@
Alin T: citezi: “For a good shot of espresso, the fine and coarse granules ideally should be evenly dispersed in the volume of the basket."
este situatia ideala si sunt total de acord cu asta;
este de fapt, premiza de baza in preinfuzie!
adica, particulele fine ( zona 50 microni) prin umflare, se aseaza ideal intre cele mari (zona 200-500 microni) - umflate si ele - si formeaza acea 'tesatura' densa, care ingreuneaza mult formarea de canale de scurtatura pentru apa si determina o extractie in intreaga masa de particule...
acea 'migratie a particulelor fine' in debitul de apa de extractie, este mult diminuata si astfel extractia poate fi mai echilibrata - mai completa adica (acel EY -
extraction yield, mai mare);
in practica
distributiei macinaturii insa, asa ceva e mai greu de realizat!
cand bat portafiltrul cu sita lateral sau vertical, accentuez doar separarea celor doua zone dimensionale in macinatura: particulele fine aluneca printre cele mari si se strang jos;
manevra nu face rau, de fapt se contribuie la crearea acelui pat de baza din particule fine, care va alcatui principalul strat restrictor in extractie, plus particulele care trec prin sita in lichid si contribuie la
mouthfeel;
e vorba de espresso-ul traditional!
unii spun ca stratul acela de particule fine de la baza este o zona de supraextractie, ceea ce e adevarat, dar contributia sa procentuala la gust este minima, in comparatie cu de ex. fractiunea subextrasa generata de '
boulders' - particulele mari, in zona peste cca. 800 microni... etc.
o mica paranteza: acea 'migratie a particulelor fine' (din teoria pulberilor, de fapt) este contestata ca importanta in extractie, de unii, dar e un fenomen cat se poate de palpabil la Strega (sau alte
levers): odata oprit pe rampa de presiune cu pompa la, sa zicem 3 bar, pot sa urc manual cu levierul mai incet, sau brusc; diferenta in curgerea ce urmeaza este indiscutabila: cand urc brusc levierul, socul de presiune al apei ce trece prin puc antreneaza in jos mai multe particule fine si curgerea e franata - debitul e mai mic!
toate acestea, inclusiv distributia macinaturii in sita cu WDT-ul, dau rezultate diferite si experienta in utilizarea lor ne conduce spre solutia ce ne convine; dar ceea ce conteaza, ca intotdeauna (ma gandesc de ex. la tampare) este
repetabilitatea procedurii, pentru a realiza dezideratul de baza in prepararea espresso:
consistenta shot-urilor;
cele de mai sus ating din nou acea greu cunoscuta caracteristica a unei rasnite:
distributia dimensionala a particulelor; ridicarea unei asemenea caracteristici este de competenta laboratoarelor dotate cu aparatura scumpa (difractie si difuzie laser, eventual spectrofotometrie si microscopie electronica etc.) si chiar metode profesionale mai grosiere, cum ar fi cernerea uscata prin site, sunt rational, peste posibilitatile medii ale unui entuziast amator in ale espresso-ului;
distributia
bimodala a particulelor difera pentru o aceeasi rasnita, functie de granulatia setata, de duritatea si marimea boabelor, de vechimea prajirii (umiditate, uleiuri) etc.
dar distributia bimodala a particulelor de macinatura difera si
functie de viteza de rotatie a cutitelor!
si daca e asa, atunci putem vorbi de o anume
inconsistenta inerenta rasnitelor manuale, fata de cele electrice capabile espresso!
@
Lyvyoo: nu e vorba de Kinu! e vorba de rasnitele manuale!
si daca se vorbeste prea putin de asta e probabil si pentru ca masinile espresso obisnuite ridica destule alte probleme de inconsistenta ca sa devina aparenta aceea datorata rasnitei manuale!
in plus, rasnitele manuale mari au o anume inertie in rotatie, care reduce din variatiile de viteza;
exista o marja de "espresso bun", in care se incadreaza multe din "imperfectiunile" prepararii sau ale performantelor echipamentelor;
si pentru o aceeasi dotare cu echipamente, marja asta e cu atat mai mare
cu cat cafeaua e mai proaspata (ca boabe vezi si ca prajire)!
asta face ca multe din preocuparile (nu le zic nici obsesii, nici 'fixuri') noastre sa fie doar de "dragul artei", intru (auto)pretuirea a ceea ce facem: analiza pucului, analiza conului de curgere, masurarea retentiei la rasnitele mari, diferenta in ceasca vs. diferenta in pret, chiar diferenta intre cutite conice si cele plane etc.
cred ca GS3 este o masina cu o consistenta profesionala (boiler mare si grup saturat), nu prosumer, conditie in care o mica diferenta datorata rasnitei, poate iesi in evidenta... si care diferenta, mai departe, poate fi estompata de o buna distributie in sita;
eu de ex., in spiritul celor de mai sus, iau sita
ridgeless umpluta cu macinatura lui Sette (o movila simetrica mult deasupra bordurii), o pun in portafiltru, tampez axial pe cat se poate si armez in grup - fara ciocaneli, tapping, wdt, rdt etc.
dar le-am facut si eu la randu-mi pe toate si probabil le voi mai utiliza...
poate merita mentionat ca toate cele postate de mine reprezinta punctul meu de vedere, nu sunt adevaruri absolute, dogme etc. (drept pentru care nu am mai inclus si link-uri)
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)