Forumul Espressoman - In cautarea espresso-ului perfect
CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Printable Version

+- Forumul Espressoman - In cautarea espresso-ului perfect (https://www.espressoman.ro/forum)
+-- Forum: Espresso art, cafea, prajire si latte art (https://www.espressoman.ro/forum/Forum-Espresso-art-cafea-prajire-si-latte-art)
+--- Forum: Cafea (https://www.espressoman.ro/forum/Forum-Cafea)
+--- Thread: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK (/Thread-CAFEA-PRAJITA-LIGHT-MEDIU-DARK)

Pages: 1 2 3


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - dev - 25-03-2019

Exact asta spuneam mai sus, ceea ce considera "grupul Levo" a fi prăjit mediu "fără bitter" pentru unii e dark în toată regula. La fel cum ceea ce consider eu mediu s-ar putea să fie catalogat drept light de către băutorii de miscele tradiționale.

Nu e nimic rău în asta, dar să încerci să dezvolți o standardizare a gustului, fără sa tii cont de aspecte subiective ce țin de percepția anumitor nuanțe, e de-a dreptul utopic.

În plus, dacă consideram light tot ceea ce nu are tenta de amar, indiferent de metoda de preparare folosita, e foarte posibil să nu prăjească nimeni light.


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Lyvyoo - 25-03-2019

Mi-a trimis @CatalinH solutia salvatoare a topicului Smile  
Ne cumparam fiecare cate un device de asta de 2800$ si vom vorbi aceeasi limba. Nu e de ras, poate doar de plans prin prisma pretului. Dar "andoidizarea" domeniului va conduce candva piata spre preturi mai accesebile si pentru astfel de device-uri...
Adevarul este ca aceasta categorisire este atat de greu de facut in lipsa metodelor precise incat , cel putin segmentul atat de generos light - medium  va ramane foarte greu de descifrat si exprimat doar din vorbe. 
Eu unul compar din ce in ce mai des tipurile de prajire cu HiFi-ul, unde amplificatoarele le cumperi pentru "ce a vrut sa spuna autorul" , caci mai toate bune sunt in categoria AB (aka medium-light)  Smile 

[Image: sQtOXqS.png][Image: I8lYN63.png]


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - dev - 25-03-2019

Poftim prăjiri light mai jos. Una e cu profil de espresso alta de filtru.

Ambele superbe, atât în espresso cât și în filtru. Și ambele fără nuanțe dominante de acru sau amar, iarbă, pământ, fructe crude etc.    


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Zaheyu - 25-03-2019

O clasificare raportata la crackuri, gen asta [font]www.coffeecuppers.com/RoastStages.htm[/font]
 ce defect are? Sau alta bazata pe greutate sau culoare?
Nu cred ca suntem in masura sa reinventam roata.
Convenim asupra unei clasificari, eventual intr-o sedinta comuna cu roasteri, si atunci scriu si ei pe punga/site cam pe unde se incadreaza. Nu cred ca vrea nimeni precizie farmaceutica, dar ceva orientativ cred ca meritam.


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - dev - 25-03-2019

Sunt descrieri și mai bune:

https://www.coffeecrossroads.com/coffee-101/coffee-roasts-from-light-to-dark

Problema e că multe observații sunt făcute generalist și se aplică la ceea ce se făcea cu 10-20 de ani în urmă. Puține clasificări țin cont de ceea ce se poate obține cu un prajitor modern, gen Loring, și o cafea de specialitate de calitate.


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - razvanro - 27-03-2019

Prezentul subiect, deschis de Radu dintr-un impuls de generozitate, reflectă bine un aspect interesant al forumului, care este în general și nucleul lui fierbinte: discuțiile între băutorii cu cunoștințe mai avansate despre cafea. Din păcate în multe situații observ că se confundă educația cu experiența, care merg mână în mână și au aceeași importanță, dar nu se pot înlocui reciproc. Lipsa educației face dificilă comunicarea bogatei experiențe pe care au acumulat-o, ba mai mult, se vehiculează informații șubrede, de la unele lipsite de acuratețe, până la aberații totale.
Constant se aruncă în derizoriu orice urmă de cuantificare a calității sau a unei proprietăți măsurabile, iar de multe ori se folosește o imperfecțiune a unui sistem de evaluare (cunoașteți vreun sistem perfect creat de om?) pentru a arunca respectivul sistem la coșul de gunoi, utilizând argumentul suprem: De gustibus non est disputandum. 

Gustul fiecăruia este important, dar trebuie pus într-un context clar. Atunci când se află în poziția de client și întinde banii sau cardul și primește un produs, are tot dreptul să ceară și să primească informații complete despre produse, să ofere detalii despre gusturile personale, iar în urma acestui schimb de informații să i se recomande o cafea care să-i satisfacă aceste gusturi.  

Atunci când un profesionist sau un amator educat evaluează o cafea conform unui sistem educațional existent (Coffee Quality Institute sau Specialty Coffee Association), nu are voie să folosească expresiile: ”îmi place” sau ”nu îmi place”. Această etichetă este clar gândită pentru a elimina subiectivismul evaluării, pe cât posibil, dar și posibilitatea comunicării de informații mai departe, prin utilizarea aceluiași limbaj. De ce am menționat CQI și SCA? Pentru că sunt singurele programe educaționale cu vechime, perfecționate în timp, care se suprapun foarte bine. Nu sunt sisteme perfecte, dar sunt cele mai bune și bine documentate pe care le avem la dispoziție, iar despre acestea voi vorbi în continuare. Ca să mă fac înțeles, voi descrie câteva principii importante de evaluare, așa că vă rog să aveți răbdare cu mine și vom ajunge și la subiectul principal: gradele de prăjire. Evaluarea unei cafele se face în condiții standardizate tocmai pentru a elimina cât mai mult posibil variația. Pentru că metoda de evaluare cea mai bine standardizată este cea de cupping, o voi folosi ca exemplu și mă voi referi aici doar la o parte dintre standarde, care privesc prezentul subiect.
  1. Profilul de prăjire al mostrei trebuie să se încadreze în intervalul 8-12 minute, iar cafeaua nu trebuie să prezinte defecte de prăjire (baked este defectul cel mai întâlnit).
  2. Gradul de prăjire pe scara Agtron Gourmet trebuie să fie 58 (+-1) la boabe și 63 (+-1) la cafea măcinată. Măsurarea se face între 30 de minute și 4 ore de la răcire.
  3. Gradul de măcinare se stabilește astfel: între 70 și 75% din doza de cafea trebuie să treacă printr-o sită 20 mesh (841 microni). Pentru reper, această măcinare este în zona de filtru manual.
  4. Evaluarea se face după cel puțin 8 ore de la prăjire (SCA), 12 ore (CQI) și la maximum 24 de ore după (pentru ambele organizații).
  5. Apa trebuie să aibă un conținut de minerale între 125 ppm și 175ppm.
Gradul de prăjire și măcinare sunt foarte bine definite, pot fi comunicate și repetate.
Chiar dacă nu se aderă neapărat la numărul precis de pe scara Agtron (63+-1 la cafea măcinată), citirile se pot comunica. În prezent, multe dintre prăjitoriile de cafea de specialitate, respectate la nivel global, nu mai prăjesc mostrele atât de intens pentru că nu le este folositor scopului și se merge aproximativ în zona 85, dar asta pentru că informațiile referitoare la prăjire au crescut exponențial în ultimii 5-10 ani, iar prăjitorii știu să dezvolte boabele fără să prăjească mai intens. Unii nu știu și prin urmare le lasă crude în loc de light și dezvoltate.    
Light, medium și dark sunt umbrele cu un diametru uriaș. Cred că ceea ce ar fi de interes aici este detalierea umbrelei light. 

Câteva cuvinte și despre evaluarea unei cafele:
Știți ce recompensează sistemul de evaluare SCA și CQI? Complexitatea!
Un atribut pozitiv are exact aceeași valoare ca și alt atribut pozitiv, la fel în cazul celor negative.
Mențiune: dacă vreți să înțelegeți următoarele explicații, va trebui să aruncați o privire pe fișa de cupping SCA și pe ”flavour wheel”.
Exemplu: avem o cafea în față care la Fragrance/Aroma (uscat/umed) are trei atribute pozitive, să zicem ciocolată amăruie, tutun de pipă și cedru. Aceste atribute au aceeași valoare de notare, de 0,25 puncte, nu contează ce îmi place sau nu îmi place mie ca evaluator. La fel și atributele negative, valorează -0,25 puncte fiecare. Un singur atribut pozitiv găsit ar trebui să fie notat cu 7,5, iar trei cu 8. Două negative ne duc la nota 7 și tot așa... Notele nu au voie să fie subiective, ci trebuie justificate întotdeauna cu atribute, la fiecare categorie din cele 7 notate (mai sunt 3 care se referă la uniformitate, transparență și dulceață, dar se abordează diferit, penalizând doar ceștile individual).
Suntem construiți diferit și putem să simțim diferit aceeași aromă, dar asta nu contează! De ce? Exemplu: acidul malic poate fi perceput sub diferite arome, unii îl percep ca măceșe, alții ca mere roșii sau cireșe, dar în final sunt atribute pozitive și asta se reflectă în scorul final foarte bine, la fel și cele negative.
Avem patru categorii de atribute (evidențiate în interiorul ”flavour wheel”):
  1. Enzimatice (fructate, florale, acide, fermentate, vegetale) - se acumulează prin fotosinteză și apoi prin respirație celulară și ciclul Krebs (ciclul acidului citric). Există o singură excepție: aroma de coacăze, care apare datorită pirolizei fibrelor de celuloză;
  2. De caramelizare (dulci, de nuci, cacao) - se dezvoltă pe durata reacțiilor de caramelizare pe durata prăjirii;
  3. Piroliza fibrelor de celuloză (condimente, de prăjire, coacăze) - apar la primul pocnet și continuă pe durata dezvoltării;
  4. Altele - de obicei sunt contaminări sau defecte de procesare și/sau prăjire, păstrare, etc.
 În afara ariei de evaluare profesională, asta înseamnă că poate să ne placă o cafea de 85 de puncte care prezintă un atribut, gen lavandă sau mango, dar care nu este atât de complexă pentru a ajunge la un scor superior. De asta este important să nu alegem cafele numai în funcție de punctaj.
O cafea de peste 80 de puncte (specialitate) este considerată din start excelentă, iar una de peste 90, fenomenală. 

Gustul amar, despre care se vorbește atât de mult și ambiguu, are multe nuanțe, iar cel de ciocolată amăruie este acceptat ca pozitiv în lumea cafelei, dar nu și gustul amar conferit de supraextracție (lipsă solubilitate cafea sau neadaptarea parametrilor de extracție). Gustul amar este omniprezent în cafea, dar intensitatea lui variază și este în strânsă legătură cu TDS-ul acesteia și procentul de extracție. La intensitate redusă, gustul amar atenuează aciditatea și oferă încă o dimensiune cafelei. Când băutura este caldă, compușii aromatici volatili atenuează percepția de amăreală, dar se intensifică pe măsură ce cafeaua se răcește. Deși cofeina este un compus amar în stare pură, contribuie cu doar aproximativ 10% la gustul amar total (soiul arabica poate conține până la 1,6% cofeină, cu o medie de 1,2%). Acidul chinic își aduce un aport mai semnificativ în percepția gustului amar și este rezultat în urma transformării acidului clorogenic, o familie de acizi polifenolici prezenți în soiul Coffea arabica, între 3,5 și 8 procente din masa cafelei verzi. Robusta conține conține mai multă cofeină, până la 2,7% (cu o medie de 2,2%) și acid clorogenic între 7 și 10 procente, motiv pentru care robusta este percepută ca fiind semnificativ mai amară. Tot la gustul amar participă și alcoolul furfuryl, un compus organic care are și miros de ars. 

Ceea ce ați vrea să știți înainte de a cumpăra o cafea prăjită, nu este numai gradul de prăjire, ci și alte informații care contribuie la rezultatul final, dar aceste informații sunt accesibile doar profesioniștilor și presupun investiții masive în echipamente și educație, ultima fiind indispensabilă interpretării datelor obținute prin măsurători.
Ceea ce am dori noi să știm, ca prăjitori, ar fi cantitatea procentuală a compușilor aromatici care contribuie semnificativ la gustul fiecărei cafele în parte. Cafeaua este alimentul cel mai complex din punct de vedere aromatic cunoscut omului și conține peste 850 de compuși aromatici volatili și peste 1400 de substanțe solubile, din care aproximativ 40 contribuie în mod decisiv la caracterul unei cafele. Dar nu suntem chimiști, prin urmare nu avem echipamente și cunoștințe pentru a putea măsura compușii și ne raportăm la evaluări senzoriale standardizate, pe care le corelăm cu fiecare cafea și profil de prăjire. 
Gradul de prăjire, de unul singur, nu spune decât o parte din poveste și doar acompaniat de densitatea și umiditatea finală a cafelei prăjite ne furnizează o idee despre friabilitatea și, ca o consecință, solubilitatea cafelei. Aceste două informații vă interesează de fapt, ca nuanțare sub umbrela unui anumit grad de prăjire.

Cuantificarea solubilității în vederea comunicării ei prezintă dificultăți majore, deoarece pe lângă gradul de prăjire este direct influențată și de parametri de extracție, prin urmare ar trebui stabilită o procedură standardizată pentru a o evalua și comunica. De exemplu, s-ar putea comunica TDS și EY la prepararea în standard de cupping, cu filtrare prin filtre VST și utilizând refractometrul VST. Dificultatea apare atunci când clienții vor să translateze exact cifrele de la un prăjitor la celălalt. Prin urmare este foarte dificil de adoptat un sistem funcțional de stabilire și comunicare a solubilității.

În schimb friabilitatea se poate cuantifica și transmite semnificativ mai ușor, respectiv ca un reper pe care îl voi numi coeficient de friabilitate (densitate x nivel umiditate cafea prăjită). În procesul de măsurare a densității și umidității este importantă constanța în pregătirea mostrei și calibrarea aparatului utilizat. Pentru exemplificare am ales trei nivele de densitate (mare, medie, mică) și patru de umiditate:
   
550 g/l x 1.6 = 880
550 g/l x 1.5 = 825
550 g/l x 1.4 = 770
550 g/l x 1.3 = 715 

500 g/l x 1.6 = 800
500 g/l x 1.5 = 750
500 g/l x 1.4 = 700
500 g/l x 1.3 = 650 

470 g/l x 1.6 = 752
470 g/l x 1.5 = 705
470 g/l x 1.4 = 658
470 g/l x 1.3 = 611        

Cu cât cifra este mai mică, cafeaua este mai friabilă și solubilă, bineînțeles și viceversa este valabilă. Se pot observa unele echivalențe la diferite densități, dar cu nivel de umiditate diferit. Pot exista și densități mai mari de 550 g/l sau umiditate sub 1,3%, dar sunt extreme rar întâlnite, cu care noi nu lucrăm. Pentru a ușura și mai mult evaluarea putem plasa în trei categorii acest coeficient de friabilitate: 
  1. 800 - 900 - friabilitate și solubilitate scăzute, percepție de aciditate ridicată, percepție de amăreală scăzută la preparare adecvată, dar foarte ridicată și neplăcută la extracție excesivă;
  2. 700 - 800 - friabilitate și solubilitate medii, percepție de aciditate medie, percepție de amăreală medie spre scăzută la preparare adecvată;
  3. 600 - 700 - friabilitate și solubilitate ridicate, percepție de aciditate scăzută, percepție de gust amar ridicat (ciocolată amăruie).
        Coeficientul acesta și gradul de prăjire, măsurat pe Agtron Gourmet, formează o imagine destul de precisă a potențialului unei cafele. Lucrăm de multă vreme la acest sistem de cuantificare și transmiterea lui într-o formă facilă, iar gradele noastre de prăjire sunt clasificate pe aceste trei categorii: extrem de ușor, foarte ușor și ușor (https://yumecoffee.ro/grade-de-prajire). Vom continua cu această comunicare facilă, dar în paralel vom încerca implementarea afișării coeficientului de friabilitate pe fiecare lot în parte, digital, pe website, pentru clienții care ar beneficia de astfel de informații.


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - razvanMB - 27-03-2019

(27-03-2019, 15:15)razvanro Wrote: Știți ce recompensează sistemul de evaluare SCA și CQI? Complexitatea!

Probabil cei care iau cafeaua in serios ar trebui sa-i multumeasca lui Razvan, e o sinteza de informatii pentru profesionisti. Pentru majoritatea, am retinut ce am citat mai sus : punctajul unei cafele reflecta complexitatea, nu cat de buna este acea cafea. Pentru ca bun ramane un atribut subiectiv si probabil ca inca majoritatea consumatorilor obisnuiti  sunt confuzati de complexitate si prefera cafelele monodimensionale celor complexe. 

On topic, greu de crezut ca se va gasi un numar relevant de prajitori care sa se alinieze unui "standard". Probabil acel standard, va veni tot de la SCA sau ceva similar si unii il vor imbratisa, altii nu. Probabil cei in avangarda mereu vor vrea sa fie altfel si sa si justifice craftul, deci nu-i vad aliniati prea curand sa umple ambalajele cu cifre legate de friabilitate si culoare. Practic, nici macar nu este posibil, chiar ca ar vrea.

Explicatia este simpla : nici prajitor artizanal nu poate atinge o constanta in prajire. Imaginativa ca azi cumparati o Columbia de la un prajitor care specifica agtron si friabilitate. Peste 2 luni cumparati aceeasi cafea si va asteptati evident sa fie aceia parametri dar supriza, nu mai sunt, pentru ca prajitorul a constatat ca in cele 2 luni cafeaua verde si a schimbat proprietatile suficient incat sa constate ca ar trebui sa schimbe profilul, deci si cifrele sunt altele. Sau poate ca nu ar vrea sa dezamageasca  si desi schimba profilul, mentine cifrele. Sau poate chiar mentine profilul dar se schimba un pic cifrele. 

Va imaginati ce discutii apar cand anumiti useri chiar au instrumentele si verifica Agtron ul si friabilitatea? Va dati seama de ridicolul situatiei, cand un prajitor ar trebui sa justifice astfel de chestii, in loc sa se concentreze pe a-si multumii clientii? 

Punctez acest aspect in speranta ca userii care isi doresc acest tip de informatii pot sa inteleaga pana la capat ce inseamna. Citirea Agtron, ca si folosirea refractometrului la extractii, nu sunt decat instrumente ( uneori facultative, depinde de stil) pentru a verifica o anumita constanta a prajirii pe un interval relativ scurt de timp. Nu mai sunt la fel de relevante dupa cateva luni datele. Este un fel de quality check. Cei care isi imagineaza ca avand informatiile pe punga au ceva de castigat, se inseala in realitate. Sunt doar niste piste false generate de unii oameni care nu inteleg procesul de productie  si confunda activitatea comerciala de prajire cu activitatea hobbystica de prajire acasa. 

Nu am mai auzit in nici o industrie alimentara sa se impinga atat de mult discutiile intr-o zona care deja starneste zambete incurcate. N am auzit la boulangeri, la vinificatori, la berari...oare cafeaua cu ce a gresit? :) Sincer, oricat de multe as cunoaste despre cafea, nu ma imaginez ducand un pachet de cafea unor prieteni acasa si inainte sa ma apuc sa le-o prepar, le explic despre Agtron si friabilitate, facand pe interesantul. Consider ca raman termeni care trebui sa constituie un subiect de discutie intre profesionisti, utili in discutii aplicate.


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - honciucmihai - 27-03-2019

Felicitari , ai explicat nu bine ci extraordinar de bine cam ce este cafeaua , o incantare pentru mine ce ai scris [emoji122][emoji122][emoji122]
Ai spus clar si la obiect lucruri ce nu pot fi comentate decat de neaveniti , bravo !!!
Insa ( nu sunt neavenit [emoji57] ) cred ca totusi ai explicat ca un profesor de facultate unui mediu de liceu , deocamdata , in Romania , nu avem o " educatie " a gustului insa , spre bucuria mea , tendinta este in crestere si o crestere sanatoasa adica incet si bine . Ne mai certam , ne mai imbufnam unii cu altii , dam diferite exemple dar cu siguranta calitatea creste constant . Sa ne aducem aminte cate prajitorii si cafenele cu cafea de origine sau specialitate existau in Romania acum ... 5 ani ?
Ideea este ca D-nul Radu a explicat pe intelesul tuturor ceva " basic " ca sa poata intra in aceasta lume , dupa care , in functie de fiecare , sa discearna ( daca nu invatam alfabetul cum putem citi ? ) .
Inca o data felicitari si eu am mai invatat ceva !


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - RaduCarutasu - 28-03-2019

@Razvan.yume
....Gustul fiecăruia este important, dar trebuie pus într-un context clar....
_____________________________________________________________________________

In opinia mea, asemenea postari nu au de ce sa fie comentate.
Caracterul tehnic, precis, cu notiuni si proceduri specifice explicate in termeni specializati,  nu fac decat sa sublinieze complexitatea subiectului.
Este bine sa fie citite cu atentie si cine vrea sa invete are ce invata.
Cei care, intuitiv, indentificau aspecte ce sunt descrise in text, pot gasi explicatii pentru cele semnalate si, de aici incolo, pot sa analizeze constient lucrurile cu care se intalnesc in aceasta zona.
Cei care au curiozitatea de a merge mai in profunzimea fenomenelor au acum la dispozitie o multime de notiuni si de puncte de pornire, pe baza carora sa caute si sa gaseasca singuri raspunsuri in legatura cu gusturile, aromele cafelelor si legaturile acestora cu procesul de prajire si de preparare.
Este un univers infint, iar complexitatea acestui aliment, ce are in structura sa sute de compusi volatili care, prin activarea lor in procesul de prajire si de extractie, determina gustul final in ceasca ne ofera, fiecaruia dintre noi, perspective nelimitate in aprecierea senzoriala a calitatii lichidului livrat in cesca.

Pornind de la asemenea informatii, se poate ajunge si la limbajul comun, cel care sa permita comunicarea cu acelasi inteles pentru cat mai multi espressomani.


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - CatalinH - 28-03-2019

(27-03-2019, 15:15)razvanro Wrote: Cu cât cifra este mai mică, cafeaua este mai friabilă și solubilă, bineînțeles și viceversa este valabilă. Se pot observa unele echivalențe la diferite densități, dar cu nivel de umiditate diferit. Pot exista și densități mai mari de 550 g/l sau umiditate sub 1,3%, dar sunt extreme rar întâlnite, cu care noi nu lucrăm. Pentru a ușura și mai mult evaluarea putem plasa în trei categorii acest coeficient de friabilitate:
  1. 800 - 900 - friabilitate și solubilitate scăzute, percepție de aciditate ridicată, percepție de amăreală scăzută la preparare adecvată, dar foarte ridicată și neplăcută la extracție excesivă;

  2. 700 - 800 - friabilitate și solubilitate medii, percepție de aciditate medie, percepție de amăreală medie spre scăzută la preparare adecvată;

  3. 600 - 700 - friabilitate și solubilitate ridicate, percepție de aciditate scăzută, percepție de gust amar ridicat (ciocolată amăruie).
 

Multumesc razvan.yume pentru explicatii,pentru mine post-ul tau are multa valoare practica.
Eu tintesc maximul de EY pentru o cafea data in cat mai scurt timp posibil,iar asocierea solubilitate rapida vs lenta cu coeficienrul de friabilitate joaca rolul principal in alegerea parametrilor extractiei.
De ceva vreme imi doresc un analizator de desitate si umezeala al boabelor,ma va ajuta enorm sa gasesc maximul de extractie cu minim de incercari,acum sunt ferm convins ca nu gresesc daca fac pasul asta.
Inca odata multumesc pentru explicatiile tehnice detaliate Smile


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - dev - 28-03-2019

Discutii despre agtron si friabilitate cu clientii vor exista doar teoretic fiindca practic, clientul va cumpara o punga pe care scrie "prajire usoara" sau "prajire foarte usoara" avand urmatoarele desrieri:
 
Quote:Prăjirea ușoară (Light roast)
  • [u]Prăjire extrem de ușoară (Extremely Light; 91<= Gourmet# <100)[/u] - cafeaua astfel prăjită este densă, iar în profilul aromatic și gustativ predomină aromele enzimatice de vârf (florale și fructe cu aciditate ridicată).
  • [u]Prăjire foarte ușoară (Very Light; 81<= Gourmet# <90)[/u] - la acest grad de prăjire regăsim note florale, fructate (acide și dulci), carameluri variate, ciocolată cu lapte, aciditatea variind de la ridicată la medie.   
  • Prăjire ușoară (Light; 71<= Gourmet# <80) - caracterizată printr-o aciditate medie și un caracter de origine bine subliniat, cu primul pocnet făcut de majoritatea boabelor. Notele de degustare variază de la fructe dulci și carameluri intense, la ciocolată amăruie și condimente.
 

Este o descriere suficient de vaga pentru cine o poate utiliza si complet irelevanta pentru cine nu are nevoie de ea. Si nu trebuie sa explici nimanui nimic din moment ce pe punga vei comunica in buline sau in echivalente de tipul "usor", "foarte usor". Iar un consumator ne-educat va evalua cafeaua in functie de ceea ce este pentru el "normal", respectiv cafeaua prajita "usor" va fi probabil apoasa si acra. 

Daca ti-ai propus sa atragi cat mai multi clienti din zona tradionala atunci poate ca e mai indicata abordarea unei prajiri in zona medie si o notare cu Y buline din 8 sau 10. 

Ce incerc sa articulez, cu ceva dificultati, ar fi ca orice notare/gradare/standardizare este destul de irelevanta fara o unitate de masura sau limite inferioare si superioare. 

Pana la urma fiecare business isi alege modalitatea de a comunica cu clientul si in final clientul alege sa revina sau nu. Sunt prajitorii mari la nivel european sau mondial care nu comunica nicio informatie despre prajire si asta nu pare sa le fi scazut nici profitul nici aura de "super-prajitorie". 

*admin edit



RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Laddu - 29-03-2019

(28-03-2019, 11:50)dev Wrote: Este o descriere suficient de vaga pentru cine o poate utiliza
Quote:VAG, -Ă,vagi, adj. 1. (Adesea adverbial) Lipsit de limpezime, de claritate, de precizie; neclar, nelămurit, nesigur, confuz (pentru vedere, auz sau minte). ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este vag (1). 2. (Anat.; în sintagma) Nerv vag (și substantivat, m.) = unul dintre cei doisprezece nervi cranieni, important pentru funcționarea aparatului respirator, circulator și digestiv. – Din fr. vague, lat. vagus.

Mie imi pare destul de la subiect. Nu vad nimic vag in descriere.


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - dev - 29-03-2019

Crezi că, plasând gradul de prăjire în 10 puncte Agtron, e precis?

Sau altfel spus, o prăjire măsurată 81 cât de mult seamănă cu una măsurată 90?


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Laddu - 29-03-2019

Ai spus
Quote:Este o descriere suficient de vaga...

Cand spui descriere, iei tot contextul in seama, nu doar numarul si te opresti acolo. Cat timp prajirea intre 81 si 90 se incadreaza in descrierea aceasta
Quote:la acest grad de prăjire regăsim note florale, fructate (acide și dulci), carameluri variate, ciocolată cu lapte, aciditatea variind de la ridicată la medie.   

atunci nici nu conteaza, cel putin pentru mine, si banuiesc ca pentru marea majoritate, cat de mult seamana 81 cu 90.


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - dev - 29-03-2019

Dacă ar fi o abordare bazată pe precizie, înseamnă că între o cafea care e măsurată 90 agtron și una care are 91, ar trebui să fie diferențe suficient de clare, limpezi și ușor de regăsit. Oare o fi așa?

Sau altfel spus, de ce e mai precisă notarea folosită de yume, față de o notare cu 5 buline de exemplu, unde o bulina din 5 înseamnă stadiul 6 din reprezentarea vizuala sweetmaria iar 5 buline e echivalent city+, adică 10 pe tabelul sweetmaria. Fara sa discutam de agtron sau friabilitate.

https://legacy.sweetmarias.com/library/using-sight-to-determine-degree-of-roast


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Lyvyoo - 31-03-2019

Oricum, nu as vrea ca termenul acesta de "agtron" sa devina intr-un tarziu subiect de gluma sau de controverse, devreme ce aproape nimeni nu a dat mana cu el. 
Deci pana una alta va propun sa lasam deoparte discutia despre agtron, cu exceptia persoanelor care au pus mana pe un aparat de masurare de acest tip. Altfel discutam discutii si opinii de pe net, pe care incercam sa le translatam aici intr-o salata de fructe.
Repet, m-as fi asteptat ca home roasterii deveniti prajitori comerciali sa isi exprime si ei opinia legat de subiectul topicului, independent de ce s-a scris pana acum. Sunt sigur ca dubla postura, de forumist si roaster, permite o concluzie "de la firul ierbii", pe un limbaj comun.


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - renatoa - 02-04-2019

Nah, ca ii puserati pe astia la treaba sa va scrie articol de lamurire...

https://www.roastmagazine.com/resources/Articles/2019/2019_Issue2_MarApr/Roast_MarApr19_c2_TechnicallySpeaking.pdf


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - renatoa - 04-10-2019

...apropo de postarea asta:

https://www.espressoman.ro/forum/Thread-Cafeaua-prajita-in-stil-italian-1st-wave-coffee?pid=122349#pid122349

Daca boabele alea sunt "vf. de lance ... calea regala / de mijloc - bine echilibrata , cu un corp mediu , bine aromata pe o baza de ciocolata fina..." atunci imi pot imagina si un butoi cu smoala prin preajma... Halloween is coming...  [Image: 56.gif]

N-am ce face, daca ati inchis topicul de versus...


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Laddu - 04-10-2019

:)) Inca o apostazie... O sa ti se zica RenatoApostatul de acum incolo.

Lasand gluma la o parte, poate unii dintre noi sufera de imposiilitatea de a simti amarul

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15733260
https://en.wikipedia.org/wiki/Phenylthiocarbamide


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - dev - 04-10-2019

Există și oameni care au o sensibilitate mărită la amar... Așa cum unii nu fac diferența între rânced și ok, de exemplu.

In final, consumul cafelei are o componentă subiectivă foarte puternică, dictată de obișnuință, percepția unor nuanțe din cafea ca fiind bune sau rele, acceptabile sau nu, sau alte prejudecăți.


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Levo - 04-10-2019

(04-10-2019, 10:47)renatoa Wrote: Daca boabele alea sunt "vf. de lance ...

... Nu boabele , ci gustul lor ... Angel ... acu' ma gandesc ca , destui iubitori ai cafelei ... au incercat si prajirile de filtru si cu toate astea , ai vad tot pe la mesele din cafenelele consacrate / cele vechi ... Cool ... ghici unde este adevarul ... ghici - ghici , ghici - ghici ... :D ...

P.S.  - Banuiesc ca nu sunt o noutate ... bomboanele cu bob de cafea in mijloc , de la Izzo , Barbera , Musetti ...etc , prajite dark bineintzeles  ... nu - mi pot imagina totusi , cum ar fi cu o cafea prajita ... light ? :D  ... bucuria lui Herr @Fane  ( ... La multi clienti ! ) ... :az:...


CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Mihai L - 04-10-2019

Acum daca stam stramb si judecam drept, un praf de sare e OK intr-o mancare. Cand toata mancarea e doar sare parca altfel o simti... [emoji12]
Asa si cu cafeaua prajita mai tare...


RE: CAFEA PRAJITA LIGHT, MEDIU, DARK - Levo - 04-10-2019

(04-10-2019, 20:23)Mihai L Wrote: Acum daca stam stramb si judecam drept, un praf de sare e OK intr-o mancare. Cand toata mancarea e doar sare parca altfel o simti... [emoji12]
Asa si cu cafeaua prajita mai tare...

                              ... Nush' probabil tzine mult de gust , de dispozitie , de preferintze ... poate si de sensibilitate gustativa , insa nu m-a convins nici ceea ce se poate obtzine ( fizico-chimic ) organoleptic , cu tehnologia si IQ actual , din niste boabe crude sau insuficient prajite / dezvoltate , cum ca ar putea fi definit ca un espresso de top sau un cappu' excelent / sau de preferat , in locul unuia extras clasic / normal  , din boabe prajite ptr. espresso - a la carte -... si cel mai bine , acesta chestiune este ilustrata si de ... musafiri , rude , oaspeti , turisti si in general de restul lumii ... si intr-adevar , cu mici exceptii - de 3rd wave ( ... care este ! ) ... dar , aici este partea buna  - ca exista alegere si marfa ( cafea ) pentru toate gusturile ... dispozitzie sa fie ... :D ...
n.r. - personal , dupa mai multe incercari  , prefer cafeaua bine prajita , friptura bine facuta ... etc