Site presurizate versus site nepresurizate

…sau de ce fug espressomanii de o singura gaura 🙂

Si pe forum si pe email si in rapoartele Google referitoare la cautari, am observat un procent mare de utilizatori care se intreaba care-i treaba cu sitele din portafiltru? De ce se vorbeste de presurizare si nepresurizare? Care sunt cele mai bune?

Ca notiuni introductive, sitele presurizate au o singura gaura pe fund si arata ca in pozitiile 3 si 4, iar sitele nepresurizate, au multe orificii pe fund si arata ca cele din pozitiile 1 si 2:

Daca sunteti incepatori si nu stiti ce tip aveti, uitati-va mereu pe spatele sitei sau in lumina, caci cele presurizate au in interior o sita care iti da impresia ca ar avea multe gauri. Asta deoarece sunt doua straturi, unul format dintr-o pelicula perforata si altul format dintr-o pelicula ce are o singura gaura. Am intalnit useri care “se jurau” ca folosesc site nepresurizate, pentru ca se uitasera doar in interior 🙂 Am intalnit si useri care au decupat cu flexul al doilea strat, pentru a “depresuriza” sita, insa pentru 25 de lei nu merita efortul, plus ca te alegi cu o  improvizatie romaneasca nu cu un accesoriu folositor.

Dupa ce am inteles cu totii despre ce vorbim, putem merge mai departe. Stim ca pentru a obtine un espresso, o pompa impinge apa in boiler si de acolo, trece fierbinte printr-un bloc de cafea, care este compactat intr-o sita (filtru). Normal ar fi ca apa sa nu intampine niciun obstacol pana ajunge in ceasca, in afara de  blocul de cafea, astfel incat presiunea la care a fost reglat aparatul (cel mai bine 9 bar), sa se regaseasca pe toata perioada extractiei, iar erogarea uleiurilor si aromelor din cafea sa se faca natural, fara nicio fortare. Astfel crema rezultata va curge in ceasca, in functie de prospetimea cafelei, si nu se va transforma intr-o spuma, cu multe bule de aer. Acest lucru nu se poate intampla decat daca folositi o sita cu multe gauri pe fund (nepresurizata). In mod logic, ce s-ar fi intamplat daca ati fi folosit una presurizata? Apa nu mai curgea natural prin cafea si apoi printr-o sita perforata, ci “se chinuia” sa iasa doar printr-o gaurica, creandu-se o presiune suplimentara pe pucul de cafea (de aici denumirea de “presurizata”), gustul fiind cu siguranta afectat, iar crema distrusa. Unde mai pui ca majoritatea aparatelor casnice vin setate foarte sus ca si presiune (pentru a putea suporta cialdele), prin urmare, peste cei 13-15 bar care deja modificau putin gustul espresso-ului, mai vine si obstructia lichidului intr-o sita presurizata…

Exista si cazuri (multe), mai ales atunci cand vorbim de aparate ieftine, in care s-a mers pe presurizarea portafiltrului, adica sita utilizata este una normala, nepresurizata, dar portafiltrul are un sistem care blocheaza gaurile sale mari de scurgere, fortand lichidul care vine din sita sa iasa printr-un orificiu minuscul aflat in interior. Din fericire, in majoritatea cazurilor, acest sistem de presurizare a portafiltrelor este detasabil, fiind prins cu suruburi sau folosindu-se un simplu disc de cauciuc:

*sursa foto – Home Barista

Sigur, va intrebati oare de ce ar apela producatorii la aceste tertipuri?! Raspunsul e simplu – de-a lungul timpului au primit multe reclamatii din partea clientilor neinformati, “ca nu obtin spuma”, desi au dat o gramada de bani pe aparat (perceptia valorii espressorului este subiectiva, in functie de veniturile fiecaruia). Pentru vanzator ar fi sinucidere curata sa ii spuna clientului, “du-te ma si cumpara o rasnita”, asa ca e mai simplu sa inventezi ceva care sa pacaleasca ochiul neavizat. Si uite asa, a aparut presurizarea. Situatia a devenit si mai discutata de cand Gaggia a inlocuit sitele vechi, normale, nepresurizate, cu altele care veneau optional inainte, presurizate, sub denumirea de “filtrul crema perfetta”. Spre deosebire de multe alte marci care produc gunoaie, astia chiar aveau espressoare bune, iar miscarea aceasta a adus multiple critici pe forumurile din intreaga lume. Dar si aici exista o parte plina a paharului, anume ca orice sita profesionala de 58mm se potriveste si la Gaggia, inclusiv celebrele VST sau Synesso, costul inlocuirii pornind de la 20-25 de lei. In cazul altor marci, trebuie discutat punctual, caci Ascaso are site nepresurizate pe modelul de top Steel PID dar presurizate pe cele entry level, Lelit foloseste nepresurizate si ofera optional si presurizate. De marcile mari ce produc si semiprofesionale nu mai are rost sa discutam, iar de chinezariile de la Altex/Domo va puteti convinge singuri…

Concluzionand, sitele presurizate pot fi folosite atunci cand inca nu ati cumparat o rasnita si optati pentru cafea gata macinta din comert. Este foarte probabil ca rezultatul sa fie mai aspectuos decat daca ati folosi o sita nepresurizata. Insa din momentul in care chiar vreti sa obtineti un espresso ca la carte, si v-ati achizitionat o rasnita, presurizarea trebuie sa dispara din ecuatie, obligatoriu, si ma refer aici inclusiv la acel tumburus de plastic ce vine cu acest tip de site. Desigur, teoretic se poate obtine espresso si cu o sita presurizata, macinand mai gros si micsorand doza, astfel incat cafeaua fina sa nu blocheze acea gaurica. Dar de ce am face sacrificiul asta? De ce sa nu extragi maximul de uleiuri aromatice dintr-o cafea macinata corespunzator? De ce sa nu te lingi pe bot cu un astfel de espresso cremos?

Solutia tehnica este foarte simpla si nu are legatura cu pierderea garantiei. Cei care aveti de schimbat doar sitele, cautati pe google diverse magazine de piese pentru espressoare, caci aduc si astfel de filtre. Asigurati-va inainte ca stiti diametrul sitei si cantitatea de cafea care ati dori sa incapa in ea. De exemplu, pentru un espresso dublu (60ml) veti avea nevoie de o sita de 14g, fiind foarte ok si cele de 15 sau 18g de la VST. Pentru espresso clasic (30ml) veti avea nevoie de o sita de 7g. Apropo de VST, acestea par a fi cele mai apreciate site din lume, datorita preciziei gaurilor si a formei. Sunt totodata si cele mai scumpe, dupa cum puteti vedea aici. Daca isi merita sau nu banii, e ceva mai greu de spus (eu inclin sa cred ca da), insa acest articol de pe coffeegeek, s-ar putea sa va mai lumineze.

Putem discuta mult pe marginea acestui subiect, de aceea va invit pe Forumul Espressoman, pentru a deschide noi subiecte care va intereseaza.