[Lyvyoo]

Daca lucrurile stau asa dpdv tehnic, probabil proiectantii Che ar trebui sa reconsidere inoxul ca material ideal, daca tot au capacitati avansate de prelucrare la fabrica. Sau poate au argumente solide pro titanium... Nu i-as mai incarca momentan cu cereri de dezbatere, pana nu ies cele 2-3 rasnite promise pentru inceputul de an :)

[renatoa]

"inceput de an..." acusi vine si al chinezilor, pe 8 februarie.
Ar putea sa ne surprinda cu o maimuta de foc :)

[RaduCarutasu]

Daca lucrurile stau asa dpdv tehnic, probabil proiectantii Che ar trebui sa reconsidere inoxul ca material ideal.....

Asta este tema pe care incerc eu sa mi-o clarific ! 
DE CE AR FI INOXUL MATERIALUL IDEAL PENTRU CONSTRUCTIA BOILERELOR UNUI EXPRESOR? :-/  

Am citit si articole care prezentau opinii contrare celor care cred ca un otel inoxidabil , fie acesta si din categoria 403 , alimentar , nu ar avea niciun efect cu potential negativ asupra sanatatii umane.
Ce este de fapt un 403 ? 
Un aliaj , ce e drept foarte stabil dar nu inert , din cca 70% Fe , 20% Cr , 10% Ni cu elemente reziduale ca P , C , Si ,S si poate si altele.

Ca si cuprul si fierul , cromul , nichelul si fosforul in exces pot provoca tulburări de sanatate .
De fapt , organismul nostru are mijloacele necasare de a mentine constante valorile acestor elemente in organism si , de obicei , cantitatea care intra este si eliminată . Excesul provoaca dereglări , alaturi de componentele cu toxicitate ridicata .

Sigur , coclirea cuprului produce cea mai mare emoție si îngrijorare , fiind un fenomen cunoscut de toti , des pomenit si speculat in orice fel de situatii.
Cuprul coclește , insa la expuneri in atmosfera umeda si in prezenta unor factori favorizanți . 
Un element obligatoriu in procesul de coclire este carbonul .
Cuprul electrolitic 99,99% NU CONTINE  carbon iar , in consecinta , in mediul interior al unui boiler construit din acest metal nu ar avea cum sa se produce reactia de coclire , adica de obtinere a carobnatului bazic de cupru. 
Mai mult , boilerul este un sistem inchis in care accesul oxigenului este limitat si in aceste conditii acțiunea concomitenta a oxigenului , a bioxidului de carbon ( care practic lipseste ) si a apei devine una , daca nu imposibila , macar foarte putin probabila .
Poate fi considerata la fel de putin probabila ca si crearea intr-un boiler a unui mediu propice pentru a genera reactii cu otelul inoxidabil si care sa favorizeze transferului in apa din  boiler a cromului , nichelului  sau a fosforului .
Crearea acelui mediu propice se poate realiza prin componenta care se adauga permanent , apa.
Aici cred eu ca trebuie sa acordam atentie maxima . Continutul de minerale din aceasta , PH-ul etc sunt de natura sa creeze in intrior un mediu care sa favorizeze reactiile de la contactul suprafetelor .

Deci riscuri zero , dpmdv , nu cred ca exista nici in cazul utilizarii cuprului dar nici a inoxului .
Riscul ar scadea si mai mult Daca s-ar utiliza la constructia boulerelopr a inoxului 316 sau 460 ( parca ) adica al celui pentru instrumentarul medical . De la acesta lipseste complet nichelul ! Oare de ce ?  
Este elementul Ni cumva un factor de risc ? 
Daca da , sa nu ignoram faptul ca cca 10-12 % din inoxul 403 este nichel , si el foarte toxic pentru organism , in concentrații ridicate ! 

Poate am emis opinii incomplete , poate doar parțial corecte sau eronate total dar acestea sunt informatiile si cunostintele mele la acest moment . 
Sunt deschis la oricare alt punct de vedere argumentat si dovedit.
 
Poate Nickso sau altcineva ne-ar putea spune daca , atunci cand au desfacut boilere pentru decalcifiere au gasit in acestea un interior colorat in verde albăstrui ( carbonat bazic de cupru adica cocleala ) .

Am vazut expresoare realizate din tabla de cupru care , desi aveau ani buni de utilizare , străluceau de parca erau noi ! Electra imi vine acum in minte , dar si imaginea postata de un coleg cu acele instalatii pentru fabricarea berii ( tot Cu 99,99% ) , foarte des întâlnite in GB , Belgia , Austria, Germania si pe o partie de schi din Livignio Italia .

Am cautat pe net articole care sa prezinte dovezi care sa ateste ca exista persoane ce s-au îmbolnăvit datorita consumului de cafea preparata cu expresoare cu boilere din cupru . Nu am gasit nici macar unul.

Consider ca discutiile despre titan nu-si au rostul deoarece nu au la baza proiecte concrete ci doar ipoteze , ganduri , dorinte .

[Lyvyoo]

DE CE AR FI INOXUL MATERIALUL IDEAL PENTRU CONSTRUCTIA BOILERELOR UNUI EXPRESOR? [Image: undecided.gif]  

In principiu pentru ca asa vrea UE, care prin normativele sale a introdus un calendar de conformare inclusiv pentru profesionale. Iar daca tu fabrica mare, iti pui in vedere ca in 2017 sa spunem sa lansezi pe piata un espressor sau o serie de espressoare, eu zic ca planurile si testele ar trebui sa contina neaparat inox (sau titan in acest caz, daca asa se vrea), ca sa nu te lase UE cu planurile in soare.

[nicusors]

Nu sunt convins ca motivele UE sunt strict legate de sanatate. Ma tem ca la acel nivel globalizarea ( loby-ul firmelor mari )  are un cuvint foarte greu de spus , si nu neparat legat de sanatate ... banii vorbesc.

[TudorB]

sigura ca da...asta am zis si eu....ca nu stiu cand de bine intentionate sunt acele porniri,
dar cum ,,banii vorbesc'', poate si in cealalta parte poate functiona fix acelasi argument :)
cuprul e mai ieftin de lucrat si mai simplu de reparat, iar la espresoarele cu elementul de incalzire plasate inauntru argumentul de transfer termic isi pierde valabilitatea logica.

[vortex968]

Salut tuturor! As vrea sa contribui la dezbatere cu experienta mea din lucrul cu materialele in discutie. Sunt lacatus mecanic pe vapoare si am avut contact direct in munca mea cu acestea. Se vorbeste despre conductivitatea termica, dupa mine valoarea acesteia arata cat de repede se transmite caldura in peretii boilerului. Rezistenta incalzeste direct apa din boiler deci nu conteaza ce conductivitate au peretii la incalzirea apei. O caracteristica ce are importanta, in opinia mea, ar fi Capacitatea Calorica! Este o marime care ne arata cata caldura poate inmagazina peretele boilerului, pe care o poate apoi ceda apei reci ce intra in boiler! Pot sa va spun ca este o diferenta enorma intre cupru si inox, si multe alte metale. Practic cuprul absoarbe caldura ca un burete apa. Am polizat bare de cupru nu doar ca se incalzesc foarte tare dar se racesc foarte foarte greu chiar bagate in apa. Inoxul spre comparatie se raceste instantaneu cand este bagat in apa. La asta se refera producatorii cand vorbesc despre stabilitatea termica a boilerelor de cupru, cred eu. Inca odata opinia mea vine din experienta practica. In ce priveste coroziunea, navele mai vechi pe care lucrez, au din constructie tevi de apa potabila rece si calda, din cupru. Coroziunea apare in functionare dar nu uniform. Sunt puncte unde poate defectele de compozitie amorseaza coroziunea, alte segmente raman curate mult timp. Inoxul are diferite grade de rezistenta la coroziune dar cel alimentar este probabil foarte rezistent. Acesta este motivul folosirii lui si este clar un compromis in detrimentul stabilitatii termice. Am lucrat si cu titan, este considerat inert in conditii normale de exploatare si l-am intalnit folosit numai pentru calitatile anticorozive.

[RaduCarutasu]

...... Rezistenta incalzeste direct apa din boiler deci nu conteaza ce conductivitate au peretii la incalzirea apei. O caracteristica ce are importanta, in opinia mea, ar fi Capacitatea Calorica!  Este o marime care ne arata cata caldura poate inmagazina peretele boilerului, pe care o poate apoi ceda apei reci ce intra in boiler! Pot sa va spun ca este o diferenta enorma intre cupru si inox, .....

Personal apreciez aceasta interventie care nu face decat sa imbine teoria de care , cu siguranta am abuzat in postarile mele pe aceasta tema si practica ta intr-o zona in care este folosit cuprul .
Si observatiile legate de titan sunt binevenite si imi intaresc convingerea ca a folosi acest material in constructia boilerelor de la expresoare nu este decat o alta gaselnita de marketing sau doar o informatie care circula prin oras .
Personal ma indoiesc ca vom avea parte de asa ceva .

Am lasat in chenar o parte din cele scrise de tine deoarece eu consider ca si conductivitatea termica conteaza . 
Aceasta este un parametru foarte important pentru viteza cu care se transfra caldura apei incalzite (de la rezistenta ) catre peretele boilerului si de la acesta , inapoi , catre apa devenita mai rece dupa reumplerea boilerului. 
Cu cat conductivitatea termica este mai mare       cu atat mai bine deoarece , datorita capacitatii calorice mult mai mari pe care o are cuprul , acesta reuseste sa inmagazineze foarte repede caldura preluata de la apa care se incalzeste dar sa o si cedeze la fel de repede apei racite , ca urmare a completarilor cu apa rece . Astfel se asigura o variatie minima de temperatura a apei care circula permanent prin boilerul unui aparat in functiune .

In consecinta , inoxul ar trebui sa fie  mult in urma cuprului la asigurarea acestei stabilitati termice in interiorul boilerului , deoarece conductivitatea termica cat si a capacitatea calorica ale acestuia sunt mult mai mici in comparatie cu ale cuprului ( nu le mai caut acum dar stiu ca le-am scris intr-un post de pe la inceputul dezbaterilor pe acest subiect ) .

[vortex968]

Intr-adevar am reevaluat cele spuse de mine si sunt de acord ca si conductivitatea termica mare a cuprului este foarte importanta, ai perfecta dreptate. Practic la cupru gasim un complex marimi fizice : conductivitatea termica pe de o parte si densitatea si caldura specifica ce impreuna determina capacitatea calorica, care fac acest material ideal pentru boilere in ce priveste stabilitatea termica. Si in ce priveste procesul de fabricatie are multe avantaje. Tabla subtire de inox de exemplu e predispusa la aparitia de fisuri la incalziri repetate.

[coffeesnob]

Conductivitatea conteaza mai mult la HX unde incalzirea apei in HX se face indirect.

[Lyvyoo]

Da, asa ma gandeam si eu, poate ne explica cineva mai pe limba "neinginerilor" ca mine:  in cazul unui DB, ce este rau ca un metal (eventual plus izolatie) dupa o incalzire mai lunga de 40-60min., in care apa s-a stabilizat in boiler la 92 de grade sa spunem, sa nu permita cedarea de temperatura catre exterior si cu ajutorul unui  PID sa avem o apa care nu pleaca de la 92 decat foarte greu? Toate astea, fara solutiile adoptate azi de trecere prin HX-ul unui boiler de aburi.

[vortex968]

Aceasta este cu siguranta solutia moderna, boiler inox izolat si PID. Dezavantajul trebuie sa fie un cost mai mare.

[Lyvyoo]

Si daca inox e solutie, de ce nu si titan, fiind un si mai mare prost conducator termic, adica, inteleg eu, mai ales in conditiile izolarii, nu da voie temperaturii apei sa iasa prin peretii boilerului spre exterior.

[VladP]

Eu am devenit (cu timpul) fan inox! Nu ma mai intereseaza cu ce substanta decalcifiez espressorul, apa din boilerul de abur/ceai este limpede si fara mirosuri (sau culoare gri), dupa o pauza de trei saptamini de nefolosinta...
Si, ca feedback la intrebarea lui Lyvyoo, espressorul este la parametri dupa 13,5 minute de la pornire.
Espressoarele precedente pe care le-am posedat aveau nevoie de 30-40 minute.

[amarok]

Titanul e un metal scump. Cum aluminiul e tot mai fugărit în domeniul alimentar, mulți s-au orientat către metalul cel mai apropiat de aluminiu și anume titanul. Dpdv alimentar inoxul e, deocamdată, cel mai bun, dar nu e nici ieftin, nici ușor de prelucrat. Expertiza mea în boilere tinde spre zero, dar cred ca va uitați într-o direcție greșită. Nu trebuie sa va uitați după conductivitate termică ci după stabilitatea caracteristicilor mecanice la temperatura a materialelor din care se face corpul vasului boilerului. Și aici titaniul e de departe cel mai bun. În + trebuie un material suficient de rezistent pentru a face față solicitărilor cauzate de creșterea semnificativa a presiunii din boiler.

---

Cuprul în general e preferat pentru ca se prelucrează ușor și se alameste (sau lipire tare în limbaj tehnic) de asemenea destul de bine

[vortex968]

Titanul este dificil de prelucrat, se sudeaza in atmosfera protectoare de exemplu pentru ca in prezenta oxigenului arde ca si magneziul.
Cat priveste solicitarile mecanice ale boilerului acestea pot fi suportate de o serie de materiale fara probleme. Presiunea din boiler nu depaseste 2 bari. Tevile de cupru din masina suporta presiunea pompei care este de pana la 15 bari.

[coffeesnob]

Eu suspectez ca titanul e promovat intrucat e inert biologic (e folosit cu succes la proteze/implanturi chirurgicale), e mai rezistent la coroziune ca si inoxul si mai putin susceptibil de a introduce ceva toxic in apa. Inoxul pana la urma e un aliaj cu metale grele.
Din ce studii am citit, inoxul nu contamineaza mancarea in mod semnificativ cu metale grele, dar probabil unii vor sa fie cat de safe posibil.

[amarok]

Titanul este dificil de prelucrat, se sudeaza in atmosfera protectoare de exemplu pentru ca in prezenta oxigenului arde ca si magneziul.
Cat priveste solicitarile mecanice ale boilerului acestea pot fi suportate de o serie de materiale fara probleme. Presiunea din boiler nu depaseste 2 bari. Tevile de cupru din masina suporta presiunea pompei care este de pana la 15 bari.

Dacă solicitările mecanice nu ar fi fost o problema de mult le făceau din plastic. La recipiente sub presiune nu presiunea nominala se ia în calcul, dimensionarea făcându-se la o valoare mult mai mare.

[TudorB]

Eu suspectez ca titanul e promovat intrucat e inert biologic (e folosit cu succes la proteze/implanturi chirurgicale), e mai rezistent la coroziune ca si inoxul si mai putin susceptibil de a introduce ceva toxic in apa. Inoxul pana la urma e un aliaj cu metale grele.
Din ce studii am citit, inoxul nu contamineaza mancarea in mod semnificativ cu metale grele, dar probabil unii vor sa fie cat de safe posibil.

mai sigur biologic, mai usor ca greutate, lucreaza cam cu jumatate mai putin la temperaturi, rezista pana la 430° C, MULT mai rezistent la coroziune de orice fel....de la apa sarata pana la acizi....spre deosebire de otel care are cea mai rezistenta versiune la coroziune, 316, tot susceptibila de a coroda in unele conditii.

toate vin la pachet cu un cost mai mare in fabricare

[vortex968]

Titanul este dificil de prelucrat, se sudeaza in atmosfera protectoare de exemplu pentru ca in prezenta oxigenului arde ca si magneziul.
Cat priveste solicitarile mecanice ale boilerului acestea pot fi suportate de o serie de materiale fara probleme. Presiunea din boiler nu depaseste 2 bari. Tevile de cupru din masina suporta presiunea pompei care este de pana la 15 bari.

Dacă solicitările mecanice nu ar fi fost o problema de mult le făceau din plastic. La recipiente sub presiune nu presiunea nominala se ia în calcul, dimensionarea făcându-se la o valoare mult mai mare.

Din cate stiu proiectara si verificarea se face la o presiune cu 50% mai mare ca presiunea nominala.
Cu siguranta boilerul este proiectat sa reziste la parametrii necesari solicitarii. Nu cred ca exista vreun boiler care sa nu fi fost proiectat si construit dupa acest criteriu fundamental. Cuprul insa ofera avantaje de stabilitate temica in plus fata de celelalte materiale prin natura lui. Un boiler de inox care e proiectat numai pentru a rezista la solicitarea mecanica a presiunii va fi facut dintr-o tabla foarte subtire si nu ar avea stabilitate termica deosebita. Nici peretii mai grosi nu ar echivala cele doua materiale.

[amarok]

Stabilitate termica mai buna obții folosind materiale Sandwich sau izoland termic recipientul.

[vortex968]

Cele doua solutii nu au conductivitate termica. Izolarea impiedica pierderea de caldura in exterior. Asta e bine pana cand realimentezi boilerul cu apa rece. Conductivitatea termica obligatoriu redusa a materialelor mentionate, nu permite ca energia eventual inmagazinata sa treaca inapoi in apa. Cuprul face asta pentru ca are si conductivitate termica si caldura specifica mare si densitate mare. Este un complex de factori. Un material care izoleaza bine nu va reda caldura inapoi asa cum o face un metal. Aici apare necesitatea PID-ului  pentru incalzirea apei in mod activ.

---

Cred ca un boiler de inox trebuie sa vina cu izolatie si PID iar un espressor care nu are PID ar fi bine sa aiba boiler de cupru.

[VladP]

Cred ca mai sint si alti factori, in afara de conductivitatea termica sau stabilitatea mecanica, care trebuie considerati in cazul espressorului. De exemplu, cuprul se cocleste, in functie de substanta cu care se face decalcifierea. Am avut o masina din care apa din boilerul de abur iesea neagra (de fapt gri) - lucru deloc apetisant. Cu inoxul nu am avut nicio experienta negativa - apa este limpede si fara nici un semn de invechit, chiar daca sta o luna in boiler (ceea ce nu inseamna ca nu trebuie schimbata, din principiu). Eu as alege inoxul ca material, indiferent de parametrii termici mai slabi.

[TudorB]

Cred ca mai sint si alti factori, in afara de conductivitatea termica sau stabilitatea mecanica, care trebuie considerati in cazul espressorului. De exemplu, cuprul se cocleste, in functie de substanta cu care se face decalcifierea. Am avut o masina din care apa din boilerul de abur iesea neagra (de fapt gri) - lucru deloc apetisant. Cu inoxul nu am avut nicio experienta negativa - apa este limpede si fara nici un semn de invechit, chiar daca sta o luna in boiler (ceea ce nu inseamna ca nu trebuie schimbata, din principiu). Eu as alege inoxul ca material, indiferent de parametrii termici mai slabi.

+1....si daca-mi voi permite la acel moment voi merge pe titan, daca va fi o alternativa
azi voi da drumul si eu pentru testul de 1 luna si va anunt cum sta treaba
si sa nu uitam ca acei ,,parametrii mai slabi'' nu sunt decat mici lucruri surmontabile usor (chiar daca se adauga la cost). Una dintre cele mai stabile termic masinii pentru espresso e cu inox, deci sigur se poate.....si pe masura ce se generalizeaza treaba vor scadea si preturile.

de aceea am ales HX, imi pare o tehnologie mult mai matura si mai curata in momentul de fata daca se merge pe un consum mic si care presupune apa de extractie sa doarma mult si bine in recipientul de extractie
plus ca la o saptamana de la instalare nu am inteles care e acea mare dificultate in utilizare de care se sperie lumea (si de care eram si eu speriat apriori)

[Stefu]

Din punctul meu de vedere, in acest moment prima optiune este inoxul pentru intregul circuit al apei din esprssor. 
Optiunea a doua e cuprul daca se foloseste in conditiile in care el se autopasiveaza si deci devine foodsafe (https://www.plumbingsupply.com/cuinfo.html).
 Titanul nu cred ca e o optiune viabila inca. Inaintea lui ar fi materiale tip sandwich cu placarea anticoroziva la interior care deja sunt raspandite in tehnica (practic si un boiler de alama cromat este si el un sandvich de materiale).
Daca e sa luam in calcul doar capacitatea calorica, cuprul nu poate concura cu apa. Are de o capacitate calorica de 11 ori mai mica si o densitate de 9 ori mai mare. Deci daca marim volumul boilerului de inox doar cu aprox. grosimea celui de cupru, obtinem aceeasi capacitate calorica. 
La un schimbator de caldura avem intr-adevar nevoie de conductivitate termica. Dar si aici crescand suprafata de schimb termic se poate obtine ceva echivalent cu inox.
La prelucrabilitate cuprul e castigator si nu cunosc vreun sortiment de inox cu aceeasi maleabilitate. Titanul e departe de a fi un material usor prelucrabil prin metodele clasice.
Concluzia mea e ca si inoxul si cuprul au si vor avea in continuare locul lor in espressoare si ca va trece ceva timp pana vor fi inlocuite de titan sau alte materiale spatiale.

[vortex968]

Daca e sa luam in calcul doar capacitatea calorica, cuprul nu poate concura cu apa. Are de o capacitate calorica de 11 ori mai mica si o densitate de 9 ori mai mare. Deci daca marim volumul boilerului de inox doar cu aprox. grosimea celui de cupru, obtinem aceeasi capacitate calorica. 

Un dm3 de cupru, adica un litru are capacitate calorica de 3494 KJ/m3K, iar un litru de apa are 4187 KJ/m3K. Sunt valori apropiate in ce priveste capacitatea calorica.
Sa nu confundam capacitatea calorica care este o marime a unui obiect si caldura specifica care este o masura a materialului din care este facut obiectul. 

Am luat in considerare cantitea de cupru exprimata in unitati de volum pentru ca mi se pare mai relevanta atunci cand discutam de grosimi de perete boiler si volumul boilerului. Pana la urma ce face diferenta este volumul. De exemplu aluminiul are valori superioare cuprului la conductivitate si caldura specifica dar avand densitate mica ar avea nevoie de un volum considerabil pentru a ajunge la capacitatile calorice ale boilerului de cupru. Astfel boilerul de aluminiu Gaggia are pereti foarte grosi si volumul intern mic.

[Bcc]

Cred ca mai sint si alti factori, in afara de conductivitatea termica sau stabilitatea mecanica, care trebuie considerati in cazul espressorului. De exemplu, cuprul se cocleste, in functie de substanta cu care se face decalcifierea. Am avut o masina din care apa din boilerul de abur iesea neagra (de fapt gri) - lucru deloc apetisant. Cu inoxul nu am avut nicio experienta negativa - apa este limpede si fara nici un semn de invechit, chiar daca sta o luna in boiler (ceea ce nu inseamna ca nu trebuie schimbata, din principiu). Eu as alege inoxul ca material, indiferent de parametrii termici mai slabi.

+1....si daca-mi voi permite la acel moment voi merge pe titan, daca va fi o alternativa
azi voi da drumul si eu pentru testul de 1 luna si va anunt cum sta treaba
si sa nu uitam ca acei ,,parametrii mai slabi'' nu sunt decat mici lucruri surmontabile usor (chiar daca se adauga la cost). Una dintre cele mai stabile termic masinii pentru espresso e cu inox, deci sigur se poate.....si pe masura ce se generalizeaza treaba vor scadea si preturile.

de aceea am ales HX, imi pare o tehnologie mult mai matura si mai curata in momentul de fata daca se merge pe un consum mic si care presupune apa de extractie sa doarma mult si bine in recipientul de extractie
plus ca la o saptamana de la instalare nu am inteles care e acea mare dificultate in utilizare de care se sperie lumea (si de care eram si eu speriat apriori)

   Pune un termometru Eric si o sa vezi cum e cu extractia si cat trebuie sa 'freci'un hx ca sa obtii ceva pe langa 90 gr la extractie si +/- 1 gr in timpul ei ,Hx ul dupa parerea mea de umil incepator nu are nici o legatura cu cineva perfectionist in acest domeniu , cel putin cu Lelit , nu stiu alte hx cum functioneaza dar ma indoiesc ca altfel !

[Lyvyoo]

HX-ul nu este DB si nu trebuie sa ai asteptari de DB de la un HX si nici sa il folosesti cu gandul ca trebuie sa faci tot posibilul pentru a-l " converti"  ca si functionalitate si la DB. Posesorii in cunostinta de cauza de HX-uri nu urmaresc liniaritatea temperaturii (cazul DB) ci alt tip de profil. Oricum, cand iti vine masinaria noua, desfa piulita si muta termometrul Eric pe grupul E61, daca tot ai pornit pe calea experimentelor, sa vedem cu totii cum se comporta si un DB cu E61 (nu a mai pus nimeni pe forum pana acum). Dar asta e discutie pentru alt topic, nu se incadreaza aici.

Ontopic: inteleg ca, in cazul in care fabrica deja dispune de tehnologia de prelucrare a titanului (che-ul face si instrumentar medical) si vrea cu tot dinadinsul sa se arunce in hora asta a DB-ului de titan (izolat bineinteles), inconvenientul acestui material folosit intr-un astfel de proiect ar fi ca apa rece venita din rezervor sau de la retea, peste apa deja stabilizata de PID la o anumita temperatura, ar putea crea un dezechilibru termic, pe care peretii boilerului, rigizi ca si rata de transfer, nu l-ar putea compensa rapid? Daca este asa, nu exista  anumite calcule care sa ne ofere grosimea ideala a peretelui si volumul minim necesar de apa, pentru a obtine o constanta a temperaturii? Sa fie si mai greu in cazul boilerului de aburi, unde trebuie pastrata constanta puterea mare a aburului?

[Stefu]

Sa nu confundam capacitatea calorica care este o marime a unui obiect si caldura specifica care este o masura a materialului din care este facut obiectul.  

In mintea mea nu era nici o confuzie. Doar in exprimarea mea. :s 

Gandindu-ma la marimea rezultanta care ma interesa, adica la capacitatea calorica, am trecut-o in locul caldurii specifice. Dar din logica concluziei la care am ajuns sper ca se intelege ce am vrut sa spun  .

[vortex968]

Sa nu confundam capacitatea calorica care este o marime a unui obiect si caldura specifica care este o masura a materialului din care este facut obiectul.  

In mintea mea nu era nici o confuzie. Doar in exprimarea mea. :s 

Gandindu-ma la marimea rezultanta care ma interesa, adica la capacitatea calorica, am trecut-o in locul caldurii specifice. Dar din logica concluziei la care am ajuns sper ca se intelege ce am vrut sa spun  .

Am inteles si intr-adevar, apa insasi contribuie prin caracteristicile ei si mai ales prin masa la stabilitatea termica. Un boiler mai mare va fi mai stabil termic. Se confirma din nou ca marimea conteaza :)