[maki]

stau si ma intreb (si, respectiv, si pe voi, cei cu experienta), atat timp cat use-caseul obisnuit e 1-2 cafele (espresso scurte) pe zi SAU 1 espresso si 1 cappucino pe zi, mai e necesar un upgrade la HX sau DB?

nu ar fi astea din urma o risipa de bani (si, poate, loc in bucatarie)?

[RobertKovacs]

Si eu astept cu nerabdare un raspuns exact la treaba asta

[cyrusct82]

Eu am avut SBDU cu PID (Delonghi) si am facut upgrade tot la SBDU dar cu E61(cel din semnătură) si e diferenta ca de la cer la pământ.
Nu am luat HX sau DB deoarece din punctul meu de vedere nu le vad rostul in cazul meu deoarece nu beau cappucino si atunci cand fac e foarte rar (1-2/saptamana).
Deci trebuie sa va gânditi la nevoile voastre.
Dar trebuie sa aveti in vedere stabilitatea termică (grupul E61).

[Levo]

E ceva sinonim cu ideea  - daca tot ma duc doar pana la piata , are rost sa mai shimb Loganul vechi cu un Audi sau BMW ???
- In alta ordine de idei : prima ta iubita este si prima ta invatatoare , de care , daca nu te desparti ramai mereu repetent... [Image: smile.gif] . ( no offense )

[maki]

E ceva sinonim cu ideea  - daca tot ma duc doar pana la piata , are rost sa mai shimb Loganul vechi cu un Audi sau BMW ???
- In alta ordine de idei : prima ta iubita este si prima ta invatatoare , de care , daca nu te desparti ramai mereu repetent... [Image: smile.gif] . ( no offense )

mm, mai degraba... daca tot ma duc pana la piata, are rost sa schimb Loganul vechi cu... un volvo truck

daca tot face analogii, sa le face corect.

[Levo]

Nu maki...volvo truck ar trebui sa aibe macar 3 grupuri si un boiler mare ( unde mai pui ca i-ti trebuie si permis cat. C si C+E adica profesionist - in cazul nostru scoala de barista si loc de munca...)

[RaduCarutasu]

stau si ma intreb (si, respectiv, si pe voi, cei cu experienta), atat timp cat use-caseul obisnuit e 1-2 cafele (espresso scurte) pe zi SAU 1 espresso si 1 cappucino pe zi, mai e necesar un upgrade la HX sau DB?

nu ar fi astea din urma o risipa de bani (si, poate, loc in bucatarie)?

Sub diferite forme, aceasta întrebare a mai apărut prin diferite posturi.
Am formulat, de fiecare data, cam același gen de răspuns care a avut ca idee principala faptul ca NU NUMARUL DE ESPRESSO SAU DE CAPPUCCINO PE CARE LE CONSUMA CINEVA, DA MĂSURA CALITATATII ACESTORA CI APARATELE FOLOSITE LA PREPARARE.

Deci faptul ca cineva dorește sa bea, ca in cazul tău, 1-2 espresso si un cappuccino pe zi nu conduce la ideea ca trebuie sa achiziționeze echipamente mai ieftine sau de slaba calitate iar cei care consuma mai mult, trebuie sa se doteze cu expresoare si râșnite mai scumpe si mai performante.
Cine bea unul sau doua espresso pe zi nu înseamnă ca dorește ceva mai rău la gust decât cel ce bea mai multe.

Calitate își doresc si unii dar si ceilalți.
De rezultate maxime au parte însă doar cei care înțeleg aceste lucruri, le accepta si care sunt dispuși sa cheltuie sumele necesare achizițiilor unor aparate performante, se preocupa sa învațe si sa deprinda tehnicile necesare prepararii corecte a băuturilor preferate.

Ar fi bine ca oricine dorește sa prepare acasa un espresso sa afle, înainte de a trece la cumpărarea aparatelor, modul in care se prepara acesta, care sunt factorii determinanți care influentează rezultatul din ceașca, cum poate fi ameliorat, îmbunătățit modificat gustul unei extracții si care sunt echipamentele cu care se pot realiza aceste lucruri, astfel încât decizia sa se ia in cunoștința de cauza.

Dacă aceste aspecte nu prezintă interes si se dorește doar o dotare cu care sa se poată realiza o extracție decenta atunci, dotari mai ieftine, râșnițe si expresoare din zona entry sunt suficiente.
Dacă dimpotrivă se caută maximizarea gustului, influențarea, modificarea si controlul acestuia, indiferent de numărul de cafele consumate zilnic atunci un SBDU limitează posibilitățile iar un HX sau un DB performante, alături de o râșnița buna, capabilă pentru espresso, devin dotări obligatorii.

Deci, nivelul de performanța al expresorului si al rasnitei (implicit al prețurilor acestora) nu va fi dictat de numărul de cafele si de cel al combinațiilor cu crema de lapte pe care le consumam zilnic, ci de calitatea si de gustul preparatelor pe care dorim sa ni le livreze aparatele alese.

[bogy]

De ce va ganditi la GC, Lelit etc. cand vorbiti de SBDU? Mai exista si altele care fac fata cu brio in obtinerea unui espresso de calitate (vezi Bezzera Unica), dar la un alt pret.

[Neuromancer]

daca ar fi sa o luam strict calitate in ceasca/pret pt 1-2 espresso pe zi sau 1 espresso si 1 cappucino si un gaggia clasic e o risipa de bani. cel mai bun e un pavoni. dar intra mai multi factori in alegere.. usurinta folosirii... riscu de mici accidente.. cat de usor e sa faci shot dupa shot cand e nevoie... sau daca partenera il poate folosi cand esti plecat.. in mod obisnuit fac 3 duble pe zi si nu beau cappucino deci un HX ar fi teoretic overkill. dar cand am prieteni pe la mine si fac 3 espresso un cappucino si scot apa din boiler sa incalzesc cestile sau pt un ceai dintr-o data realizez ce bun e un HX.. alta chestie: chiar daca gustul in cesca il poti duce pe un espressor entry level prin cafea de calitate, rasnita si tehnica la 90% , sunt oameni care incearca sa tinda spre 100%.. iar pentru asta trebuie investite de timp si banii in functie de pasiune si posibilitati

[Lyvyoo]

DB-ul ca DB, sunt de acord ca e scumpulet la peste 1200 de euroi, dar HX-ul cu E61 ar trebui sa devina o tinta de upgrade pentru toti posesorii de SBDU, mai ales ca 900E (Expobar Lever HX, spre exemplu) nu e chiar departe ca pret de multe SBDU-uri. In primul rand pentru ca este provocator si nu iti da totul mura in gura. Nu zic ca la DB nu esti fericit cu murele [Image: smile.gif] din contra, de aia am ales pentru ca imi place constanta, dar daca ai un buget de pornire mai mic, e pacat  sa nu ii investesti in ceva ce probabil nu vei mai upgrada decat daca te hotarasti spre alt tip de functionare a unui espressor. Altfel, HX-ul cu E61 are atatea lucruri de aratat si descoperit, inca unuia cu conectare la reteaua de apa si termometru Eric ti-ar lua mult timp pana sa-i descoperi toate posibilitatile de lucru in espresso / preinfuzie la discretie / temperaturi diverse la grup / diverse tehnici de flush etc. Mai ales la HX, conectarea la retea mi se pare un castig mare, caci in afara verii, flush-urile vor fi ceva mai scurte caci apa e rece si temperatura va scadea mai repede in heat exchanger, si mai departe la grup (intr-adevar,nu in acelasi ritm ca in HX, din cauza inertiei celor 3-4 kg ).

Si mai e ceva - la inceput, avand SBDU (indiferent de tip), ai tendinta sa spui ca nu prea bei capuccino, autosugestie venita si din greutatea de operare a unui sbdu pe aburi (timpii de asteptare care cam omoara crema de espresso si pun problema la trecutul inapoi de la aburi la espresso), dar si din faptul ca nu ai avut puterea unui HX care sa iti faca o crema adevarata de lapte.

[radudani]

... dar HX-ul cu E61 ar trebui sa devina o tinta de upgrade pentru toti posesorii de SBDU, mai ales ca 900E (Expobar Lever HX, spre exemplu) nu e chiar departe ca pret de multe SBDU-uri. 
... Mai ales la HX, conectarea la retea mi se pare un castig mare, caci in afara verii, flush-urile vor fi ceva mai scurte caci apa e rece si temperatura va scadea mai repede in heat exchanger, si mai departe la grup ...
Si mai e ceva ... nu ai avut puterea unui HX care sa iti faca o crema adevarata de lapte.

ideea cu plecarea, ca incepator, cu echipamente prosumer - rasnita si espressor - am sustinut-o si eu mereu, mai ales prin prisma rejectarii totale a ideii de "learn on a hard to use platform" :
in general, este mult mai greu de facut un espresso cat de cat adevarat, pe un echipament entry-level, iar dupa ce ai invatat sa-l faci si apoi vrei un upgrade. o iei de la capat, adica trebuie sa uiti cam totul ce stiai sa faci ('memoria muschilor', timing-ul etc.)!
mai departe, mergand pe upgrade, ai de ales - nu cu sfaturi, ci prin intelegere si apreciere proprie - intre mai multe nivele de manualitate (hard work...) care te atrag: leviere manuale, leviere cu arc, HX-uri, DB-uri, ezoterice (calitate extrema, pentru un pret la fel...)
dar da, in raspuns la intrebarea de plecare a OP-ului: elimina situatia de a face un upgrade dupa ceva timp de frustrari si rezultate inegale: ia-ti de la inceput un echipament redutabil, care sa includa un espressor HX sau DB; oricat de putine shoturi 'tragi' pe zi! conteaza ce bei, nu cate se beau!
efort material prea mare? sustin cele de mai sus, avand probabil unul din cele mai mici venituri dintre membrii forumului... deci, eu cred ca se poate; dar daca nu ai motivatie/intelegere destula, e ok, sunt destule alte moduri de a bea cafea!

ideea cu conectarea la reteaua de apa - prin prisma subiectivitatii mele, care n-o folosesc - cere totusi unele nuantari:
adica, daca ai o asemenea instalatie (care poate costa mai mult decat un prosumer, ma gandesc la capabilitati complete, inclusiv control presiune in retea) alegerea intre HX si DB nu mai e o problema bazata pe diferenta de pret dintre ele, ci pe doza dorita de implicare manuala in processul de preparare espresso - unora le place sa apese pe un buton, altora sa invarta la manivela... conteaza ce-ti iese in final in ceasca...
folosirea flush-ului la HX este departe de temerea inradacinata ca de aici pleaca toata exploatarea greoaie si lipsa de consistenta! in opinia mea:
- grupul E61 este nativ pentru espresoare cu schimbator de caldura si 'imprumutat' ulterior si pe multe DB-uri de casa, ca un compromis acceptabil;
in regim de incalzire/recuperare/asteptare, ajuta mult faptul ca, la HX, pe ramura calda a termosifonului se ating 110-118C; cu restrictoare in bucla termosifonului se pot asigura varia regimuri de lucru, dar tipul mixer predomina; cu o asemenea masina HX, daca se lucreaza multe shoturi consecutive (5+) nu mai e nevoie de flush de racire inainte de shot, e suficient un singur flush de racire la inceperea sesiunii de extractie espresso, sau dupa o pauza mai lunga, flush dus la cca. 90-95C (apa, nu grupul) functie de tipul de extractie dorit; nu e nevoie pentru asta, nici macar de termometru Eric (am mai scris despre toate astea, dar fara nici o reactie...)
face bine un flush de curatire foarte scurt (1s) imediat dupa terminarea shot-ului si unul la final de sesiune, tot de curatire; 
un DB necesita la fel un flush initial pentru incalzirea grupului, iar flush-urile de curatire sunt la fel de necesare si de benefice!
ref. deci la E61, diferenta mult mai mare de temperatura pe care o asigura HX-ul e un fapt pozitiv, cu consecinte in timpul mediu de revenire; la DB, situatia e chiar mai complicata, pentru ca o temperatura prea mare in boilerul de abur, supraincalzeste apa din HX-ul de preincalzire din acel boiler si PID-ul din boilerul de apa (extractie) nu poate sa raceasca in reactie...
de unde si ideea ca, doritorii de abur mai puternic pe un prosumer, ar trebui sa considere HX-urile in locul DB-urilor clasice (mai ieftine)
- grupul E61 - folosit corect - este cel care asigura profilul de temperatura si presiune/debit;
cum spuneam si eu: grupul 'face' shot-ul, nu PID-ul din boilerul in amonte;
mai mult, existenta pe grup a unui levier care actioneaza supape si pompa, a generat multe practici de profilare presiune care sunt particulare acestui tip de grup; si nu ma refer la oprirea levierului la mijloc;

ideea cu capabilitati pro-like pentru frotarea laptelui, ar trebui privita mai deschis putin, pentru ca - in opinia mea - sunt mult mai multi 'preparatori' de lapte frotat - chiar si consumatori, decat lasa sa se inteleaga opinia medie in forum; si aici, HX-ul vine de obicei, cu boiler de abur ceva mai mare; in discutie ar trebui condiderate boilerele de la 2l in sus...

[cradun]

Inteleg eu corect ca stabilitatea termica ar fi avantajul (principal al) unui HX/DB/SBDU cu grup E61 fata de un SBDU fara grup E61, vorbind strict de espresso, fara bauturi cu lapte?

Dar, in acest caz, pe thread-ul cu TEM41 (pe la pagina 26/27) Liviu.Mihu a configurat un experiment in care variatia de temperatura la grup a fost de 2 grade, din cate tin minte. Am replicat si eu acest experiment si scaderea a fost de 1 grad (cu revenire spre final) pe aparatul din semnatura, cu termometrul cu sonda K introdus intr-o sita dubla, 18g, 30s timp de extractie, 36 g de lichid (filmez si video in curand).

Asta nu inseamna ca, dpdv al espresso-ului, diferenta de potential intre HX si SBDU (cu PID) nu e atat de mare, daca vorbim de calitatea extractiei?

Sau sunt si alti factori care conteaza in calitatea extractiei si sunt inaccesibili unui SBDU fara E61, in afara de stabilitatea termica, de care nu imi dau eu seama? (Din nou, nu e vorba de lapte, aici sunt clare lucrurile. Nu vorbesc nici de profilarea de presiune care poate fi facuta cu un levier, dar nici HX-urile nu au toate levier).

[radudani]

Inteleg eu corect ca stabilitatea termica ar fi avantajul (principal al) unui HX/DB/SBDU cu grup E61 fata de un SBDU fara grup E61, vorbind strict de espresso...?

Dar, in acest caz, pe thread-ul ... un experiment in care variatia de temperatura la grup a fost de 2 grade...
Asta nu inseamna ca, dpdv al espresso-ului, diferenta de potential intre HX si SBDU (cu PID) nu e atat de mare, daca vorbim de calitatea extractiei?

Sau sunt si alti factori care conteaza in calitatea extractiei si sunt inaccesibili unui SBDU fara E61, in afara de stabilitatea termica, de care nu imi dau eu seama? (Din nou, nu e vorba de lapte, aici sunt clare lucrurile. Nu vorbesc nici de profilarea de presiune care poate fi facuta cu un levier, dar nici HX-urile nu au toate levier).

strict opinia mea:  imi pare ca operezi cu niste expresii stereotipe, consacrate pe forum si care, scarmanate putin lasa doar golul dintre litere: 'stabilitatea termica' masurata cu o proba, undeva pe traseul apei prin puc; daca variatia de temp masurata e suficient de mica, ajungem la concluzia ca masina e stabila termic si deci trebuie sa faca o extractie de calitate... ceea ce, ca legatura cauzala nu e adevarat!

masinile de casa au inceput o cariera de piata tarziu in istoria espresso si au fost de la inceput si pana acum, un compromis pret/performanta;
da, masinile comerciale au stabilitate termica, adica un comportament termic consistent de-a lungul extractiilor; dar asta se obtine in mod clasic, cu o masa de metal de 40-100Kg, cu boilere de 5-20l, cu circuite termice scurte etc.

da, temperatura masurata intr-un punct in puc se prea poate sa fie adevarata, dar procesele termice, ca sa nu vorbim de cele hidrodinamice etc. sunt mult mai complexe; nu e aici locul sa le detaliem, dar amintesc macar de faptul ca acel 'extractia are loc la temperatura' (alt fixism) este doar o conventie; extractia maxima are loc intr-un strat orizontal in puc, care coboara spre baza pucului (!) in timpul curgerii, iar temperatura variaza dramatic in puc si pe verticala si pe orizontala; la fel se intampla cu presiunea si cu debitul!
apoi, inca o expresie uzuala, folosita de mai toti dintre noi: 'calitatea extractiei' (!)
cum o definesti obiectiv?! cum o masori obiectiv (adica: poti, tu, sa o masori obiectiv?), sau te bazezi pe 'marturiile' unor colegi cu experienta, care iti declara ca e, sau nu e, mare diferenta/calitate in ceasca? ca rasnita cutare, sau masina cutare, da o extractie de calitate...
sigur, e un forum, sunt pareri, putem desfiinta totul in favoarea unor lucruri mai simple si ieftine, dar asta doar ne delimiteaza de, ne interzice accesul la, informatia reala, de valoare, pe care trebuie sa o discernem;

inca o idee: extractia espresso nu e numai temperatura, sau presiune, sau debit - constante sau variabile, in sus sau in jos... totul este despre solubilitate! si nu spun eu asta, si n-am citit-o in blogul lui Perger, l-am vazut pe Kaminsky spunand asta si sunt intru totul de acord!
un debit mai mare sau mai mic, peste particule mai mari sau mai mici, la o temperatura mai mare sau mai mica, etc. - toate astea determina trecerea a mai multe sau mai putine solide solubile din macinatura, in lichidul din ceasca;
mai mult, durata este si ea, pentru diverse valori ale celorlalti parametrii, determinanta pentru procedeul de dizolvare solide din macinatura, dar asta, ordonat pe categorii de substante, incepand cu cele acre, apoi carameluri, zaharuri, substante amare, distilate uscate si alte rautati...
totul este corelat intr-o, practic, infinitate de variante; de ex., la 9 bar si dupa vreo 30s de debit mare 1,2-1,8 g/sec, la un 93C, incep sa se dizolve solidele ce dau gust rau extrasului (!), dar, toate ramanand la fel, daca acum presiunea descreste in panta, se ajunge dupa vreo 30-40s la 4-5bar (masini cu levier si arc), componentele rele se dizova mult mai putin, nu exista nici pericolul unei supraextractii...

apropo, zici mai sus ca nici HX-urile nu au toate levier, ori ideea, nu numai in cele scrise de mine, e de a declara, mai mult decat a arata, superioritatea masinilor cu grup E61, fata de acele SBDU-uri care nu il au...

insfarsit, nu conteaza, dar ce-ar mai fi de zis: am dat un search aici, in forum, cu keyword "E61", numai in titlu, si mi-au venit 18 referinte de thread-uri; nu cred ca le-ai citit pe toate; ei, poate nici nu e nevoie...[Image: smile.gif]

[cradun]

Multumesc pt raspuns, radudani! Da, notiunile pe care le folosesc sunt, de multe ori, "dupa ureche", din forum sau din ce am mai citit de Scott Rao, nefiind priceput in aspecte de inginerie.

Asa ca o sa vad cum gestionez dezamagirea generata de informatia ca relativa constanta a temperaturii masurate in puc nu e suficienta pentru o "calitate a extractiei" si, concluzionez, din ce am citit, ca intrebarile mele vin din necunoasterea diferentelor intre grupul E61 si cel "cu rezistenta" si ca HX cu levier permite o profilare a presiunii preferabila HX fara levier, pentru cei dispusi sa depuna efortul sa invete, deci ca HX cu levier e preferabil, in aceste conditii.

[radudani]

...HX cu levier permite o profilare a presiunii preferabila HX fara levier, pentru cei dispusi sa depuna efortul sa invete, deci ca HX cu levier e preferabil, in aceste conditii.

nu mi-e clar ce-ntelegi prin HX cu levier; ai vazut ca Expobar zice Office Leva, la HX-uri cu grup E61; adevarat ca E61 clasic, are levier si 'supapa cu 3 cai' actionata mecanic de operator;
te referi deci la (1) HX-uri cu grup E61 (care au levier in grup), sau te referi la (2) masinile cu levier (si arc)?
pentru ca acestea din urma, spring-levers, cum le mai spune, nu sunt HX propriu zis (open HX, cu port rece) decat rar si sunt tare departe de espressoarele SBDU...

apropo de calitate, in forumuri apare opinia multor profesionisti de renume, ca extraction yield este o valoare orientativa corecta pentru calitate; utila in primul rand in mediul comercial unde calitatea trebuie sa fie descrisa obiectiv;
nu intotdeauna si nu pentru toate cafelele, rezultatul cel mai placut in ceasca se obtine pentru un EY peste 18%; un
espresso cu EY peste 18% este bine extras, cu solubilele bune dizolvate in mare majoritate etc. si e rar prost...
cand ai o masina espresso pro, cea mai importanta contributie la un EY mare o are macinatura - forma particule, dispersie dimensionala etc., distributia macinaturii in puc si modul de prajire al cafelei, sau al componentelor din miscela; 

EY -ul  e o masura obiectiva si orice afirmatie publica oficiala despre calitatea unui produs din lantul de preparare espresso, ar trebui sa se refere si la (macar) EY-ul obtinut in teste, cu aparatura adecvata;

[RaduCarutasu]

radudani wrote:
______________
"totul este corelat intr-o, practic, infinitate de variante; de ex., la 9 bar si dupa vreo 30s de debit mare 1,2-1,8 g/sec, la un 93C, incep sa se dizolve solidele ce dau gust rau extrasului (!), dar, toate ramanand la fel, daca acum presiunea descreste in panta, se ajunge dupa vreo 30-40s la 4-5bar (masini cu levier si arc), componentele rele se dizova mult mai putin, nu exista nici pericolul unei supraextractii..."
_____________________________________________________________________________

De acord si, pentru a sublinia ca, practic, exista o infinitate de variante de extracție, generate de numărul interminabil de combinații posibile, in cazurile unor aparate performante, râșnița si expresor, doresc sa exemplific si cu un alt gen exemplu, care are la baza experienta proprie.

Pana ieri am folosit un blend din componente prăjite majoritar după FC, pana la primele sunete de SC (city+ la fullcity+).
Temperatura la care am făcut extracțiile a fost de 91 gc, la o doza de 20 de g.
Aici am găsit zona de gust care mi-a plăcut maxim.

Azi dimineața am schimbat cu o Panama Katura, prăjită City.
Am uitat sa schimb temperatura iar gustul a fost unul foarte sărac, generat de o extracție apoasa cu blondire rapida. Asta mi-a arătat ca am avut o subextractie chiar dacă parametrii curgerii au fost corecți, deci un transfer redus de solide solubile din cafea in lichid.
Imediat am crescut temperatura la 94 gc si rezultatul s-a schimbat foarte mult.
Gustul deși lejer, fără duritate si asprime este foarte plăcut, complex si echilibrat, curgerea liniștita si lichidul nu mai era apos, având consistentă.
Asta arată ca o diferența reala de numai 3 gc, a schimbat complet solubilitate elementelor solide din boabele prăjite si implicit a crescut semnificativ rata de extracție, cu schimbarea semnificativ a gustului in ceașca.

Plecând de la cele observate si exemplificate mai sus, am ajuns la concluzia ca si in cazul mașinilor fără levier, cele cu grup E61 sau cu grup suprasaturat, care nu realizeaza acea profilare a presiunii specifica modului de funcționare al leverelor, nu înseamnă ca dacă avem o extracție mai lunga, de peste 30 de sec avem o supraextractie sau, in cazul uneia mai scurte, de 20 de sec de ex, avem o subextractie.

In opinia mea, gradul de prajire al cafelei si temperatura setată, pot anula, diminua sau accentua efectele nedorite ale acestor tipuri de extracții, supra si subextrase. Cantitatea si tipul de solubile transferate din boabe in lichid ii conferă acestuia caracteristicile de gust, timpul extractiei fiind si el doar un alt parametru.

Din punctul meu de vedere, modificand si combinând cu mai multă hotărâre si curaj temperaturi, grade de prajire si de macinare, doze si cântărind rezultatele se pot identifica o mulțime de gusturi, nuante, curgeri care pot genera dificultăți mari in a găsi deosebiri majore intre extracțiile realizate cu diferite tipuri de echipamente performante: HX vs DB, E61 vs grup saturat, aparate cu levier vs mașini cu pompa, cu profilare si fără ...însă, in toate cazurile, râșnița trebuie sa fie una de top.

[cradun]

@radudani, la Office Leva ma refeream cand spuneam de "HX cu levier", dar, dupa ce am citit ce ai scris, din video-urile pe care le-am vazut inteleg ca, la Office Leva, levierul e de fapt un switch si ca de levier putem vorbi, de fapt, la masini de tipul Bezzera Strega. Multumesc pt rabdare si observatii.

[radudani]

... in cazul mașinilor fără levier, cele cu grup E61 sau cu grup suprasaturat ... nu înseamnă ca dacă avem o extracție mai lunga, de peste 30 de sec avem o supraextractie sau, in cazul uneia mai scurte, de 20 de sec de ex, avem o subextractie.

...însă, in toate cazurile, râșnița trebuie sa fie una de top.

intocmai!
e si asta un stereotip verbal practicat prin forumuri: subextras ar insemna debit mare, iar supraextras, ar insemna debit mic / picuri care se chinuie sa iasa de sub sita...

se stie ca ristretto-urile, la moda odata cu 3rd wave, de ex. 22g in si 22g out in ceasca, sunt intotdeauna subextrase, chiar daca dureaza si 60 sec; iar un lungo de 24 sec, cu 20 in si 55 out, chiar daca se termina in 20+ sec, poate fi supraextras (!)
cum se spune, e totul o problema de solubilitate...procentul de solide solubile, trecute din puc in ceasca...

---

cradun wrote: "la Office Leva ma refeream cand spuneam de "HX cu levier", dar, ... inteleg ca, la Office Leva, levierul e de fapt un switch si ca de levier putem vorbi, de fapt, la masini de tipul Bezzera Strega"

am inteles si eu ca te referi la HX-uri cu grup E61, care au un levier, in formula clasica (Faema, Vibiemme etc.) ;
dar atentie, levierul e levier, nu switch... levierul misca un ax, pe care sunt 2 came, una in interior pentru comanda supapelor si alta in exterior pentru comanda intrerupatorului de pornire pompa;

[cradun]

Da, switch in sensul comutarii intre mai multe actiuni, insa fara ca forta actionarii levierului sa fie direct proportionala cu presiunea (cum este la spring levers). Asa este descris sistemul in prezentarea de la Bezzera Mitica (ca exemplu, de aici am inteles eu rolul levierului in acest caz): "pulling the lever up, the pre-infusion starts, pulling the lever further up, the powerfull rotary pum is activated and the espresso extraction is launched. When the desired quantity of espresso is extracted, pulling down the lever on step, the rotary pump stops, but the extraction at a lower bar pressure continiues a little bit, pulling down the lever the second step, everything is stopped, a valve opens to release the left over pressure out of the brewing group".

LE: Din ce am mai citit acum, cuvantul "switch" e specific componentelor electrice, or E61 inteleg ca exceleaza in a avea foarte putine elemente electrice.