[nickso]

http://www.home-barista.com/espresso-mac...t4270.html


Un post mai cuprinzator...

[radudani]

Am avut, o perioada, sonda de nivel mai ridicata, pentru a avea mai multa apa in boiler (apa fierbinte mai multa, inertie termica mai mare, abur mai puternic). Aburul a fost mai puternic (dar si mai ud)...in schimb apa de extractie era mai rece...la flush-ul initial fierbea foarte putin sau deloc. Acum nu am timp sa caut dar am impresia ca transferul termic este mai bun in portiunea de abur...revin mai pe seara...

da:
"The overall Heat Transfer Coefficient (U) for a Steam-Copper-Water "system" is 205 Btu/ft2-hr-F or 1160 W/m2-K whereas the overall Heat Transfer Coefficient (U) for a Water-Copper-Water "system" is 60 to 80 Btu/ft2-hr-F or 340-455 W/m2-K "
dar fenomenul pare mai complex, avand in vedere ca transferul de caldural vapori-cupru-apa se face prin condensarea vaporilor pe suprafata mai rece...

in general, la HX-urile tip tub vertical, scazand nivelul apei in boiler creste temperatura de extractie;

poate nu e corect preia mai bine, ci asigura o consistenta mai buna, in cazul in care schimbatorul e in imersie completa, ca despre asta era vorba la Magica;

[nickso]

Merci pt precizari... In link-ul de mai sus un utilizator home barista arata niste grafice, obtinute cu un datalogger, si zice ca ar obtine o consistenta mai buna cu cat nivelul apei in rezervor este mai scazut...bineinteles in limitele admisibile ale aparatului. Nu am observat sa vorbeasca despre cele aflate in imersie completa...
Ce m-ar interesa totusi, ca si comparatie intre boilerele orizontale si verticale, ar fi influenta suprafetei apei asupra aburului...cred ca cele orizontale vor fi in avantaj...

[radudani]

un nivel mai ridicat al apei in boiler afecteaza stabilitatea HX-ului pentru ca elementul de incalzire actioneaza tot mai inegal in volumul marit al lichidului, la fel si transferul termic spre schimbator;
asta ar fi inca un avantaj (?) al dispunerii orizontale a schimbatorului: contact consistent cu apa din imediata apropiere a elementului de incalzire;

"influenta suprafetei apei asupra aburului..." e vorba de suprafata de contact a aburului saturat cu apa? si de aburul de calitate slaba livrat cand ai ridicat nivelul prea mult?

am modificat de multe ori nivelul apei in boiler (Bezzera are 2 senzori de nivel) si presiunea, pentru ca ma nemultumea (si ma nemultumeste) scaderea prea mare a presiunii din boiler cand deschid aburul;
dar acum am sa urmaresc daca totusi variatia de nivel are efect si la mine asupra temperaturii apei de extractie;

[nickso]

Si pe mine ma nemultumeste presiunea aburului...de aceea, in momentul de fata, am presostatul undeva la 1,45...

Ar fi extraordinar daca ai putea face cateva grafice avand apa la diferite niveluri...dar, daca ai boiler orizontal cu hx-ul in imersie completa, nu cred sa influenteze in vreun fel...doar pe cele in care schimbarea nivelului schimba raportul intre portiunea din apa si cea din abur.

Intuitia imi spune ca boilerele orizontale vor produce un...debit mai mare de abur. O cantitate de apa, la o anumita temperatura, detine o cantitate exacta de energie care va transforma o parte din apa in abur, indiferent de forma vasului in care se afla. Aici intervine suprafata apei...cu cat suprafata libera a apei este mai mare cu atat mai multa apa se evapora in unitatea de timp. Un exemplu: aceeasi cantitate de apa se va evapora mai repede dintr-o farfurie decat dintr-un pahar. De unde si puterea mai mare dar mai scurta a boilerelor orizontale...parerea mea. Nu am fost prea stralucit nici la hidraulica nici la termotehnica...:)

[radudani]

evaporarea apei este un proces de suprafata, la contactul cu aerul, la fel ca si condensarea vaporilor saturati din boiler, pe peretele schimbatorului de caldura;
dar fierberea se intampla simultan in intreaga masa de apa din boiler, cand presiunea scade din starea de saturatie, sau cand se reface aceasta stare prin incalzire; n-as vedea o diferenta in debitul aburului in marimea suprafetei de contact intre apa si abur ci mai ales, in volumul de apa efectiv: cu cat e mai multa apa, cu atat va fi mai 'puternic' si mai 'steady', aburul;
suprafata ar putea influienta calitatea aburului (continutul de apa in abur), datorita acelui strat de interfata umed, care daca e prea aproape de orificiul de iesire al aburului, da un abur ud, cum spuneai;

insfarsit, am coborat autofill probe pe pozitia minima (cu cca. 5 mm mai jos decat era); pstat-ul a ramas ca 'sensibilitate' la fel: 1,1-1,15 bar; din pacate, nici temperatura idle, dupa 60 min nu s-a schimbat (tot 95-95,1) si nici temperatura de brewing (cca. 93,2); poate a aparut o 'nivelare' a cocoasei initiale in profilul de brewing (oricum, nu stiu dece am acea dubla cocoasa...);
lucrez in continuare...

[nickso]

Eu vad aburul ca pe energia apei care vrea sa iasa...iar suprafata apei este poarta prin care iese...dar o sa incerc sa gasesc o explicatie care sa ma lamureasca.

Tu ai boiler orizontal cu hx in imersie completa...nu ma asteptam la schimbari...dar daca vrei sa experimentezi cu unul vertical..cred ca putem aranja ceva :P

[quahwek]

Eu vad aburul ca pe energia apei care vrea sa iasa...iar suprafata apei este poarta prin care iese...dar o sa incerc sa gasesc o explicatie care sa ma lamureasca.

A gasit-o un domn pe nume Boyle si a dat o lege care zice ca la temperatura constanta , presiunea si volumul sunt indirect proportionale, adica pv=p0v0, deci cand se deschide robinetul de abur , t fiind constant, o sutacinșpe sa zicem, in borcanul cu lapte avem un volum mai mare de abur la presiune atmosferica( in boiler aveam volum mai mic la presiune mai mare dar produsul lor este egal cu cel din latiera) :)

[nickso]

:) dap...a gasit-o, insa la temperatura constanta, ceea ce nu e cazul nostru. Iar cea cu temperatura variabila se refera la un gaz ideal...asa zice wikipedia, pt ca eu, desi partea cu pv=ct o stiam, restul detaliilor le-am facut uitate.

Exprimarea mea plastica se referea la influenta suprafetei libere a apei asupra debitului de abur...stiu ca trebuie sa fie o lege si pentru asta, dar nu am mai cautat-o.

[Pascalau]

Cred ca n-ai inteles ce-a vrut sa zica nickso...

@nickso, am postat in acelasi timp.

[quahwek]

:) dap...a gasit-o, insa la temperatura constanta, ceea ce nu e cazul nostru. Iar cea cu temperatura variabila se refera la un gaz ideal...asa zice wikipedia, pt ca eu, desi partea cu pv=ct o stiam, restul detaliilor le-am facut uitate.

Exprimarea mea plastica se referea la influenta suprafetei libere a apei asupra debitului de abur...stiu ca trebuie sa fie o lege si pentru asta, dar nu am mai cautat-o.

Pai daca nu se chinuiau fizicienii aia acum vreo doua sute de ani cu gazul ideal, azi am fi baut cafea turceasca cu lapte de oaie :D, din părți expresoare....
La peste o suta de grade cat este temperatura in boiler si presiune, cand se deschide robinetul se face " brusc" o destindere adiabatica ( scuze pleonasmul) care evident ca duce la scaderea temperaturii. Teoretic aburul la botul tevii de iesire ar trebui sa aiba 100 grade si presiune atmosferica, diferenta fiind lucrul mecanic ( marindu- si volumul). Un generator adevarat de abur este ceva mai complicat decat un espresor, continand intre altele si un uscator de abur pt. o calitate ridicata a gazului.
Legat de suprafata, tocmai asta am vrut sa spun, nu are nicio importanta! Presiunea si temperatura conteaza. Si la 1500 de grade poti sa ai gheata sau lichid.

[nickso]

Legat de suprafata, tocmai asta am vrut sa spun, nu are nicio importanta! Presiunea si temperatura conteaza.

Din pacate nu am cunostintele necesare sa pot sustine ceea ce imi spune intuitia. De aceea am si ridicat problema...

[quahwek]

Legat de suprafata, tocmai asta am vrut sa spun, nu are nicio importanta! Presiunea si temperatura conteaza.

Din pacate nu am cunostintele necesare sa pot sustine ceea ce imi spune intuitia. De aceea am si ridicat problema...

Poate copy/paste-ul urmator e de ajutor mai mare decat am putut eu sa fiu:

"La temperatură constantă, într-un sistem închis parțial umplut cu lichid se realizează în mod spontan o stare de echilibru între faza lichidă și cea gazoasă. În starea de echilibru, numărul de molecule ce se vaporizează este egal cu numărul de molecule ce se lichefiază. Vaporii aflați în echilibru de fază cu lichidul se numesc vapori saturanți, presiunea de vapori atingând în acest caz valoarea sa maximă , numită presiune de saturație a vaporilor.
La temperatură constantă, presiunea de saturație a vaporilor este constantă și nu depinde de volumul recipientului în care se află substanța. Dacă volumul se mărește, o parte din lichid se evaporă, și presiunea de vapori nu se modifică, atâta timp cât mai există lichid. Când lichidul trece în totalitate în fază gazoasă, atunci nu se mai măsoară presiunea de vapori, ci presiunea gazului. (Dacă volumul continuă să se mărească, gazul suferă o transformare izotermă, iar presiunea gazului scade sub valoarea presiunii de saturație). Dacă volumul se micșorează, o parte din vapori se condensează, și presiunea de vapori nu se modifică. Procesul de condensare se produce doar sub o anumită temperatură, numită temperatură critică."

[nickso]

... într-un sistem închis parțial umplut cu lichid ...

Asta nu inseamna lipsa transferului de masa? in cazul nostru exista....

[quahwek]

... într-un sistem închis parțial umplut cu lichid ...

Asta nu inseamna lipsa transferului de masa? in cazul nostru exista....

Pai in continuare zice ca: Daca se mareste volumul.......

[nickso]

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_termodinamic

se mareste se mareste...nu inseamna ca se si deschide...:)

[radudani]

... fierberea se intampla simultan in intreaga masa de apa din boiler, cand presiunea scade din starea de saturatie, sau cand se reface aceasta stare prin incalzire; n-as vedea o diferenta in debitul aburului in marimea suprafetei de contact intre apa si abur ci mai ales, in volumul de apa efectiv: cu cat e mai multa apa, cu atat va fi mai 'puternic' si mai 'steady', aburul;
suprafata ar putea influenta calitatea aburului (continutul de apa in abur), datorita acelui strat de interfata umed, care daca e prea aproape de orificiul de iesire al aburului, da un abur ud

...Legat de suprafata, tocmai asta am vrut sa spun, nu are nicio importanta!

da, bineinteles...

espressorul este un sistem "viu" in care specialistii pot impana puzderie de legi si formule; masinile cu abur sunt un domeniu bine stapanit in teorie; doar in practica vorbim de masini, ca un compromis intre ce se intampla in teorie si ce impune practica;
normal ar fi chiar deschiderea de catre cei interesati a unor thread-uri de familiarizare cu fenomenele termotehnicii si mecanicii fluidelor; chiar si datul cu parerea e un mod de a afla si invata :)
ce-i drept, asta poate naste confuzie si idei preconcepute, celor nemembrii, ce viziteaza forumul intru documentare...

dar in acest thread despre masini espresso cu schimbator de caldura si cu, sau fara proba de temperatura in grouphead-ul tip E61, interferentele cu fenomenele fizice din masina mi se par interesante in masura in care sunt legate de practica functionarii acesteia;

de ex., nu ma intereseaza la un espressor HX, schimbarea volumului boilerului ca sistem inchis (Doamne fereste, sa se deschida... cu totul:);

insa ma intereseaza, de ex., ciclul de incalzire comandat de pstat, cu histerezisul sau (0,05-0,2 bar), si de la ce valoare a oscilatiei de presiune, devine simtita influenta asupra profilului de temperatura in extractie; toate acestea pe un domeniu de variatie a reglajului pstat (adica, ceva intre 0,95-1,25 bar presiune maxima atinsa);

folosind determinarile respective se poate argumenta ca un PID este justificat sau nu, in locul, sau in complementarea pstat-ului;
si-acum, c-am alunecat in tema asta: la Magica, oscilatia de temperatura din boiler, in regim idle, se simte pe tubul superior al termosifonului, pana aproape de grouphead (cca. 0,6C), iar in grup, la nivelul sondei, dispare complet; asa ca, efectul e acelasi fie prin mentinerea constanta a mediei temperaturii in boiler (pstat), fie prin mentinerea constanta a temperaturii in boiler (PID);
sigur, sunt altele argumentele in favoarea folosirii unui PID pe incalzirea boilerului la o masina HX;
dar sa ramanem la temperaturi si HX-uri cu E61...

[Lyvyoo]

Da...discutia incepe sa fie extrem de tehnica si ma bucur ca ni se alatura espressomani bine pregatiti.

Daca introducem in ecuatie (intr-un topic nou sau aici) un DB cu PID si termometru Eric pe grup, putem spune ca avem parte de o usurare a muncii pentru utilizator? Adica raman beneficiile grupului E61, insa castigam precizia PID-ului (unii espressomani vor spune "imprecizia" :) ) confirmata/calibrata cu raportarile sondei Eric si eliminarea aproape totala a flush-urilor de 15-30 de secunde.

Interesant este ca in decembrie s-a facut (inca) un test, filmat, "la nivel inalt" pe un HX Elektra si un DB Alex Dueto 3, back to back, iar "in orb" nu s-a putut spune ca un shot e mai bun ca altul, ceea ce era de asteptat. Din cate inteleg, profilul de temperatura este diferenta de baza intre cele doua tipuri de espressoare, pe HX fiind mai "cocosat" iar pe DB mai aplatizat, ceea ce s-ar traduce teoretic in reflectarea usor diferita a aromelor in ceasca (pentru posesorii de papile care stiu sa indentifice corect fructele, caramelul, ciocolata etc.).

[quahwek]

insa ma intereseaza, de ex., ciclul de incalzire comandat de pstat, cu histerezisul sau (0,05-0,2 bar), si de la ce valoare a oscilatiei de presiune, devine simtita influenta asupra profilului de temperatura in extractie; toate acestea pe un domeniu de variatie a reglajului pstat (adica, ceva intre 0,95-1,25 bar presiune maxima atinsa);

folosind determinarile respective se poate argumenta ca un PID este justificat sau nu, in locul, sau in complementarea pstat-ului;
si-acum, c-am alunecat in tema asta: la Magica, oscilatia de temperatura din boiler, in regim idle, se simte pe tubul superior al termosifonului, pana aproape de grouphead (cca. 0,6C), iar in grup, la nivelul sondei, dispare complet; asa ca, efectul e acelasi fie prin mentinerea constanta a mediei temperaturii in boiler (pstat), fie prin mentinerea constanta a temperaturii in boiler (PID);
sigur, sunt altele argumentele in favoarea folosirii unui PID pe incalzirea boilerului la o masina HX;
dar sa ramanem la temperaturi si HX-uri cu E61...

Parerea mea este ca datele tehnice/calitatea presostatului, regulatoarelor si alte alea tin foarte mult de producator si secretul masinăriilor sale, asa ca nu pot sa fac decat supozitii, ceea ce nu doresc. La bezzera am vazut part list-ul pieselor astea si am obs.ca sunt mai toate OEM.
Legat de pid pe haidamace hx cu e61 si cu boiler de 2 l, rezistenta de 1,4 kw, am dubii ca pot sa influenteze in vreun fel( pozitiv).
La bezera unica boilerul(sb) e de jumate de litru si are o rezistenta de 1,6 kw, probabil ca inclusiv traseul abur/apa e mai scurt si probabil merge f. bine in reglarea rapida a temperaturii/presiune
Eu sunt pentru simplificare, chestii cu masa mare= stabilitate, si sunt sigur ca domnul Bezzera s-a straduit sa obtina temperatura ideala( atat cat se poate) pe masinaria mea.
Cred ca putea sa puna un termometru a lui eric pe grup, si as fi fost fericit :P

[quahwek]

un DB cu PID si termometru Eric pe grup

mai bine trecem direct pe V12, cu portafiltru din titan

[Image: V12-espresso-machine-references-grand-pr...oom-01.jpg]

.... si link-ul catre producator Espresso Veloce

[piratu]

Buna seara,
Sunt la prima postare pe acest forum si o fac pentru ca am citit cu interes comentariile precedente din topic.
Sunt posesor de Rocket Giotto Evo V2 conectat la rețea si , ca oricare dintre voi, as fi încântat sa am o temperatura cât mai precisa la extractie. Recent, Rocket a lansat Evo V3, care este HX cu PID pe boiler,exact ca la dual boilerul R58,semn ca HX cu PID ar putea fi mai bun decât cel fără.
Review-ul de la SCG:
http://youtu.be/UquOxIPdRQ4
Credeți ca s-ar putea realiza si pe Evo-ul meu?

[Lyvyoo]

Bun venit,
Iti recomand sa vizitezi acest topic, unde am dezbatut mai pe larg diferentele dintre DB si HX, cu sau fara PID.

Asa cum spunea acolo si radudani, PID_ul pe HX nu este pentru precizia temperaturii (caci sonda de la care primeste informatii se afla in boiler, iar apa ta nu vine din boiler) ci pentru reglajul mai simplu al presostatului, astfel incat timpul de flush sa fie mai mic, in acord cu scaderea presiunii de aburi, desigur pana la acea limita a netransformarii unui HX cu PID in SBDU cu PID. Cate secunde de flush faci in acest moment si pe ce cafea? Ce rasnita folosesti?

Daca vrei precizie ceva mai mare si flush-uri mai scurte, DB cu PID e solutia, de la 1300E in sus. Dar si acolo sunt discutii asa cum se poate citi in topicul sugerat.

Concret, in cazul tau, nu trebuie sa te gandesti la montarea unui PID pe HX, caci ai pierde garantia daca nu esti foarte priceput in a nu lasa urme si nu ai obtine ceea ce iti doresti. Solutia a fost dezbatuta in aceste pagini si consta in montarea unui termometru Eric pe grupul E61. Practic vei lasa apa sa curga pana acel termometru indica nivelul de temperatura dorit de tine.

[piratu]

In general fac flush 4/5 secunde si nu ma deranjează.
Chestia cu precizia temperaturii m-ar interesa pentru ca folosesc cafea de la prajitori gen Square Mile,HasBean sau Quijote Koffee ce recomanda o reteta optima ( temperatura,gramaj,timp,cantitate),pentru a extrage exact profilul pe care au dorit ei sa-l obțină.
Din tara folosesc Haute Cup , pe care ii recomand cu caldura celor ce le place prajirea light/medium.
Rasnita mea e Macap M4D

[Lyvyoo]

In masura in care bei cafele prajite light, gen hasbean, nu e neaparat o mare problema flush-ul de 5 secunde. Totusi, cred ca mergi in 96-97 de grade, ceea ce e cam la limita, dar daca asa preferi este gustul tau. In mod normal HX=flush, flush, flush. Iar singurul instrument care ofera precizie de 100% a temperaturii, inclusiv in cazul tau, este termometrul Eric, afisand instant temperatura apei care va lua contact cu pucul de cafea, cu fiecare secunda de flush trecuta (o intrebare pentru radudani aici - chiar nu are niciun delay semnificativ acest termometru?). Daca te gandesti sa-l comanzi, posteaza pe aria de achizitii de grup, caci poate mai sunt useri interesati si impartiti transportul din US. In paralel si userul dragos5178 a postat prin forum un exemplu de termometru Eric in varianta pe bucati cumparate din Romania, dar nu mai gasesc link-ul.

Legat de cafea, mai cauta si in tara, caci mai sunt prajitorii care merg pe profile light (city), Coffee Map Roastery de exemplu.

Legat de rasnita, de curiozitate, ai luat-o noua? De ce ai ales-o fix pe aceasta? Mi se pare scumpulita la 620E, pentru cutite de 58mm si motor de 250W...

[piratu]

Multumesc pentru sfatul cu termometrul Eric. Mai citisem diverse despre el,dar acum sunt convins si îmi voi comanda unul.
Sper sa si găsesc pe cineva in Constanta sa-l instaleze ( si sa-mi unga si grupul) ,căci eu nu sunt foarte tehnic....
Referitor la rasnita,optiunea mea era Mazzer Mini,dar cei de espressocoffeeshop.com,de unde am luat si espressorul si toate accesoriile, nu o aveau pe stoc si mi-au propus Macap-ul ca un bundle pentru Rocket. Tehnic ,nu am ce sa-i reprosez, iar ca design este exact ce-mi doream:)

[CosminN]

Salut,

buna ideea lui Lyvyoo, referitoare la achizitia de grup pentru termometru Eric. Sunt si eu interesat.

[nickso]

Si eu sunt interesat...eventual daca obtinem un pret mai bun pt termometru. Altfel, din 30$ cat este transportul direct de la eric, s-ar putea sa nu avem avantaje deosebite. Dar haideti sa ne mutam pe aria achizitii de grup...am deschis eu mai demult un topic acolo pt termometru eric

[Lyvyoo]

Voi muta eu postarile. Atentie si la Tva totusi, caci peste o anumita valoare se aplica la produsele din afara ue. Nu?

[nickso]

Tva la peste 10 euro si tva+taxe vamale la peste 150...(valorile sunt aproximative...nu mai tin minte sigur). Dar putem vb cu eric sa nu trimita ca si comerciant...si daca le arati la vama ei nu or sa vada decat doua fiare si un termometru...neinteresant pentru ei ;)

[radudani]

...PID_ul pe HX nu este pentru precizia temperaturii (caci sonda de la care primeste informatii se afla in boiler, iar apa ta nu vine din boiler) ci pentru reglajul mai simplu al presostatului, astfel incat timpul de flush sa fie mai mic, in acord cu scaderea presiunii de aburi...

da, PID-ul ofera fata de presostat, un reglaj comod al temperaturii, respectiv presiunii din boilerul masinii HX, pe langa alte avantaje mai marunte;
dar, in opinia mea, am cumparat HX pentru ca am nevoie de intreaga functionalitate HX, adica abur mult si extractie la temperatura dorita!
functionalitate ce trebuie mentinuta;
nu sunt interesat de folosirea masinii HX fara abur, sau folosirea PID-ului pentru a trece din regim extractie cafea, in regim spumare lapte si invers; daca asta se doreste, exista solutii mult mai ieftine de masini SBDU cu PID;

revenind la eterna tema, PID pe HX: vorbim de o caracteristica pe care am verificat-o in cazul Bezzera Magica: in regim de mai multe shot-uri succesive, fara flush-uri de racire intermediare, temperatura de extractie tinde sa se stabilizeze pe o valoare in directa relatie cu temperatura, respectiv presiunea, boilerului!
si atunci, schimbarea temperaturii de extractie pentru setul respectiv de shot-uri se face comod, regland PID-ul din butoane, in comparatie cu manvrele necesare pentru reglajul presostatului (mutat tava, scos capac, surubareala...te gandesti de mai multe ori inainte de-ale face);
plus, cum am mai spus si cum a subliniat si chetiv, avand PID pe boiler, poti aproxima temperatura medie din timpul extractiilor succesive, pe cand daca ai numai presostat, iti mai trebuie un termometru in grup, sau un termofiltru (portafiltru SCACE) la fiecare reglaj facut pe presostat; e complicat, precum suna...
am, sa zicem, presostatul reglat pentru 1,2 bar max (la Magica, acum, asta inseamna, cu un un deadband de 0,12 bar: 1,08-1,2 bar); ceea ce corespunde la cca. 123,2C in boiler si, daca fac 5 shot-uri, cam de la al doilea shot o sa am profilul de extractie in zona 94C; fie am pe PID 123C si e OK, fie, fara el, vad pe termometrul de grup la ce temperatura am 'nimerit' cu reglajul presostatului si mai umblu la... surub pana ajung la presiunea de reglaj corespunzatoare :)
sigur, nimic nu e precis in lumea asta, sunt prea multe variabile in realitate; dar pastrand o aceeasi procedura de lucru, ne situam in zona dorita - shot mai cald sau mai rece; indicatia e precisa, realitatea nu :)
si indicatorul cel mai aproape de realitate este termometrul de grup;

"pastrand o aceeasi procedura de lucru" inseamna 2-3, sau mai multe shot-uri continue intr-o sesiune, respectand un interval intre shot-uri, in jurul a 120 sec.; pentru un prim shot din sesiune, sau pentru altele, dar cu pauze de stationare de peste 3 min, atunci da, sunt necesare discutatele flushuri de... racorire specifice HX;

...chiar nu are niciun delay semnificativ acest termometru...

am termocuplu, nu termometru, cu adaptorul cumparat de la Eric;
teoretizand... constanta de timp a unui termocuplu, sau timpul de raspuns, se defineste ca fiind cel necesar pentru atingerea a 2/3 dintr-o schimbare instantanee de temperatura;
timpul de raspuns la termocuplu este cu atat mai scurt cu cat jonctiunea e mai expusa, sau macar pamantata, sau intr-un tub cu diam. cat mai mic;

practic, in cazul termocuplului meu (tip K - Omega - deci nu chinezarie, sper), cu un tub de inox de 3mm, nu am vazut intarzaieri sesizabile si cred ca e asa si in cazul termometrului - se poate urmari in varia clipuri pe youtube;
n-am gasit un tub de inox (simplu, deschis la ambele capete), de 3-4 cm, cu diam de 3 mm; as putea pune in el un senzor termocuplu (ok, chinezesc, de 4 lei/buc) etansat cu epoxy si avand jonctiunea deschisa, care sunt convins ca ar fi impecabil in timpul de raspuns; asa ceva folosesc (tub cupru) la prajitor;
cheia problemei, in cazul meu, a fost ansamblul mecanic al adaptorului si chiar si cele 2 garnituri inelare conice de etansare, din nylon (Swagelok fittings);
apropo, de o alta intrebare a lui Lyvyoo: montarea adaptorului e simpla: se insurubeaza corpul cu mana si se mai strange un sfert de tura cu o cheie 7/16" - 11 mm; idem capacul cu senzorul/termometrul; dar inainte de asta trebuie facuta o masuratoare, pentru a stii si a marca adancimea la care se amplaseaza varful probei; usor diferita de la un tip la altul de grup E61; totusi trebuie avut in vedere ca la niste zeci de montari/demontari apare uzura si decalibrarea garniturilor de nylon de etansare; trebuie facuta o provizie din acestea; cu siguranta exista pe undeva priin tara - n-am gasit;
parerea mea este ca un termometru de grup e ceva de care... te atasezi; devine mereu necesar ca feedback al extractiei, ca si portafiltrul fara fund; ideea cu schimbatul intre membrii forumului poate fi utila pentru satisfacerea unor curiozitati tehnice, dar nu cred ca merita ca procedura de lucru;

si din nou: termometrul Eric nu este nici pe departe un factotum, nu poti face nici o minune cu el; in plus, utilizarea sa trebuie experimentata pentru fiecare tip de masina in parte; retetele lui Eric merg la prepararea unor shot-uri singulare, la 30-120 min interval, cu o masina mai aproape de caracteristica dragon (foarte fierbinte si fara 'memorie termica');
am incercat sa deslusesc proceduri general valabile descrise prin forumuri: toata lumea lauda termometrul respectiv, multumeste lui Eric, dar propune, in cazuri lucrative, proceduri complet diferite de lucru; sau unii, se gandesc la DB :)
ceea ce ramane valabil, este ca termometrul E61 este singura metoda la aceste masini, pentru a vedea realitatea temperaturii de extractie;
o sa incerc sa mai completez in topicul despre temperatura in grupul E61;

---

Tva la peste 10 euro si tva+taxe vamale la peste 150...(valorile sunt aproximative...nu mai tin minte sigur).

acum am vazut cele de mai sus:
daca ma gandesc bine, adaptorul Eric a fost singura cumparatura online externa ce-am facut-o; deci nu ma pot pronunta in general;
concret insa, in Bv, am primit un aviz si m-am dus la un oficiu postal, unde am platit echivalentul in lei al pretului discutat cu Eric, adica piese + transport; nici o vama, tva etc.;
nu intru in detalii, dar va pot trimite e-mail o scanare a etichetei de pe colet; am corespondat cu, si cumparat direct de la, Eric Svendson;
am ramas cu impresia ca o singura bucata adaptor iese mai ieftin decat mai multe la un loc, dar asta era atunci, in sfarsit de aug 2013;