii care sa ma ajute sa identific calea cea mai corecta, cea mai simpla si mai directa spre gustul pe care il caut, pe care ma astept sa-l obtin si pe care de cele mai multe ori il si consum odata cu cafelele pe care mi le prepar.

Gusturile acru, amar sunt cele care domina.
Pentru mine gustul dulce este greu de definit in cafea. Daca lipsa gustuli amar sau acru, ori o contributie redusa a acestora in ansamblul shotului inseamna ca avem o cafea dulce, atunci ma raliez acestei perceptii.
Aromele vin sa le modeleze, sa le integreze, sa le scoata in evidenta sau sa le estompeze.
Fiind atat de greu de obtinut aceste arome, florale sau fructate distincte, inseamna ca si compusii solubili care le genereaza sunt foarte sensibili si reactioneaza la modificari fine ale parametrilor extractiei.

Eu pot sa vad ca un grad, maxim doua de temperatura, pot face ca expresorul sa livreze cafele cu profile de arome diferite. 
O ratie de 1:2 sau de 1:3 in acelasi timp de extractie, aduc in ceasca nu numai intensitati, dar si arome diferite. 

Macinatura insa joaca un rol determinant, dupa cafea.
Capacitatea rasnitei de a livra o macinatura a carei fractii sa fie cat mai uniforme potenteaza profilul aromatic distinct. Asta deoarece extractia se realizeaza uniform din marea majoritate a particulelor.  
Este usor de inteles si de ce este asa. 
Solubilitatea si transferul de solubile in ceasca, depinde de temperatura apei, de debitului acesteia prin puc si de suprafata cafelei macinate cu care vine in contact.

La o macinatura cat mai uniforma este simplu de reglat acesti parametri, cu care sa solubilizam cat mai mult din compusii care dau gustul dorit.
Din macinatura cu fractii de dimensiuni foarte diferite, acesti compusi se vor dizolva diferit din fiecare fractie de marimi in parte, gustul fiind dificil de controlat si de condus dupa dorinta consumatorului.
Vom avea o subextractie din fractia mare (apoasa, acra...) o supraextractie din finess (amara, fara corp, aspra...) si o extractie normala, corecta din restul macinaturii.
Gustul de ansamblu al shotului va fi o rezultanta a celor trei (minim) tipuri de profile de gust si arome.

La o asemenea macinatura, daca venim si cu alte artificii de preparare, ex. preinfuzii lungite, zic eu ca nu facem decat sa accentuam defectele sau sa speram ca acea componenta cu extractie corecta va fi majoritara si va da o rezultanta pe gustul celui care prepara.

Daca, imaginar,  mai si impartim pucul in 3 zone (de ex) si simulam comportamentul acestuia in timpul preinfuziilor lungi, la presiune zero (se tor discuta) ne putem inchipui cat de mult se inmoaie zona de sus, prima in contact cu apa, si cat de putin timp cea de jos, de la contactul cu sita portfiltrului.
Cam cate solubile vor fi antrenate in extractie din prima zona, udata in timpul cel mai lung, din cea de mijloc, udata mai putin si din cea de jos, udata cel mai putin timp.
Daca la toate mai adaugam si diferenta de temperatura a apei din zona de sus fata de cea de la mijloc si cea de jos, putem sa ne imaginam complet cam ce se intampla pe durata extractiei ce urmeaza.
De aici pornind, nu pot sa nu ma intreb cat de reproductibile pot fi rezultatele, atunci cand ele raspund asteptarilor.

Astea sunt gandurile care imi vin cand citesc multe dintre postarile de la threadul cu preinfuzia si le suprapun peste experientele personale.

Nu zic ca ceva este gresit acolo sau ca nu este corect facut, doar am incercat sa raspund cat mai detaliat la ce intrebari ai in legatura cu dezvoltarea aromeleor in timpul extractiei.

(16-03-2019, 13:32)renatoa Wrote:
(16-03-2019, 11:33)RaduCarutasu Wrote: ...
 2.Prajirea medie. ...
  • timp mai scazut de degazare (5-7 zile) din cauza unei densitati marite a boabelor care usureaza eliminarea CO2
... 

Marite ? Confused Poate invers...  Huh

Se poate folosi procentul de pierdere a umiditatii = greutate verde / greutate prajit, ca sa caracterizam gradul de prajire ?
Sau depinde prea mult de soiul de cafea ca sa fie elocvent... adica ceva de genul ca 14% poate sa insemne sub medie la o africana sau peste medie la o central-americana...  Huh
Intre diverse tipuri de procesari ma astept ca diferentele de scadere sa fie substantiale, sau nu e asa ?  Confused 
Corect, densitate scazuta!
Atent ca de obicei, multumesc!
De multe ori nu am rabdare sa mai recitesc si sa corectez. Pentru mine lucrurile fiind clare cred ca le si transpun intocmai in cuvinte.
 BUGSTER-MP/AV, EK43-S, Honne, Acaia, Bravo, Duomo, Hottop-Artisan roaster; vacante: Kinu M47, Cafflano
 (Ex: LM/GS3-AV, Lelit PL41TEM, Expobar DB, VBM Super2B-PID, Flair/ Vario Home, Macap M4D, Kinu M68, K30 VArio)
 
 
 
Reply
#6
Nu strica o clarificare de tipul acesta dar de multe ori nu ajuta.

Sunt multe prajitorii care folosesc in descrierea gradului de prajire o terminologie de tipul: medium-light, medium si medium-dark. Problema apare din faptul ca nu exista un standard acceptat pentru asemenea descrieri si de multe ori se intampla ca ceea ce unii considera medium-light sa fie medium in alta parte, asta vorbesc in special din experienta cu prajitoriile din UK. 

Chiar si o aborare de tipul "n buline din 4, 5 sau 6" poate produce confuzie fiindca de multe ori nu stim ce inseamna zero buline, daca de acolo incepe cafeaua prajita. 

Si apoi exista o abordare de tipul "omniroast" sau altfel spus "secretul bucatarului" ceea ce poate inseamna intr-un an light si in anul urmator medium dark, cum a patit @fmmirel cu o cafea de la bonanza.
cafe: +4u ts, atom 75, olympus hs, bunn g9
home: (factory g106), m47 brew, v60, xeoleo ghost
 
Reply
#7
1.
Ca de obicei, o prezentare marca @RaduCarutasu, cu explicatii "bazate" pe experienta personala (nu doar preluari din explicatiile altora) si pe intelesul tuturor.
Iti multumim Smile

2. Scuze ca imi prezint si eu parerea despre prajirea medie dar imi pregatisem deja comentariul inainte de a citi comentariul lui @renatoa.
(16-03-2019, 11:33)RaduCarutasu Wrote: Preferințele de cafea în ultimii ani s-au schimbat.
...
 2.Prajirea medie. 
....
timp mai scazut de degazare (5-7 zile) din cauza unei densitati marite a boabelor care usureaza eliminarea CO2
...

Cred ca ar fi corect termenul "densitate medie" adica intre cea mare (prajire light) si cea mica (prajire dark).

Ar mai fi un aspect important de discutat, influenta modului de prelucrare a semintelor: spalare, honey sau naturala.
■  Kinu M38 / M47PH ► Brewista Smartpour Switch ► AeroPress / Cafflano Kompresso ■
■  Porlex Tall ► Tefal KI140D ► AeroPress / Hario V60 ■
 
Reply
#8
(16-03-2019, 14:55)dev Wrote: Nu strica o clarificare de tipul acesta dar de multe ori nu ajuta.

Sunt multe prajitorii care folosesc in descrierea gradului de prajire o terminologie de tipul: medium-light, medium si medium-dark. Problema apare din faptul ca nu exista un standard acceptat pentru asemenea descrieri ....
.....Chiar si o aborare de tipul "n buline din 4, 5 sau 6" .....

De aceea in descrieri eu m-am referit la gradele de prajire prin prisma gustului si a ceea ce cauta un consumator.
Preferintele de gust mi se par a fi mai simplu de exprimat, iar prajirea mai simplu de adaptat la acestea.
       - prajire light    =pentru consumatorul care vrea gust acru (aciditate) puternic, fara gust amar, arome fructate, florale, unt, nuci, cramel, corp slab 
       - prajire medie. = pentru cel ce vrea gust acru scazut, amar scazut, arome florale fructate, caramel, nuci prajite,    echilibru, corp mediu
       - prajire dark    =  pentru italianul din noi care vrea un gust amar puternic, gust acru lipsa, arome de lemn ars, fum

de aici consumatorii pot alege si se pot autodefini si incadra intr-o anumita zona de gust si un anumit grad de prajire.

Orice prajitor stie, sau ar trebui sa stie, cum se abordeaza procesul de prajire pentru a atinge aceste zone de gusturi si de arome.
Am mai spus ca light nu se potriveste la orice soi, procesare, altitudine si, la fel prajitorii stiu asta si vor oferi prajeli light doar pentru boabele care permit asta.

In concluzie eu asa vad o simplificare a dialogului.
- se cauta aciditate, gura punga, tuguiat de buze,  aroma fara urme de bitter, cu caracteristici mai spre ceai, limonade, cu tarie totala redusa, atunci se cere o cafea light
- se doreste o cafea cu acditate medie, redusa sau cu bitter moderat, cu complexitate sporita si arome nu foarte intense dar prezente, florale, fructate, ciocolatii, condimente.... atunci se cere o cafea mediu prajita
- se vrea o cafea strong, amara, pumn in gura, trezire totala, carbune digestiv... cu siguranta  vorba de o cafea prajita dark.
Shy
Pentru mine prajirea omniroast este o prajire medie, aproape de light, la intrarea in prajirea medie, care sa impace si varza si capra.
Si aciditate ridicata, dar nu prea, si bitter prezent, dar nu prea, si ceva corp, dar nu prea mult, si pentru un cappuccino anemic, dar si pentru un filtru cam strong, dar cu arome florale fructate distincte prezente.
Undecided
De aici incolo se pot face amestecuri, se pot combina gusturi, arome, tarii....imaginatia si gustul fiecaruia fiin limitele.

O standardizare mie mi se pare irealizabila gandindu-ma la cate soiuri sunt si pentru fiecare dintre aceste cate procesari se pot aplica.
Light la Ethiopia nu se potriveste la o India, mediu la espresso nu este neaparat ok la cappuccino (pentru mine, prajire light este oricum nepotrivit pentru combinatii cu lapte)

Eu, categoric sunt consumator de cafele mediu prajite! Blush
 BUGSTER-MP/AV, EK43-S, Honne, Acaia, Bravo, Duomo, Hottop-Artisan roaster; vacante: Kinu M47, Cafflano
 (Ex: LM/GS3-AV, Lelit PL41TEM, Expobar DB, VBM Super2B-PID, Flair/ Vario Home, Macap M4D, Kinu M68, K30 VArio)
 
 
 
Reply
#9
E clar ca trebuie corelata prajirea cu varietalul de cafea verde folosit. Si sunt anumite cafele care au nuante e amar chiar si in prajiri extrem de light. 

Eu gasesc si mai grav faptul ca multe prajiorii, de la noi sau afara, cu renume, nu descriu prajirea. Chiar daca e filtru sau espresso tot ar fi normal sa apara niste date mai concrete, pentru cine le cauta si stie ce inseamna.
cafe: +4u ts, atom 75, olympus hs, bunn g9
home: (factory g106), m47 brew, v60, xeoleo ghost
 
Reply
#10
(16-03-2019, 16:10)dev Wrote: ....Eu gasesc si mai grav faptul ca multe prajiorii, de la noi sau afara, cu renume, nu descriu prajirea. Chiar daca e filtru sau espresso tot ar fi normal sa apara niste date mai concrete, pentru cine le cauta si stie ce inseamna.

Mie mi se pare riscanta aventurarea in desrierile cafelelor pe care le prajesc.
Ma gandesc la experientele personale, in situatiile in care, nu de putine ori, am fost cu cafeaua mea la diferite testari de expresoare si rasnite, altele decat cele pe care prepar acasa.
De cele mai multe ori, folosind alte expresoare si rasnite, dar si alte metode de extractie (inclusiv profilare) nu am regasit aromele fine pe care le urmaream si pe care acasa le obtineam frecvent.

Situatia a ar fi oarecum asemanatoare, dar amplificata la scara unui prajitor comerciant care vinde aceeasi sarja de cafea la zeci, sute de clienti.
Acasa fiecare are dotari diferite, prepara prin metodele pe care le are la indemana, dupa retete preferate.
"Cate bordee, atatea obicee" si tot atatea gusturi.
Chiar daca acasa toti ar prepara doar espresso, echipamentele, priceperea, retetele aplicate dar si abilitatile senzoriale ale consumatorilor, toate diferite, ar da nenumarate profile de gust si arome.
Cum ar putea ca o singura descriere, cea a prajitoriei, sa se regaseasca in rezultatele obtinute acasa, de fiecare consumator in parte.

Nu este o explicatie e care o dau in numele lor, este  raspunsul pe care il gasesc eu la problema semnalata de tine.
 BUGSTER-MP/AV, EK43-S, Honne, Acaia, Bravo, Duomo, Hottop-Artisan roaster; vacante: Kinu M47, Cafflano
 (Ex: LM/GS3-AV, Lelit PL41TEM, Expobar DB, VBM Super2B-PID, Flair/ Vario Home, Macap M4D, Kinu M68, K30 VArio)
 
 
 
Reply
#11
Era vorba cred despre descriere gen filtru/espresso sau light/mediu-light/mediu. Te ajuta sa sti cat sa o lasi la degazat, cum sa o extragi, daca vrei sa o cumperi sau nu. Mi se pare o chestie de bun simt, chiar obligatorie.
Gaggia Espresso; Quamar T80e; Feld2.
 
 
Reply
#12
Exact.

Uite un exemplu:

Quote:Roasting coffee

Our idea of roasting is the opposite of what is commonly regarded as the way to roast coffee, which is, we roast it as little as possible, enough to fully develop all flavours, with the aim to highlight what makes a coffee distinct. The resulting cup should be clean, clear and pure, free from tastes that are produced by the roast itself

https://bonanzacoffee.de/wordpress/produ...ry/coffee/

O descriere vagă care spune mai nimic despre prăjire.

Nu ar fi mai ok daca prajitoriile, cel puțin cele cu vechime, ar adopta o notare de tip agtron, bineînțeles cu o legendă care sa explice corespondențele. S-ar evita astfel confuzii de tipul light-medium la x egal medium dark la y.

Chiar daca eu, ca prajitor, știu mai bine decât un consumator avizat ce tip de prăjire se potrivește mai bine unei origini, nu e și mai ok daca și consumatorul înțelege ce grad de prăjire cumpără?
cafe: +4u ts, atom 75, olympus hs, bunn g9
home: (factory g106), m47 brew, v60, xeoleo ghost
 
Reply
#13
(16-03-2019, 21:03)dev Wrote: Exact.

Uite un exemplu:
Nu ar fi mai ok daca prajitoriile, cel puțin cele cu vechime, ar adopta o notare de tip agtron?


nu, pt ca agtron de 85 de ex, nu inseamna acelasi lucru pt o cafea spalata fata de una naturala. cea naturala este mai light decat cea spalata la aceeasi valoare agtron.
mai mult de atat, culoarea agtron se foloseste ca sa determin ca am sau nu constanta in prajire si faptul ca azi primesti o cafea prajita corect (in acceptiunea mea) iar peste o luna primesti o cafea identica.

una peste alta, n ar insemna mare lucru pt consumator faptul ca pe punga scrie 85 sau 81 agtron, indiferent de ce cafea e in punga, informatia e tot la fel de valoroasa precum light cu 2 puncte vs. light cu 3 puncte... plus ca marimea agtron e invers proportionala cu culoarea, deci iti dai seama de gradul de bulversare creat...
Probat | La Marzocco | Mahlkonig E65s/EK-43s | VST | Acaia | Acareturi multe multe
 
Reply
#14
Dacă numărul e însoțit de un tabel precum cel din atașament, unde e bulversarea?

Eu înțeleg că e mai ușor să o lăsăm la latitudinea artisanului dar nu vad cum mai multa informație ar dăuna. Cine cumpără de la voi agtron 85 azi, va lua și 81 mâine fiindcă e foarte posibil să nu-l intereseze. La fel cum nicio poză cu boabe nu strica. [Image: d0bb6c4d86b28faeab4f0961b545984a.jpg]
cafe: +4u ts, atom 75, olympus hs, bunn g9
home: (factory g106), m47 brew, v60, xeoleo ghost
 
Reply
#15
... Lasati Agtron-ul  la 100 ... ce mai e suta in ziua de azi ... ? Big Grin  ...
Pavoni | Strega | Bosco | Honne | Olympus | MK III | Gene ...
 
Reply
#16
(16-03-2019, 23:06)dev Wrote: Dacă numărul e însoțit de un tabel precum cel din atașament, unde e bulversarea?

Eu înțeleg că e mai ușor să o lăsăm la latitudinea artisanului dar nu vad cum mai multa informație ar dăuna. Cine cumpără de la voi agtron 85 azi, va lua și 81 mâine fiindcă e foarte posibil să nu-l intereseze. La fel cum nicio poză cu boabe nu strica. [Image: d0bb6c4d86b28faeab4f0961b545984a.jpg]


am inteles, ca sa nu dea impresia de netransparenta prajitorii, sa treaca pe punga un tabelas, eventual o explicatie cu ce e agtron, o poza cu boabele din punga, samd. eventual sa fie si “moderately light” care foarte multe inseamna.
cam mult, irelevent si ineficient, cel putin asa mi se pare mie, dar fiecare cu ideile proprii.
Probat | La Marzocco | Mahlkonig E65s/EK-43s | VST | Acaia | Acareturi multe multe
 
Reply
#17
Prajitoriile, in general, au site. Pe pungă ar trebui să apară măcar data prăjirii.

Eu înțeleg că e mult mai comod sa servești un omniroast, fără detalii inutile, și cât timp ai clienți chiar că nu rost alte discuții.
cafe: +4u ts, atom 75, olympus hs, bunn g9
home: (factory g106), m47 brew, v60, xeoleo ghost
 
Reply
#18
raduc a creeat un thread super interesant si cu informatie multa si f utila, ca sa ajungem intrun final sa mi spui ca macar data prajirii trebuie trecuta pe punga... despre ce discutam? lavazza rossa??
unde ai pomenit tu pe lumea asta prajitorie serioasa (am scris serioasa, te rog nu da reply sa ma corectezi ca e vreuna care nu trece) sa nu treaca data prajirii si informatiile de trasabilitate pe punga?
dar daca atat de jos trebuie sa duci nivelul discutiei in toate thread urile, in loc sa pui o informatie folositoare si on topic pt restul cititorilor forumului, ai dreptate, n are rost sa continuam... cum zice si semnatura ”batutCampii is batutCampii”

*rog un admin sa editeze daca am sarit calul
Probat | La Marzocco | Mahlkonig E65s/EK-43s | VST | Acaia | Acareturi multe multe
 
Reply
#19
+1

(17-03-2019, 09:47)bogdan_geor Wrote: dar daca atat de jos trebuie sa duci nivelul discutiei in toate thread urile, in loc sa pui o informatie folositoare si on topic pt restul cititorilor forumului, ai dreptate, n are rost sa continuam... cum zice si semnatura ”batutCampii is batutCampii”
 
Reply
#20
Tu ai dat-o in derizoriu cu ceea ce ai "înțeles" tu că trebuie să apară pe pungă.

Eu am înțeles mai demult argumentele prajitoriilor omniroast. Și bănuiesc că și cei care cumpără cafea omniroast știu ce găsesc în pungă.

Exemplul bonanza mi s-au părut elocvent fiindcă într-un an omniroastul lor era light iar în alt an mult mai mediu.
cafe: +4u ts, atom 75, olympus hs, bunn g9
home: (factory g106), m47 brew, v60, xeoleo ghost
 
Reply
#21
eu am cumparat recent cafea la sfaturile primite aici pe forum despre cafeaua proaspat prajita si nu am gasit pe punga nici o informatie din genul ce s-a discutat mai sus. era doar o eticheta scrisa pe o punga rosie Smile ma asteptam si eu sa vad macar data prajirii...macar asa de curiozitate....de origine sau altceva ce sa mai zic.
 
Reply
#22
(17-03-2019, 09:47)bogdan_geor Wrote: dar daca atat de jos trebuie sa duci nivelul discutiei in toate thread urile, in loc sa pui o informatie folositoare si on topic pt restul cititorilor forumului, ai dreptate, n are rost sa continuam... cum zice si semnatura ”batutCampii is batutCampii”
+1
ECM Classika PID / Eureka Mignon Specialita / Kribli-Grabli / Motta tools & Gaggia Classic 2015 / MDF 
 
Reply
#23
(17-03-2019, 10:38)cox Wrote: eu am cumparat recent cafea la sfaturile primite aici pe forum despre cafeaua proaspat prajita si nu am gasit pe punga nici o informatie din genul ce s-a discutat mai sus. era doar o eticheta scrisa pe o punga rosie Smile ma asteptam si eu sa vad macar data prajirii...macar asa de curiozitate....de origine sau altceva ce sa mai zic.


De la ce prăjitor? Nu de alta, dar n-am văzut până acum pungă fără data prăjirii și sunt curios.

Mă alătur și eu valului de “+1”. Dacă dorințele n-au legătură cu realitatea, se cheamă fantezii. Iar ele nu prea au rost în discuție.

Ca fapt divers, ai idee ce implică producerea unei poze conforme cu realitatea? De la
fotografiat la printat. Apoi să faci asta la fiecare șarjă. Ai ajunge să vinzi pungile la o săptămână după prăjire la prețul modic de 200 de lei bucata.
Dalla Corte Mina + Kit 58mm | M68, M47, Traveler, Simplicity, Phoenix | Bravo Tools | Europiccola + radiator
 
Reply
#24
(17-03-2019, 10:38)cox Wrote: eu am cumparat recent cafea la sfaturile primite aici pe forum despre cafeaua proaspat prajita si nu am gasit pe punga nici o informatie din genul ce s-a discutat mai sus. era doar o eticheta scrisa pe o punga rosie Smile ma asteptam si eu sa vad macar data prajirii...macar asa de curiozitate....de origine sau altceva ce sa mai zic.


se pare ca sunt colegi care duc in off-topic un thread si altii preiau fara sa vrea (cum e si cazul tau), imi pare rau sa spun din nou: topicul asta nu e despre faptul ca unii prajitori nu pun data prajirii sau alte informatii pe punga.

daca tu ai luat o punga rosie fara data prajirii sau alte informatii, sorry, dar nu ai luat ce trebuie.
nu vreau sa jignesc pe nimeni dar ca orice coleg la inceput, ai cumparat ceva fara sa stii exact ce cumperi, putin mai multa documentare nu strica, bafta Smile
Probat | La Marzocco | Mahlkonig E65s/EK-43s | VST | Acaia | Acareturi multe multe
 
Reply
#25
sarkis. ideea e ca toata lumea aici zice ca sa urmarim ca minim data prajirii sa fie trecuta pe eticheta. si ma asteptam la cat de laudat este acest domn sa gasesc data trecuta. dar nu am gasit. eu sunt incepator si ma ghidez dupa ce citesc pe aici. nu am pretentii sa am fotografii pe ambalaj. doar am constatat un lucru la care forumul mi-a recomandat sa urmaresc.
 
Reply
#26
(17-03-2019, 11:14)cox Wrote: sarkis. ideea e ca toata lumea aici zice ca sa urmarim ca minim data prajirii sa fie trecuta pe eticheta. si ma asteptam la cat de laudat este acest domn sa gasesc data trecuta. dar nu am gasit. eu sunt incepator si ma ghidez dupa ce citesc pe aici. nu am pretentii sa am fotografii pe ambalaj. doar am constatat un lucru la care forumul mi-a recomandat sa urmaresc.


Sarkis vinde vrac și are data prăjirii scrisă pe tablă, la prăjitorie, pentru fiecare sortiment. Nici nu cred că are vreodată stoc mai
vechi de 3 zile. Dar este, într-adevăr, off topic. Eram doar curios.

Presupun că ai fost să ridici cafeaua de acolo.
Dalla Corte Mina + Kit 58mm | M68, M47, Traveler, Simplicity, Phoenix | Bravo Tools | Europiccola + radiator
 
Reply
#27
Dl Honciuc are thread unde spune când și ce prăjește. Dacă prăjește înseamnă că nu mai are. Nu văd să fie secretă data prăjirii.
Izzo Alex Duetto III|La Pavoni Pro|Cafflano® Kompresso|Aero Press|Honne|Anfim Lusso|Kinu M47|MYY47 Aerolite|Sözen Değirmen|Aillio R1 Bullet|.
 
Reply
#28
Remarc cu tristete ca majoritatea discutiilor, in ultima perioada de timp (destul de lunga deja) inevitabil degenereaza, cursul initial fiind complet deturnat ca si cum ar exista un macaz invizibil pe care cineva se simte obligat sa il actioneze.
Cafeaua reprezenta in trecut un motiv de coeziune, ne intalneam aici si lasam alte probleme la o parte si discutam pana ce fruntile ni se descreteau, fara sa mai pun la socoteala ca de cele mai multe ori plecai si cu noi informatii ce umpleau tolba baristului/prajitorului amator.
Dar ... vremuri noi, oameni noi preocupari noi.

Ca sa nu fiu complet pe langa subiectul excelent promovat si delatiat de Radu am sa va spun ca in calitatea mea de consumator inrait de cafea de specialitate, am incetat sa mai citesc informatiile de pe o punga de cafea. Extrem de rar mi s-a intamplat ca ceea ce informatiile de pe punga anunta sa intalneasca ceea ce gaseam in ceasca. Doi la mana am inceput sa invat sa ascult sfaturile specialistului (barista sau prajitor), asa incat daca am optiuni la indemana spun ce imi doresc si astept un sfat. Gradul de prajire este ULTIMA informatie ce prezinta relevanta pentru mine. Notele, deja am 3 ani de cand nu le mai citesc, ramanand doar data prajirii, soiul, originea, altitudinea si procesarea care ma mai intereseaza cand imi este greu sa aleg si nu exista cineva care sa imi faca o recomandare.
 
Reply
#29
Am propus acest thread, cu tema din titlu, pentru a cauta un mod de comunicare cat mai unitar.
Unitar, in sensul in care atunci cand folosim descrieri ale cafelelor sa se inteleaga cat mai precis despre ce este vorba.
Cand folosim denumirile unor grade de prajire, light, mediu sau dark, sa avem simultan si reprezentarea in gusturi si arome pentru acestea.
Nu am inceput eu ca sa fac aprecieri asupra modului in care, termic, se ajunge prin prajite la acele grade -prajitorii stiu cel mai bine asta- dar, m-am gandit ca o calibrare intre gradul de prajire si reprezentarea senzoriala a acestora ar fi utila comunitatii.

Am simtit aceasta nevoie ca urmare a multor discutii in spatiul privat, cu cativa persoane apropiate dintre membrii forumului, prin care fiecare dintre nou dorea sa se pozitioneze intr-o zona sau alta de preferinte, light, mediu, dark.
Light are o plaja destul de restransa, dar, chiar si asa, acopera mai multe zone de gusturi si arome, caracteristica tuturor fiind lipsa amarului, a bitterului, corp subtire...
Mediu, se intinde mult mai mult si are ca si caracteristica prezenta acrelii dar cu intensitate se la mediu spre redusa, aparitia bitterului, a amerelii cu intensitati de la slab spre puternic si prezenta aromelor, cu intensitati de la mediu la slab, cu echilibre, corpuri din ce in ce mai consistente, cu rezultate mai bune in combinatii cu lapte decat prajelile light...
Dark e dark, amar, ars, lemn, bun cu lapte....
Ce preferinte avem dintre toate acestea?

Am iesit din acest spatiu privat si am dorit sa propun comunitatii de espressomani aceasta tema.
De ce oare am crezut ca este posibil acest lucru, mi-e greu sa inteleg acum.
In stilul caracteristic, creat pe forum de unii membri, discutiile sunt deturnate si mutate spre cu totul alte zone, fara vreo legatura cu tema propusa dezbaterii.

Ca de obicei, se pierde ideea de baza, se amesteca subiectele, se inflameaza discursul, degenereaza tonul si totul se duce in derizoriu.

Desi se stie ca aproape pentru orice tema despre cafea exista threaduri deja active pe forum, se insista in a crea dezordine, in a amesteca subiectele si a crea tensiuni.

Ex, orice alta tema aparuta putea fi discutata, ca o continuare fireasca, pe threaduri de genul:
https://www.espressoman.ro/forum/Thread-...5#pid87345
https://www.espressoman.ro/forum/Thread-...52#pid1952
dar si altele.....
Pe acest thread chiar nu doream sa discutam despre prajitori, pungi, termene, dar sa abordam preferinte si asteptari, folosind un limbaj cat mai pe intelesul tuturor, cu aceleasi sensuri si repere.

Poate ca nu este tocmai normal, dar rog unul dintre moderatorii forumului sa mute postarile fara legatura cu tema propusa si sa continuam discutiile in sensul in care sa ne calibram si sa gasim un limbaj comun, cu scopul de a aborda discutiile din perspective apropiate.

Daca granitele intre diferite grade de prajire pot fi relative si sa denumim aceste grade in diferite moduri -light, mediu, derk, cu unul, doua....puncte sau mai stiu eu cum- descrierea prahirii prin preferintele de gusturi si arome sunt simple.

In loc sa cerem unui prajitor o cafea numita generic "light"sau "mediu" este mai simplu, cred eu, sa ne adresam prin preferinta; o cafea cat mai acida/acra, fara bitte/amar, dar aromata fructat sau floral.
Este evident ca ne referim aici la o cafea africana, spalata si prajita foarte strans langa FC.
Daca insa ne place sa regasim si ceva nuci prajite sau fructe mai coapte prajirea incepe sa departeze de FC pana in zone in care aciditatea/acreala devine medie, bitterul specific cafelei traditionale isi face aparitia, corpul creste si echilibrul se instaleaza in lichidul din ceasca.
Avem la dispozitie o multime de procesari, naturale, honey....care ofera alte perspective.
 
In acest thread asta propuneam ca sa discutam, despre preferinte de gusturi si care ar fi echivalentele acestora in grade de prajiri...
Propuneam o initiativa in educarea gusturilor, in cunoasterea cafelelor, a potentialelor pe care le au, astfel incat sa se comande constient, iar asteptarile sa aiba sanse mari sa se indeplineasca atunci cand se prepara si consuma
Sper sa mai putem....
 BUGSTER-MP/AV, EK43-S, Honne, Acaia, Bravo, Duomo, Hottop-Artisan roaster; vacante: Kinu M47, Cafflano
 (Ex: LM/GS3-AV, Lelit PL41TEM, Expobar DB, VBM Super2B-PID, Flair/ Vario Home, Macap M4D, Kinu M68, K30 VArio)
 
 
 
Reply
#30
Multumesc, Radu, pentru informatiile din primul posting si deschiederea acestui thread!

(17-03-2019, 11:34)eugenm Wrote: Remarc cu tristete ca majoritatea discutiilor, in ultima perioada de timp (destul de lunga deja) inevitabil degenereaza, cursul initial fiind complet deturnat ca si cum ar exista un macaz invizibil pe care cineva se simte obligat sa il actioneze.
Cafeaua reprezenta in trecut un motiv de coeziune, ne intalneam aici si lasam alte probleme la o parte si discutam pana ce fruntile ni se descreteau, fara sa mai pun la socoteala ca de cele mai multe ori plecai si cu noi informatii ce umpleau tolba baristului/prajitorului amator.
Dar ... vremuri noi, oameni noi preocupari noi.
+1 - ce vremuri!

(17-03-2019, 11:34)eugenm Wrote: Gradul de prajire este ULTIMA informatie ce prezinta relevanta pentru mine.
... ramanand doar data prajirii, soiul, originea, altitudinea si procesarea care ma mai intereseaza cand imi este greu sa aleg si nu exista cineva care sa imi faca o recomandare.
Semnez si asta, si de multe ori cumpar cafea prajita pentru filtru, si am fun gasind reteta de extractie ideala, pentru mine, pe espressor.
LM GS/3 AV, Elektra Micro Casa Leva, MK ProM E, MK K30 V
 
Reply
  


Forum Jump:


Browsing: 1 Guest(s)