RaduCarutasu Wrote:maki Wrote:eu am sita EP HQ 14g si VST 18g. după gust prefer net VSTul, chiar si vizual cafeaua curge mai uleioasă, DAR ca simplitate în folosire, EP câștigă detașat.
Intre IMS si VST nu este absolut nicio diferenta in utilizare. Manopera este identica.
In cazul tau nu stiu la ce te referi.
maki Wrote:pe Silvia daca nu faceam WDT pe VST aveam channeling 9 extracții din 10. pe EP n-aveam treabă.
EP HQ 14g nu sunt
IMS, de fapt difera substantial, fiind vorba de site micro, care intervin cu un (slab) efect restrictor de debit si deci, permit o granulatie ceva mai mare a macinaturii (ceva gen invers VST);
sunt foarte potrivite pentru Strega, am 2, de fapt,
ridgeless; si numai una (din pacate)
HQ21g
altfel, nici eu nu inteleg ce vrea sa spuna
maki, pentru ca sitele iti permit sa alegi doza potrivita pentru o anume cafea, granulatie si masina, dar in principiu, cu orice sita buna, cu o masina buna (
punch), si mai ales (!) cu o cafea buna, poti avea acea crema in care sunt extrase uleiurile din boabe etc.!
pe de alta parte, daca in 9 shoturi din 10 ai channeling, si e vorba de sita de debit mare, VST, atunci cum Dumnezeu mai poti sa zici ceva despre... gust?! si dece sa te-ncapatanezi sa zici ca VST-ul da ceva mai bun in ceasca?!
de la inceput am considerat VST-ul ca fiind destinat masinilor profesionale in primul rand, adica pentru acele masini care controleaza bine debitul si au o dispersie corespunzatoare a apei in camera de extractie; si care de obicei sunt deservite de rasnite capabile espresso!
altfel, cu macinatura mai fina si debit mai mare, cu cerinte stricte si toleranta minima pentru doza, sitele VST sunt o durere in plus in lumea espresso-ului de casa...
sitele VST sunt un mediu prielnic pentru
channeling, mai ales la masinile
entry-level, care de obicei sunt acompaniate de rasnite din aceeasi categorie!
de fapt, rezerva mea fata de sitele VST ca panaceu
e veche...
nu vreau sa dezvolt off-topic, am mai vorbit despre asta - poate fara prea mult ecou,
dar pornind de la ideea de macinatura de calitate, amintita si de RaduCarutasu,
imi permit sa amintesc despre
macinatura normalizata, adica o macinatura cu o 'densitate' uniforma a particulelor de diverse dimensiuni; e vorba de o caracteristica a rasnitei si in general, e greu de imbunatatit in operatii post rasnire;
cea mai cunoscuta si singura eficienta este
WDT-ul, practicat cu un sigur ac, in miscari circulare;
ideea e de a obtine in final o dispunere radiala cat mai omogena ca structura dimensionala, a particulelor de macinatura!
peste o asemenea macinatura normalizata, intervine efectul de tampare, care trebuie privit ca faza finala a distributiei, de compactare radiala omogena;
prin pucul astfel preparat, apa va intalni o rezistenta hidraulica egala pe intraga suprafata (omogena radial) si in adancime, astfel ca, dupa 'strapungerea' pucului, curgerea apei prin puc este uniforma radial;
ce se intampla in majoritatea cazurilor, este existenta unei macinaturi putin normalizate, care va oferi 'densitati' diferite radial, deci rezistente hidraulice diferite si debit diferit, in diversele zone ale unei sectiuni;
rezultatul se simte in ceasca, cu note de subextractie; se va merge pentru corectie, pe doze mai mari, dar efectul de limitare a calitatii datorat rasnitei, ramane...
se intelege probabil, ca
nu e vorba de channeling, care e un fenomen extrem, distructiv de obicei;
si
nu e vorba nici de calitatea macinaturii bimodale, specifice espresso, cu 2 zone de concentrare procentuala a distributiei dimensionale a particulelor;
as mai adauga ca o macinatura normalizata pare sa se genereze mai usor la rasnitele cu curgere centrala, la care se evita efectul de separare centrifugala specific rasnitelor cu curgere laterala prin canal;
desi am mereu la dispozitie ca remediu, WDT-ul, am ajuns deocamdata sa evit orice efect de separare dimensionala a particulelor in masa macinaturii, mai ales cele care strica simetria radiala a dispersiei macinaturii: ciocanituri laterale, bagatul degetelor sau chiar a unor spatule la suprafata macinaturii, batut intermediar etc.
tot ce fac acum, si e vorba de ultimele luni, e ca asez tamperul cu grija pe varful conului de macinatura si il apas pe cat posibil direct in jos pana se aseaza orizontal pe masa de macinatura, apoi aplic o apasare medie si armez portafiltrul...17-18g dupa caz, in sita HQ14;
rest manvre toate racordate intre ele, nimic brusc...de ex.: preinfuzie soft la 0 bar full pump, cele 5 sec ale lui Strega, apoi rampa la 1 bar, tot full pump, in continuare ridicare manuala levier 'pe arcuri' si curgere cca. 36g (de la 8 la 5 bar);
sigur, toate aceste manevre sunt specifice
spring levers-urilor unde se pune mult accent pe
preinfuzie; adica pe umflarea '
fines'-urilor si fixarea lor in masa macinaturii, cu mai putina 'migrare' spre patul de la baza pucului;
de asemenea, conteaza extractia in presiune si temperatura descrescatoare;
in prepararea clasica de espresso, se folosesc doze mici si migrarea
fines-urilor are o importanta deosebita in ce priveste limitarea debitului la o valoare potrivita extractiei maxime a solubilelor bune (cca. 20% din masa macinaturii);
de altfel, si la masini cu levier si arcuri e posibil sa se forteze o migrare a
fines-urilor si deci o micsorare a debitului de extractie: o ridicare brusca a levierului realizeaza un impuls de presiune maxima pe puc (Rosario pe Bosco, sau Dritan pe VBM Replica);
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)