Prajitor de cafea
Posts: 180
Joined: Nov 2013
Cluj-Napoca
Am avut duminică plăcerea să cunoaștem echipa din spatele acestui proiect, oameni foarte pasionați și, mai relevant pentru comunitate, foarte pricepuți.
Din respect pentru ei și pentru faza de producție a râșnițelor, voi spune atât cât pot despre ce am văzut. Nu voi vorbi despre planuri de viitor și date precise, pentru că nu am niciun rol vis-a-vis de aceste aspecte.
Ce pot să vă spun este că aceste râșnițe vor influența piața mondială a râșnițelor manuale și nu numai...
Am văzut un design genial prin simplitatea și precizia lui, o soluție de asamblare inovativă, rezolvată din geometria componentelor. Nu este vorba de un produs rezultat dintr-o idee recentă și studiată conceptual de oameni care nu cunosc un flux de producție și performanțele sau limitărille echipamentelor, ci de unul născut în mijlocul acestor echipamente, rezultat în urma unei vaste experiențe de producție, a peste 20 de milioane de râșnițe. Un produs născut dintr-o expertiză care dorea să se exprime într-o formă superioară produselor comandate de nume mari din domeniu, care se derulează pe propriile linii de producție. Un produs a căror componente sunt lucrate cu o precizie uimitoare.
Revenind la evaluarea lor, ca experiențe anterioare cu râșnițe manuale, am avut Hario Skerton, dețin Lido 3, Zassenhaus La Paz și Porlex Mini.
Am măcinat o singură dată cu HG one, prea puțin pentru a o putea evalua. Ea este deținută de un prieten și client, membru al comunității espressoman.
Dintre râșnițele pe care le-am avut, Lido 3 este excelentă, restul fiind produse comerciale medii, ca performanțe și preț.
Lido 3 are cuțite conice Etzinger de 48 mm și în mâinile mele macină aproximativ un gram pe secundă la finețe de French Press și o jumătate de gram pe secundă la finețe de espresso. Am cumpărat-o anul acesta în mai, în Miami fiind, dar mi-a sosit cu o problemă de aliniament care cauza o bătaie radială. Din fericire, l-am întâlnit ulterior în Gotheborg pe Doug Garrott, proprietarul OE, care a fost foarte amabil și a desfăcut-o complet, realiniind-o. După acest episod a funcționat excelent. Minusul ei mare este sistemul de reglare și blocaj, dificil de reglat foarte precis și de multe ori chiar de destrâns.
De ce v-am spus toate astea? Pentru că râșnițele Che pun în umbră produsele excelente ale OE grinders.
Precizia asamblării fără șuruburi la Che este net superioară și mult mai durabilă decât la Lido, iar sistemul de reglaj incomparabil mai fin și ușor de realizat. Metoda de asamblare reduce posibilitatea apariției bătăilor radiale, ca și în cazul Lido. Jocurile axiale lipsesc de la ambele râșnițe.
Am testat toată gama de cuțite: 38 mm, 47 mm, 68 mm, 71 mm, 83 mm. Espressorul folosit a fost Bosco Sorrento cu două grupuri, sită IMS Competizione 58 mm și H24,5 mm (12-18 g), sită duș IMS Competizione 200 microni, portafiltru fără fund. Am folosit 17 g de cafea pentru un rezultat în ceașcă de 40 g, adică o rație de 1:2,35.
Cuțitele de 71 mm și 83 mm lasă mult de dorit, dar celelalte au scos shoturi foarte bune, cele de 68 mm și 47 mm chiar extraordinare. Comparația a fost făcută cu Compak F10 Master Conic OD Red Speed Lucidate Burrs, o râșniță spectaculoasă ca rezultate și preț de retail (2680 euro + TVA).
Din observațiile noastre empirice, geometria liniilor de tăiere a cuțitelor mari (71, 83) nu este potrivită pentru râșnițele manuale, obținându-se prea multe particule fine, care necesită WDT pentru shoturi decente și este supusă unui ușor channeling. Orice râșniță care necesită WDT sau orice altă metodă de distribuție laborioasă, pe mine nu mă interesează, atât timp cât există rășnițe și respectiv cuțite care funcționează impecabil fără.
Acesta este și marele defect al HG one. Are doar cuțite conice de 83 mm (nu și de 71 mm), care prezintă aceste dezavantaje, pe care le puteți constata singuri în nenumăratele recenzii prezente pe forumurile de afară. Ei spun că aceste cuțite sunt adaptate pentru măcinare manuală, dar asta nu prea reiese din experiența utilizatorilor.
Mi-aș dori un test comparativ între Che 68 mm și HG one, care ne-ar putea lămuri, dar având în vedere aliniamentul impecabil (pus pe ceasul comparator) al prototipului Che 83 mm testat, îmi este greu să cred că rezultatele sunt mai bune în cazul HG one.
Minusurile observate au fost puține, toate notate și rezolvabile, conform proiectantului.
Ar mai fi multe de spus, dar vom mai vorbi la momentul oportun.
Le urez mult succes și spor. Fără a fi deloc patetic, cred că asistăm la un moment important, care va avea un impact semnificativ în piața râșnițelor de cafea.
Cafea, entuziasm, cunoaștere...
