probabil multi din cei ce ar dori sa incerce prajirea cafelei acasa, sau care-au facut-o cu varia improvizatii (electro)casnice, au in continuare rezerve, dupa ce vad pe youtube abordari hazardate de tip cowboy...
insist de aceea pentru singurul model pentru care am informatii suficiente de utilizare practica - tip
west bend poppery II, cu mai multe clone si la noi;
inca un
clip despre prajirea simpla cu poppery II;
de fapt, pe mine rezultatele m-au chiar entuziasmat de la prima utilizare;
e adevarat ca proba de temperatura am pus-o inca din primele zile:
monitorizarea temperaturii aerului fierbinte in centrul vortexului si a duratei (timer), permite astfel intreruperea prajirii la momentul dorit, cu rezultate suficient de consistente de la o prajire la alta;
in utilizare simpla, fara bucla de control, temperatura masurata este cea a aerului fierbinte, si aceasta creste pe durata scurta a prajirii, mult mai mult decat cea din interiorul boabelor;
dependent de instalatie, rampa de crestere a temperaturii aerului se accentueaza spre sfarsitul prajirii, cand ajunge la cca. 1 grad/sec;
diferenta intre temperatura aerului fierbinte si cea a boabelor la un prajitor simplu, are mai mult importanta pentru intelegerea fenomenelor, dar ceea ce conteaza practic sunt reperele de temperatura indicate de instalatie, in functie de care se controleaza, urmare a experimentelor, momentul de intrerupere prajire;
tinand cont ca in interiorul izolat termic al boabelor scoase la racire, prajirea continua un timp si asta depinde de eficienta metodei de racire: echipat cu manusi de bucatarie, se scoate capacul prajitorului si se rastoarna continutul (60-67g), fie intr-o sita mare, fie intr-un vas de aluminiu gaurit (luat, in cazul meu, de la o oala de fiert legume in aburi); boabele se agita si se vantura intre 2 recipiente, preferabil afara - mai raman si ceva coji;
apropo de coji, pe parcursul prajirii, capacul superior, folosit normal ca deversor al floricelelor, se indreapta spre o cutie mai mare de carton, sau un sac mai rigid (hrana animale...) si cojile ajung toate acolo
se practica tot felul de solutii mai complicate pentru evacuarea si captarea cojilor, de la sticle de lampa cu petrol, la tuburi flexibile pentru cosuri de fum;
nu ma pronunt; ceva foarte util ar fi fost in viziunea mea o camera de prajire din sticla, care sa permita vizualizarea boabelor in vortex, asa cum au multe din prajitoarele de casa cu pat fluid de aer:
Nesco,
FreshRoast,
i-Roast;
ca valori orientative pentru prajitorul nemodificat, deci cu prajire rapida: temperatura la care intrerupeam o prajire usoara, de tip
city, imediat dupa first crack, ajungea la 236-238C, in timp ce boabele aveau cca. 210-212C;
o prajire mai puternica de tip full city+, la inceputul
second crack era indicata de proba la 245C, in timp ce boabele aveau cca. 225-227C;
popper-ul folosit nemodificat da deja rezultate consistente si satisfacatoare, permite alegerea gradului de prajire pentru diverse soiuri SO si experimentarea de amestecuri;
sunt pe net chiar destui sustinatori ai avantajelor prajirii rapide in aer fierbinte, deci cu prajitoare nemodificate;
pasul urmator,
modificarea prajitorului pentru a controla temperatura pe parcursul prajirii, permite lucrul cu profile de prajire si schimba complet perspectiva "in cautarea espresso-ului" mai bun; extinderea duratei de prajire, cu respectarea unor repere de temperatura in timp si a unor rampe de crestere moderate, apropie mult rezultatele de cele profesionale; IMO;
am dat mai inainte un link la profilul tipic pentru prajirea in aer cald, conform lui Jim Schulman:
si asa arata profilul dupa care am prajit recent niste loturi de Kenya AA (Ecuator Cafe):
simplificand - nici nu cred ca trebuie facuta aici
multa teorie - durata totala a prajirii nu scade sub 9 minute si se imparte in minim 3 faze (pot fi si 5-6), fiecare de 3-4 min:
1. de uscare, la 150C; boabele verzi, ajung la un galben deschis;
2. de rampa pana la asa numitul
"first crack"; rampa e de 14-20 grade/minut pana la cca. 199-202C unde se aud primele pocnete; este zona de reactii Maillard;
3. de finalizare, de la inceputul
first crack pana la terminarea prajirii; este faza de "dezvoltare" a boabelor (epuizarea reactiilor chimice); rampa e de 3-6 grade/minut; durata fazei e de cel putin 3 minute; functie de gradul de prajire dorit, se ajunge sau nu, la
"second crack" si de aici mai departe la carbonizarea boabelor si eventual la combustie
culoarea si aspectul boabelor prajite este functie de temperatura boabelor si pentru o anume instalatie poate fi asociata cu parametrii locali - temperatura masurata dar si rampa, durata prajirii etc.;
exista varia denumiri 'standard' pentru gradul de prajire si din nou, cea
descrisa de sweet maria's mi se pare foarte utila in comunicare;
bottom line:
pentru prajirea acasa, sunt consistenta procesului, soliditatea instalatiei, dar in final gustul cafelei extrase!
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)