Exact asa aveam si noi un ibric in facultate in care faceam " cafele la nisip " pe un radiator de BCA cu o rezistenta atat de grosa incat nici nu se inrosea vizibil si care mergea non - stop. Cafeaua o faceam in stil turcesc , prin recoltarea periodica a caimacului si plimband ibricul usor pe suprafata nisipului din tavita si dura cca. 30 - 40 min. iar rezultatul era ceva de gen espresso , dar cu zat si amareala...asta era atunci in 1991...curatarea se facea numai prin clatire cu apa de la robinet , din cauza ca se acoprea singur cu un oxid care nu este nociv , insa care nu se recomanda a fi inghitit totusi...
Din acest motiv vad o diferenta intre cuprul alimentar si cel industrial , atat la tevile din instalatii , cat si la cazane de tuica , ibrice etc....insa nu stiu in ce consta ( banuiesc ca este vorba de puritatea aliajului...) si bine era sa fi intrebat mesterul ce tip de arama a folosit la fabricatie ( provenienta lui...)
Pana la urma , indiferent de tipul cuprului folosit , oxidarea lui in timp este inevitabila insa nu trebuie insistat cu curatarea intrucat oxidul nu este solubil in apa si lasat in pace , nu dauneaza sanatatii...consider ca este o alegere buna , in sensul obtinerii unui alt tip de preparare a cafelei - stil turcesc , daca se mai adauga si 3-4 boabe de cardamom spre sfarsitul prepararii , pentru o aroma deosebita...
Pentru inceput cred ca poate fi folosit fara griji , fierband niste apa in el in prealabil ( igienizare simpla ).
@bemihai
- sa-l stapanesti sanatos , este o achizitie pa care daca o pastrezi in conditii bune , o poti lasa chiar mostenire...
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Niche Zero / Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101 ...