[RaduCarutasu]

.......
- comparativ cu alte soiuri, la care am simtit arome, India asta este in zona cafelei clasice, fara sa pot decela vreo nota distinctiva.
........

Reevalueaza gustul dupa vreo 4-5 zile de la prajire , cand degazarea va fi totala .
Incearca temperaturi de extractie in intervalul 88-90 gc, doza de 22,5 g si rasnire corespunzatoare unei curgeri corecte .
Poate ne spui daca observi vreo diferenta . 

Legat de profilul de prajire eu am o durata totala a acestuia de 14 min, pentru cafele cu densitate mica( inclusiv India )  
Am observat ca in cazul in care grabesc procesul, normal, trebuie sa maresc viteza de crestere a temperaturii si, nu mai am o prajire uniforma in interioul bobului .
Crestrea rapida aduce cu ea si defectele de prajire specifice si nedorite . 

O zi excelenta si xtractii reusite !

[Adrian T]

Reevalueaza gustul dupa vreo 4-5 zile de la prajire , cand degazarea va fi totala .
Incearca temperaturi de extractie in intervalul 88-90 gc, doza de 22,5 g si rasnire corespunzatoare unei curgeri corecte .
Poate ne spui daca observi vreo diferenta . 

Legat de profilul de prajire eu am o durata totala a acestuia de 14 min, pentru cafele cu densitate mica( inclusiv India )  
Am observat ca in cazul in care grabesc procesul, normal, trebuie sa maresc viteza de crestere a temperaturii si, nu mai am o prajire uniforma in interioul bobului .
Crestrea rapida aduce cu ea si defectele de prajire specifice si nedorite . 
...

Pana atunci voi incerca si un profil usor modificat, scurtand timpul cu un 30-40sec (nu am argumente solide pentru asta, doar un feeling).

Citisem mai demult, un studiu complex, de analiza chimiometrica, respectiv analiza  prin spectroscopie FTIR (Fourier Transform Infrared) a rezultatului extractiei in care profesorul D.J. Lyman aprecia ca pentru prajirea in fluid-bed, in cazul aparitiei FC la 4,5 min, rezultatul este ierbos, sarat, caracteristic bobului subdezvoltat, in timp ce inceputul FC in jurul minutului 11 conduce la o cafea coapta, plata, lemnoasa, fara aciditate. Toate aceste enunturi erau argumentate serios, prin analize si grafice complexe.

Cu toate astea, nu cred ca am lungit exagerat procesul de prajire (poate doar putin). FC in minutul 9 mi se pare rezonabil la un fluid-bed.  

As vrea insa sa fixam cateva lucruri, pe aici fiind useri cu prajitoare diferite, cu rugamintea de a corecta orice inexactitate daca este cazul.

La un Hottop de exemplu, probabil ca forma dominanta de transfer termic este conductia, din cauza contactului bob-drum, in timp ce la un fluid-bed, forma dominanta de transfer este convectia. In functie de ponderea procentuala se poate vorbi si de eficienta acestui transfer care dicteaza timpul de prajire in final. Teoretic, eficacitatea transferului prin convectie ar trebui sa fie aproape dubla comparativ cu cea prin conductie.

De aici ar rezulta si un timp de prajire considerabil mai scurt in cazul prajitoarelor cu pat de aer cald. 

Insa, ca intotdeauna, lucrurile sunt amestecate. La fel cum nu exista ciocniri perfect plastice sau perfect elastice, intalnind permanent de fapt combinatii ale acestora, nici transfer termic pur conductiv sau pur convectiv la prajitoare nu prea exista. Asa ca raportul timpilor de 1:2 care ar parea sa rezulte din cele scrise pana acum, trebuie reevaluat.

Pana la urma, evolutia reactiilor in bob este condusa diferit in cele doua tipuri de prajitoare, cu rezultate comparabile. Din cate am inteles, fluid-bed-ul este HX-ul, cu note mai vii, arome mai puternice, sarje reduse din cauza limitarilor fizice, iar drum-ul este DB-ul, avand ca rezultat un corp mai plin, mai pronuntat, cu avantajul sarjelor mai mari (de aici si alegerea acestei solutii pentru prajitoarele industriale).

Din toate astea rezulta ca un profil foarte bun pe un drum roaster trebuie clar adaptat pentru un fluid bed, mai mult, probabil pentru fiecare instalatie/masinarie in parte.

Reperele insa, cum sunt cele postate aici, mi se par date importante, puncte de plecare, in absenta carora, singur, poti rataci prea mult.

[RaduCarutasu]

La un Hottop de exemplu, probabil ca forma dominanta de transfer termic este conductia, din cauza contactului bob-drum, in timp ce la un fluid-bed, forma dominanta de transfer este convectia. In functie de ponderea procentuala se poate vorbi si de eficienta acestui transfer care dicteaza timpul de prajire in final. Teoretic, eficacitatea transferului prin convectie ar trebui sa fie aproape dubla comparativ cu cea prin conductie.

La Hottop trnsferul termic spre boabele de cafea se realizeaza in trei moduri :
- prin convectie , de la aerul incalzit de rezistenta electrica . Un ventilator, intervine cu difrite trepte de rotatie pentru a uniformiza temperatura aerului in interiorul cuptorului.
- prin conductie , de la tamburul incalzit de rezistenta electrica 
- prin radiatie , direct de la rezistenta electrica .

Dpmdv , transferul termic prin conductie are valoarea cea mai mica deoarece boabele ajung in contact direct cu tamburul un timp destul de scurt, principalul rol al acestuia fiind antrenarea boabelor in miscarea de rotatie.
La prajirea pe pat fluid, miscarea boabelor este asigurata de jetul fierbinte de aer.

La Hottop aerul incalzit  si caldura produsa de rezistenta electrica in mod direct reprezinta sursele principale de transfer termic .
Tocmai datorita inertiei termice destul de reduse a aparatului, implicit a tamburului, sunt posibile modificari rapide ale temperaturii, prin marirea sau micsorarea intensitatii curentului care incalzeste mai mult sau ma putin rezistenta.

Aceste reglaje, de pe parcursul prajirii fac posibila scurtarea sau prelungirea unei etape dupa cum doreste operatorul . 
Personal, de cele mai multe ori intervin prin scaderea temperaturii in momentul declansarii etapei de FC, cand intervine si plusul de temperatura generat de caracterul exoterm al procesului, in vederea prelungirii timpului atata cat este necesar pentru ca intreg lotul sa parcurga aceasta faza si cresc temperatura spre sfarsitul etapei, cand componenta exoterma a procesului se diminueaza si este necesara o suplimentare termica . 

Ai dreptate cand afirmi ca aparate diferite necesita abordari diferite ale prajirii.
Principiile insa raman aceleasi .
In boabele cu densitate mare transferul termic se produce diferit fata de cele cu densitate mica si atunci si regimurile termice vor diferi.
Regimul termic portivit boabelor dense, aplicat celor cu densitate mica ar avea asupra celor din urma efectul de prajire neuniforma in masa boabelor. 
Exact ca o fleica pusa pe un gratar prea incins sub care se afla niste carbuni aprinsi. Rezultatul va fi o friptura arsa pe deasupra, carbonizata pe alocuri si cruda la mijloc.
La fel si la boabe apar defectele de prajire .
Cu siguranta nu vrem in farfurie o friptura arsa si nici in ceasca o cafea extrasa din boabe maltratate termic.  :(

Extractii reusite tuturor !

[Adrian T]

In fine, desi consider ca raportul formelor de transfer termic e altul, pana la urma, cu toate ca e important, nu este un aspect decisiv si oricum, ar fi imposibil de calculat exact...

Daca India imi sugereaza o cafea robusta (dpdv al gustului), iar cu Peru m-am descurcat de la prima prajire, Brazilia este inca de neinteles pentru mine. 

FC este cvasiinexistent (nu se aude practic). Forma bobului  e variata (greu de crezut ca boabele apartin unui singur soi), la fel si marimea. Astea ar fi de inteles, ok, regim cooperatist. Dar nu prea inteleg de ce nu exista FC? Cel putin nu unul sanatos. Nu am mai intalnit asta.

Varsta cafelei?

Procesul de uscare?

Un lot inferior dintr-un an mai dificil?

...?

Teoria spune ca FC apare datorita presiunii apei, manifestate in structura interna, unde poate ajunge la 8 atm. Ar trebui sa existe un continut hidric in medie de 8-12% inainte de prajire si un 4-5% dupa. Categoric nu este cazul aici. 

Nu vreau sa fiu carcotas, chiar deloc, dar nici sa iau ca sfanta orice cafea. 

Dimensiunile diferite ale boabelor, gradul diferit de uscare, defectele bobului, cele 20-25 de procente pe care le arunc dupa prajire, ma cam pun pe ganduri. 

Oricum, nu voi mai comanda cafeaua mai ieftina de la vreun prajitor pentru ca este evident inferioara calitativ. 

Am luat pentru un test comparativ si un kg de la alt prajitor, nou aparut pe harta espressoman. Mai scump.

As fi curios cum au abordat alti colegi prajirea cafelei la care FC este realmente imposibil de delimitat temporal (cateva pocnete slabe, izolate, intinse pe un interval de timp de maxim 1 minut, fara a putea grupa cumva momentele). Rezultatul, asa cum probabil se poate intui usor, e un mozaic...

[RaduCarutasu]

......... Brazilia este inca de neinteles pentru mine.....

Si pentru mine a fost pana in momenul in care am inteles cum trebuie prajita in cuptorul din dotare.

FC este cvasiinexistent (nu se aude practic). ....
Dar nu prea inteleg de ce nu exista FC? Cel putin nu unul sanatos. Nu am mai intalnit asta.

Varsta cafelei?

Procesul de uscare?

Un lot inferior dintr-un an mai dificil?

...?

Am intalnit si eu acest fenomen. Chiar si la Brazilia, dar nu numai .
Din ce am citit am aflat ca lipsa umiditatii ar fi cauza .
Asa se comporta cafelele prea uscate, crapate, din recolte mai vechi dar si din cauza densitatii mai mici a boabelor care opun o rezistenta mai mica in procesul de evaporare iar pocnetele produse sunt mai slabe .

Teoria spune ca FC apare datorita presiunii apei, manifestate in structura interna, unde poate ajunge la 8 atm. Ar trebui sa existe un continut hidric in medie de 8-12% inainte de prajire si un 4-5% dupa. Categoric nu este cazul aici. 

La fel cred si eu . Loturile la care FC nu se aude au de la bun inceput umiditati reduse din diferite motive, unele enumerate mai sus .

As fi curios cum au abordat alti colegi prajirea cafelei la care FC este realmente imposibil de delimitat temporal (cateva pocnete slabe, izolate, intinse pe un interval de timp de maxim 1 minut, fara a putea grupa cumva momentele). Rezultatul, asa cum probabil se poate intui usor, e un mozaic...

Brazilia, ca si India sau Indonezia sun cafele cu densitate mica a boabelor, motiv pentru care nesesita un regim termic diferit de cel al cafelelor SHD de tipul Ethiopia, Kenia, Guatemala, samd.
Daca cele din urma dau rezultate bune in ceasca prajite fiind mai rapid, 10-12 min , primele necesita timpi spre 14-15 minute .
Boabele SHD au pante mai abrupte, cu cresteri mai rapide de temperatura pana aproape de FC si o incetinire a acestei cresteri in faza de FC .
Boabele moi necesita o abordare oarecum inversa .
Am mai scris ca nu mi-a placut Brazilia pana nu i-am aplicat un regim termic mai bland in prima faza si mai abrupt spre final.

Extractii reusite tuturor ! 

[coffeesnob]

@Adrian T
Cafeaua din Brazilia are reputatie proasta in general. Cea ieftina e culeasa mecanic si sortarea se face in general prost. Pe de alta parte Brazilia produce si cafea f. buna dar trebuie sa stii ce cumperi. Personal nu sunt mare fan, prefer zona Africii dar am cumparat cafea Braziliana microlot si CoE excelenta.

Legat de prajire, daca FC e mai firav incearca o crestere de temperatura incepand de pe la 190C. Asta ii va da mai multa energie cand are nevoie. La FC se produce si degaja o cantitate mare de vapori care racesc cafeaua intr-o anumita masura.

Sunt de acord cu ce a spus RaduCarutasu mai sus, Brazilia e low density si cere o crestere lina a temp, cu un pic de avant inainte de FC si revenire dupa sa nu scapi prajirea de sub control.

[Adrian T]

Observatiile voastre sunt utile. Voi incerca mici ajustari.

Dar, in conditiile in care:

- "brazilia" are un FC aproape inexistent (sub 8-10 pocnete amarate intinse pe aproximativ un minut, unele dintre ele fiind din categoria "parca s-a auzit ceva ...");

- boabele sunt de diferite forme si marimi (sunt tot mai convins ca e vorba despre un blend brazilian si nu boabe dintr-o regiune anume);

- continutul de apa este sub cel minim acceptat pentru ca bobul sa fie capabil de o evolutie corecta in procesul de prajire (nici nu cred ca mai are importanta daca uscarea excesiva se datoreaza procesarii defectuoase sau stocarii improprii);

- multe boabe sunt afectate de boli sau daunatori,

ma intreb:

- procesele de caramelizare, alaturi de celelalte reactii complexe din bob, mai pot evolua firesc?

- pot reusi un grad de prajire uniform? (multe boabe mici intra in mare secret direct in SC, probabil inainte ca putinele boabe acceptabile calitativ sa ajunga la FC)

- mai sunt relevante referintele legate de densitatea bobului? (pana la urma se pare ca prajesc un fel de uscatura, deci despre ce densitate vorbim, cea teoretica, a fructului sau a poamei?)

si constat ca:

- intalnirea cu o cafea verde de calitate pare sa aduca tot mai mult a ideal;

- dupa ce pierd 16 procente prin prajire si alte 16-20 la sortarea finala (in cazul "brazilia" sau "india" chiar mai mult de-atat), brusc, parca am o revelatie, considerand acum ca pretul platit pentru aceasta cafea verde este mult prea ridicat (in cele din urma, sansele de a obtine ceva comparabil cu ce se gaseste pe rafturile magazinelor, dintr-o cafea slaba calitativ cum este aceasta "brazilia" sunt mari, pretul platit pentru asta insa ar fi dublu sau triplu, dupa caz).

Pana una alta, cred ca m-am ales cu 4 kg de cafea inferioara. Am mai avut Brazilia Blue Diamond. Mi s-a parut greu de prajit, era micuta (insa relativ uniforma), dar la finalul pungii, dupa multe ajustari ale profilului termic, a inceput sa imi placa. Acum realizez ca de fapt era o minune pe langa "brazilia" din prezent.
(sursa de BBD nu e aceeasi cu sursa "braziliei" despre care ma tot tangui)

Sigur ca voi incerca sa ma ajustez, sa obtin ce se mai poate, bazandu-ma pe ce observ, pe experienta de pana acum  si in mod special pe a voastra, mult mai bogata, dar nu as putea recomanda cuiva sa cumpere acest... eu voi continua sa ii spun "blend"... brazilian. Cautati asigurari sau macar informatii despre regiune, chiar cu riscul agasarii vanzatorului, daca va doriti intr-adevar o cafea braziliana.

Am vrut sa inchei postul dar acum realizez ca am scris numai lucrurile negative.
Cafeaua din Peru este bunicica, inca de la primul profil termic incercat. Voi merge usor mai sus data viitoare, cautand sa estompez putin aciditatea care in sfarsit, odata cu acest soi a reaparut in ceasca.
(Aici recunosc faptul ca am o mica problema: pe de o parte caut o aciditate medie, fina, la o cafea, pe de alta parte, sunt constient ca o prajire medium-dark este mult mai benefica, reducand semnificativ secretia acidului gastric).
Am regasit arome, nuante, aciditate medie, poate spre ridicata, dar asta din cauza prajirii usor sub medium (chiar si culoarea in ceasca este cumva mai deschisa). Are un FC viguros si o evolutie buna in timpul prajirii.
Ca minus, 16-18 procente, dupa prajire, trebuie aruncate. Cam mult.

[RaduCarutasu]

Dar, in conditiile in care:
............................

ma intreb:
............................

Nu vei reusi o prajire unuforma .

Datorita unui transfer termic pe durate diferite, de la suprafata pana in miezul bobului, la cele de dimensiuni mici fata de cele mari este evident ca primele se vor incalzi  in toata masa mai rapid decat celelalte.
Momentele de FC vor diferi si de aici incolo vom avea grade diferite de prajire.
Chiar daca reactiile chimice din boabe se vor derula, vom avea nu numai prajiri diferite ci si gusturi diferite, datorate tocmai acestor reactii in diferite faze de evolutie .
Asa cum apreciezi avem de a face cu un " blend ".

In legatura cu relevanta densitatii boabelor, eu cred ca trebuie tinut cont de acest lucru chiar si in aceasta situatie.
Mai mult, un tratament termic care nu ar tine cont de acest aspect ar conduce la o evolutie si mai defectuoasa a prajirii tocmai datorita boabelor mici, ale celor sparte si ale celor cu defecte.
Dupa parerea mea, o sarja tip " blend " din cauza neuniformitatilor ar trebui sa beneficieze de o prajire cu un regim termic bland, cu cresteri  lente ale temperaturilor in diferitele faze ale procesului, tocmai pentru a permite evolutii cat mai uniforme.
Abordari de 9-10 minute am convingerea ca distrug boabele low density, iar durate de 14-16 minute ar reprezenta niste minime necesare.
La fel, sarje mai mari, spre un gramaj maxim permis de cuptor ar fi de preferat unora prea mici.

Extractii reusite tuturor !

[radudani]

Varsta cafelei?
Procesul de uscare?
...
cum au abordat alti colegi prajirea cafelei la care FC este realmente imposibil de delimitat temporal
...
constat ca:
- intalnirea cu o cafea verde de calitate pare sa aduca tot mai mult a ideal;
...

au trecut deja vreo 4 ani de cand prajesc si eu acasa, de fapt, cu mici exceptii, nici nu am baut decat cafea prajita de mine.. bine/rau, acum nu mai conteaza :)
cafeaua verde pe care am putut sa o cumpar de-a lungul timpului a fost de multe ori mediocra, oricum departe de cafeaua de specialitate! mediocra spun, nu neaparat datorita defectelor, sau neuniformitatii - am ocolit pe cat am putut cafeaua degradata si cred ca e posibil acest lucru cu mai multe oferte si pe piata interna; cum se pot praji la nivel baubil niste boabe cu semne evidente de degradare, nu ma preocupa: garbage in - garbage out :)
nu, au fost uneori cafele cu aspect superb, boabe curate, mari, uniforme; dar cu rezultat mediocru in ceasca; si asta, incercand mai multe profile de prajire; de aceea, rareori am luat sub 1 Kg dintr-o varietate;
cauza: cafele ieftine la sursa - cum sunt in marea majoritate, cele disponibile! 
o piata cu multiple nivele de intermediere (multe "de incredere", desigur), unde o monoferma de calitate ajunge sa coste mult prea mult (Esmeralda Geisha, vanduta in licitatii private, cu un total de 6-7t pentru intreaga planeta...) si unde cei ce cumpara zeci de vagoane, sau o intreaga recolta, controleaza totul...
in plus, deseori sunt chiar nevoit sa caut ce e mai ieftin pe la prajitorii nostrii: cu echivalentul a 3,5-4 Kg/luna cat consum, imi puteam reinoi echipamentul de cateva ori pana acum :)
 
ok, dar niciodata nu mi s-a intamplat sa nu aud macar inceputul 1st crack-ului; mai ales pe vremea cand lucram cu popper-e si cand zgomotul de fond era redus; acum, cu pompa de aer pe care o am - necarenata - zgomotul e mare si e greu sa urmaresti 1st crack-ul ca mod de manifestare; dar niciodata n-am apasat pe 'butonul' de "FC START" al Artisan-ului fara sa aud macar un prim crack;

cat priveste sfarsitul 1stC, e mai putin relevant pentru mine - a inceput 'development'-ul, conteaza mult scaderea treptata a ratei de crestere a BT (acel ROR) si evitarea unor faze prelungite de stationare - coacerea boabelor;
ratele de crestere ET si BT sunt indicatorii cei mai importanti in faza asta; cu aceste delta-uri, se identifica si partea endotermica a 1stC, de care vorbeste mai sus coffesnob;
concret, in cazul meu la cca. 190C BT, ajung sa dau maximum de incalzire necesara, 270C chiar in element; mai departe, intru in 1stC si trec mai departe manevrand numai debitul de aer fierbinte; si fiind mereu cu ochii pe ROR si pe profilul care evolueaza;

mai departe, am ajuns si eu sa cred ca a insista pe development scurt si eventual, intens, deci pe 0:30-1:30 de la 1stC start, pe notele florale si acide ale celui de-al treilea val impins la extrem, nu e de mine;
sunt destui care au ajuns departe cu asta, eu gasesc mai apropiat mie gustul care se obtine din boabe dezvoltate spre 4 min (!)... dar, daca in rampa (Maillard) am mers cu 15C/min spre 10-12C/min inainte de 1stC, odata trecut de asta, in development, sunt in scadere lenta in zona 4C/min spre 2C/min; e foarte posibil ca pentru unele soiuri si profile sa termin tot in city-city+, nu mai mult; dar gustul e altul - balansat spre carameluri, ciocolate, vanilie si samburi de tot felul; si mai amar;
o durata de 14 min a prajirii spune totusi putin; poate fi foarte bine sau foarte rau: de ex., cu 20-30 sec de ROR constant (sau negativ, God forbid...) in development, boabele pot arata bine, chiar si in interior, dar rezultatul e fad, mult din aroma e dusa etc.
in plus, cele 14 min dau rezultate foarte diferite functie de profil: slow start - fast finish, sau invers... unii vorbesc de importanta duratei de development care sa nu scada sub 20% din intreaga durata a prajirii etc.

da, o cafea expirata poate avea un 1stC anemic, dar mai intervine si modul de procesare:
- la cafelele procesate natural (uscat) fac "charge"-ul (introducerea boabelor) la o temperatura mai joasa (100-130C) si merg mai repede peste prima faza, cea de uscare; au mai mult chaff si pe parcurs si la 1stC;
cu o uscare scurta, 1stC poate fi foarte manifest;
- la cafelele procesate umed, insist pe uscare (spre 4 min) si intru 'mai sus' la 160-190C;

in general uscarea o imping pana apar primele note de ingalbenire boabe, acel aspect sticlos, de uniformizare culoare, la inceput ca decolorare, apoi in note spre galbui;

nu exista echivalente in valori absolute intre modele diferite de prajitoare, cu atat mai mult intre cele DIY;
nici mai insist cat de diferite sunt procedurile la un prajitor cu tambur, sau hibrid, fata de unul cu pat fluid de aer fierbinte;
dar exista proceduri analoage;

felul in care a decurs 1stC se poate vedea si din - cazul meu - ce gasesc in cutia cu chaff; dar asta depinde de varietate, de modul de prelucrare, de profilul termic al prajirii, in special in uscare;

la prajitoarele cu aer fierbinte, in diverse incarnari DIY, exista o delimitare neta a cantitatii optime pe sarja, pentru o marime a boabelor;
optime, nu numai in sensul ca pot obtine o culoare uniforma in boabe, ci in sensul ca sarja poate fi controlata pe intregul parcurs al prajirii, potrivit unui profil cel putin standard;
pot sa 'vantur' de ex. 300g de boabe timp de 11 min, in timp ce urmaresc temperatura si culoarea boabelor; dar daca urmaresc sa obtin anumite rate de crestere a temperaturii boabelor, in anumite momente ale prajirii, pentru niste boabe de screen 16, sa zicem, daca pun mai mult de 250g in sarja, n-am sa pot controla procesul potrivit unui profil anume!
sigur, valorile de mai sus sunt pentru cazul meu; mai mult, in cazul unei Columbia de ex., lucrez cu sarje de 230g, desi as putea sa 'misc' fara probleme si 300g...
dar ramane ideea ca pentru o prajire corecta in aer fierbinte cu prajitor DIY, simplul control vizual al uneia sau chiar 2 valori de temperatura, plus timer, nu e suficient;
si ca, e mai bine sa se lucreze cu sarje de 60-80% din capacitatea maxima, in conditiile in care se pot mentine - manual sau automat - niste profile de prajire, in care se include si variatia derivatei temperaturii boabelor, acel delta BT;

pentru cei care nu prajesc acasa, dar au ajuns aici cu lectura:
cele 3 faze ale procesului de prajire sunt de referinta:
- uscare (drying) care incepe la incarcarea boabelor (charge) continua cu un turning point, adica un varf negativ de temp, dupa care temperatura boabelor urca spre 150C, unde se mai mentin sau se incheie uscarea;
- rampa, sau zona de reactii Maillard, cand temperatura boabelor urca de la 150C pana spre 200C, cand incepe 1stC; pe parcursul acestei faze, boabele isi schimba culoarea si volumul; 
- dezvoltarea (development), care incepe cu 1stC si continua pana la momentul dorit de prajitor;

[coffeesnob]

@Adrian T
Nu te descuraja cu prajitul, dar nu merge pe cea mai ieftina cafea verde. Sa arunci 16% din boabe dupa prajire e foarte mult.
Eu am cateva - sa le zic reguli - pe care le urmez cand cumpar cafea verde:

- m-am axat pe cateva origini care in general sunt de buna calitate: Kenya, Ethiopia spalata gr1, 2 sau minim 3, anumite Ethiopia procesata natural (eg. Harrar),  Costa Rica, Panama, Sumatra de buna calitate, PNG.
- daca nu am mai cumparat o anumita cafea, cumpar prima data 1kg maxim si comand mai mult daca imi place.
- incerc pe cat posibil sa nu cumpar cafea "generica", ex. Ethiopia, ci ceva cat mai apropiat de ferma/cooperativa. In felul asta cresc sansele sa gasesti review-uri relevante pt. cafeaua respectiva. 
- cer cat mai multe informatii legate de cafea, gen cum a fost procesata, in ce an a fost culeasa, ce varietal de cafea e, la ce inaltime a fost crescuta. Toate astea conteaza la prajire.
- daca prind o cafea buna, cumpar multa odata
- incerc sa construiesc o relatie buna cu vanzatorul astfel incat pot cere detalii legat de anumite cafele, mai primesc cate un mic sample din diverse cafele la comenzi mai mari, etc

Fa-ti bine tema de casa inainte de a praji o anumita cafea. Cafele din aceasi tara pot raspunde f. diferit la un anumit profil de prajire. Cand prajesti, tine notite cat mai detaliiate, atat de prajire cat si de degustare. Te vor ajuta pe viitor.

Daca nu gasesti cafea verde de calitate in tara, gasesti afara. E scump transportul dar poate te poti cupla cu alti doritori. Sunt magazine de cafea in Germania, UK, Franta care au cafea buna. De ex. am comandat cafea verde de la https://www.caffe-cataldi.fr/en/5-by-continents si am fost foarte multumit.

[Adrian T]

Discutia devine parca tot mai interesanta pe tema prajirii acasa (sau oriunde altundeva, informatia de aici fiind valoroasa pentru oricine). Ieftina ... nu mi se mai pare ...

As readuce discutia in cateva puncte (intr-unul de fapt in acest post), fara vreo noua prajire deocamdata, referindu-ma tot la adaptarea profilului in functie de densitatea bobului.

Sunt ceva mai sceptic ca structura, asa ca (fara sa ignor ce s-a scris pe-aici ci dimpotriva, sprijinindu-ma pe continut) ma intreb de ce as crede ca obligatoriu cafeaua X este mai putin densa decat Y, doar pentru ca se numeste "XLowDensityNativ", respectiv "YHighDensityNativ"?

Mai mult, vanzatorul poate sa imi spuna cam orice vreau sa aud sau pur si simplu sa ofere date false pe care e posibil sa le fi primit aiurea, cu sau fara intentie de la un alt vanzator.

Putem fi siguri de provenienta, de altitudine, de textura solului, de ... multi alti factori pe care am dori sa ii cunoastem?

Astfel stand lucrurile, nu ar fi mai practic sa combinam aceste informatii cu cateva determinari elementare proprii? (ma refer la densitatea boabelor)

Nu ar fi util sa avem cateva valori de referinta, fie ele in valori absolute ale densitatii bobului fie ca intervale (in g/cmc sau orice alta unitate de masura) sau ca valori conventionale - un fel de densitate aparenta specifica - (masa de boabe care incape intr-un volum predefinit - o seringa de 50-100ml de exemplu)?
Desigur, daca exista un chart cu densitatile boabelor in functie de soi si regiuni, cred ca publicarea lui ar fi de un real interes pentru toata lumea.

Am putea face determinari si incadrari (tot aproximative, gradul de umiditate influentand partial rezultatul), in functie de valorile obtinute. Nu ar fi oare mai usor de stabilit un profil termic? Nu ar fi acesta mai aplicat?

Altfel, in functie de procesare, vechime, "blendul" cumparat si multe altele, pana la confuzie sau aprecierea gresita a densitatii doar dupa nume, pare sa fie un pas foarte mic.

[RaduCarutasu]

Discutia devine parca tot mai interesanta pe tema prajirii acasa.....

Sunt ceva mai sceptic ca structura, asa ca (fara sa ignor ce s-a scris pe-aici ci dimpotriva, sprijinindu-ma pe continut) ma intreb de ce as crede ca obligatoriu cafeaua X este mai putin densa decat Y, doar pentru ca se numeste "XLowDensityNativ", respectiv "YHighDensityNativ"? 
Mai mult, vanzatorul poate sa imi spuna cam orice vreau sa aud sau pur si simplu sa ofere date false pe care e posibil sa le fi primit aiurea, cu sau fara intentie de la un alt vanzator.

Putem fi siguri de provenienta, de altitudine, de textura solului, de ... multi alti factori pe care am dori sa ii cunoastem?

Din pacate asa este . Un vanzator oarecare ar putea spune orice despre cafeaua pe care o vinde .
Eu nu cunosc suficient de bine boabele verzi ale diferitelor soiuri de cafea si nu as avea argumente solide sa il contrazic .
Un vanzator serios insa , nu ar dezinforma , iar eu pe asta ma bazez.

Astfel stand lucrurile, nu ar fi mai practic sa combinam aceste informatii cu cateva determinari elementare proprii? (ma refer la densitatea boabelor )

La fel ca si ceilalti colegi, atunci cand cumpar cafea verde, iau cantitati de la 1 kg in sus, tocmai pentru a incerca mai mai multe variante de prajire.

Desigur, daca exista un chart cu densitatile boabelor in functie de soi si regiuni, cred ca publicarea lui ar fi de un real interes pentru toata lumea.

Eu de aici am pornit:

http://www.scribblerscoffee.com/blog_fla...untain.jpg

Cand cumpar o cafea anume incep prin a ma documenta in legatura cu tot ce are legatura aceasta.

Am putea face determinari si incadrari (tot aproximative, gradul de umiditate influentand partial rezultatul), in functie de valorile obtinute. Nu ar fi oare mai usor de stabilit un profil termic? Nu ar fi acesta mai aplicat?

Poate ar fi bine de facut astfel de determinari insa nu am nici cunostintele si nici dotarile necesare. 
Un profil termic este bine de avut in vedere . Acesta este in legatura cu structura bobului, cu modul de procesare samd si se refera la filozofia legata de abordarea procesului. Mai concret viteze mari la inceput, sau mai mici , paliere cu cresteri mai lente sau mai abrupte , evolutii cu timpi si temperaturi diferite in etapa de FC si dupa .
Grafice precise cred eu ca nu se vor potrivi de la un model de cuptor la altul, de la o dimensiune de sarja la alta sau chiar la acelasi soi de boabe cu umiditati diferite. 
Asa cum s-a mai aratat avem la dispozitie niste temperaturi de care este bine sa tinem cont in fazele de prajire. Pana pe la 150-160 gc uscarea, pana pe la 185-195 gc etapa reactiilor Maillard, de pe la 185-195 gc ( de obicei cam la 190 ) incepe FC .
Intre aceste repere sunt zonele de evolutie in care intervine arta prajitorului si modul de abordare poate reprezenta o semnatura a acestuia .
Personal acord mare atentie fazei de uscare , cea de pana la 150-160 gc , zona in care nu fortez boabele si le dau timp sa se incalzeasca cat mai uniform si sa elimine surplusul de apa . Introduc boabele la 70-80 gc, temperatura scade in cuptor pana pe la 60 gc dupa care creste.
Cresc mai rapid la boabele SHD ( 5-6 sec/gc ) si mai lent la cele LD 8-9 sec/gc )
De la 150-160 gc pana la 190 gc sad usor viteza de crestere ( 7-8 sec/gc ) la SHB si o cresc la cele LD ( 6-7 sec/ gc. ) .
La primul sunet de FC scad viteza de incalzire pentru a compensa cu aportul de caldura generat de caracterul exoterm al reactiei si urmaresc sa am pe display o crestere mai lenta decat in faza anterioara cu 2-3 sec ( mai putin indifrent ca am boabe SHD sau LD ). 
La 1,5 min dupa primul semn de FC duc rezistenta la maxim si astept finalizarea etapei . Dau eject functie de ce grad de prajire urmaresc , dar nu mai devreme de finalizarea FC .
Aici intervine subiectivismul prajitorului . Prajirea mai continua putin  si dupa eject. 
De aceea eu actionez butonul cand sunetele specifice etapei s-au domolit suficient si apreciez ca nu ar mai dura mai mult de 5-10 sec.

Am incercat prajiri rapide de 8-9 minute dar nu m-au multumit .
Au rezultat sarje neuniforme cu gust discutabil.
Am incercat si prajiri mai lungi, pana in 20 de minute .
Au rezultat cele mai frumoase boabe dar nu si cel mai bun gust .
La mine o prajire de 11-12 min la boabele SHD si una 13-14 min la cele LD au dar cele mai bune rezultate .
In interiorul acestor intervale am mers cu zone de crestere de tipul celor pe care le-am aratat. 

Cam asa procedez eu . Adaug diferite nuante functie de chef si de inspiratie. 

Prajeli reusite tuturor .

[coffeesnob]

Eu personal ies cam cu 50-70% mai ieftin cumparand cafea verde decat cumparand aceeasi cafea prajita. Asta cu amotizarea instalatiei de prajit si luand in considerare curentul.
Si da, daca as cumpara cafea prajita din supermarket as iesi mai ieftin, pe de alta parte, daca as cumpara cafea verde de calitatea celei din supermarket, as iesi si mai ieftin :P . "Ieftina" din titlul topicului se refera mai mult la aparatura necesara prajirii decat la pretul cafelei.
Da-ne un pic mai multe detalii referitor la care sunt asteptarile tale legat de preturi.

Legat la densitatea bobului, cu cat arborele de cafea creste in conditii mai vitrege (altitudine mai mare -> vreme mai rece,  mai putin soare, lipsa de apa, etc) cu atat bobul de cafea se dezvolta mai greu si in timp mai lung, facandu-l sa fie mai dens, dar si acumuland mai multe minerale. De aici legatura dintre cafea crescuta la altitudine si densitatea bobului.
De aceea, daca cumperi cafea care provine de la o anumita ferma/cooperativa, poti determina cam la ce altitudine a crescut cafeaua, rezultand cu aproximatie densitatea bobului. Bine-nteles, e mai mult un "rule of thumb" decat o axioma dar de, lucram cu ce avem :) .

Sigur, toate caracteristicile importante ale bobului de cafea se pot masura. Se poate masura densitatea, continutul de apa, marimea bobului, etc. Dar trebuie sa o faci singur, nu am vazut inca vanzator de cafea care sa ofere aceste date. Plus ca nu e destul sa o faci o data si bine, trebuie sa o faci la fiecare recolta noua, pentru fiecare ferma/cooperitiva/zona. Ideal ar fi ca masuratorile sa se faca la sursa si sa se transmita pe tot lantul, pana la cumparatorul final. Se va intampla asta? Ma indoiesc, nu cred ca obtii aceste date nici de la cei de la Ninety Plus (http://ninetypluscoffee.com).

Sunt convins ca unii din marii prajitori de cafea fac toate aceste masuratori si prajesc corespunzator. Ei au nevoie intrucat prajesc in regim automat, folosind prajitoare industriale, in regim de banda rulanta :) . Tu ca si prajitor casnic esti cu nasul in cafea si poti controla procesul mult mai usor. In timp, dupa multe de ture de prajire, ajungi sa cunosti cafeaua si sa "simti" cum evolueaza. Ia-o ca pe o provocare, fa-o din placere. Daca masori totul dispare din farmec (pentru mine cel putin).

[IonutBB]

Referitor la densitatea cafelei, aceasta se poate masura folosind chiar si un French Press sau orice alt recipient.

Pe scurt: Se adauga o cantitate de apa in FP, se apasa pistonul pana in capat si se face un semn la nivelul apei, se scoate pistonul, se adauga apoi o cantitate de cafea cantarita si se apasa iar pistonul sa tina boabele verzi de cafea pe fund si se face alt semn la nivelul apei. Se goleste FP-ul si se adauga apa pana la primul semn si se cantareste (g1), apoi se mai adauga apa pana la al doilea semn si se cantareste (g2), se scade g2-g1 si se imparte la densitatea apei si obtinem volumul cafelei verzi. Avand si volumul si masa cafelei se obtine densitatea (densitatea=masa/volum). N-am incercat da cred ca da bine :).

Se mai poate identifica densitatea cafelei printr-o analiza vizuala. Vedeti linkul de mai jos.

https://www.youtube.com/watch?v=Q7RzaEtVqUs 

Toate cele bune

[Adrian T]

Asa este, se pot obtine niste valori aproximative folosind apa. Utile, continui sa cred ...

Insa ar fi erori maricele daca dorim valori absolute (nu intru acum in detalii, dar ma gandesc la structura bobului).

[Image: smile.gif] din ceea ce citesc observ ca toti ajungem sa procedam relativ asemanator, desi  pornim initial pe cai diferite, din pozitii de start diferite.

Ca idee, fara pretentia unei determinari  de mare precizie, o ierarhie proprie stabilita astazi pentru cafeaua verde pe care o am acum arata ca ordinea (in sensul cresterii densitatii bobului) ar fi: brazilia, peru, costa-rica, india.

Cea mai putin densa fiind Brazilia, dar probabil si cea mai uscata, este de fapt mai putin densa cu nici 4% fata de India, celelalte avand densitati sensibil apropiate. Dar acesti 4% inseamna foarte putin, practic pot fi eroarea datorata umiditatii bobului.

Am facut chiar si asa minime ajustari ale profilelor desi ... pentru soiurile enumerate se pare ca mai atent ar trebui sa fiu la dimensiunile diferite si originile amestecate decat la densitate.

Foarte utila s-a dovedit a fi sortarea Braziliei inainte de prajire, o parte boabe mari, una boabe mici, alta ... gunoi. Desi am fost foarte atent cu profilul pentru boabe mici, scurtand putin timpul total si evitand cresteri brutale de temperatura, de departe evolutia mai buna au avut-o boabele mai mari. Celelalte, mai mici, au sfarsit cam patate, unele prajite prea tare. Cu toate astea, ma astept la un rezultat mai bun de data asta.

Am auzit 6 sunete slabe de FC pentru boabele mai mari, 3-4 foarte slabe pentru cele mici. Asta in conditiile in care masinaria nu este zgomotoasa.

Usor dezamagit de diferenta absolut nesemnificativa de densitate observata la soiurile pe care le am acum, voi continua sa fac aceeasi clasificare ori de cate ori voi lua un soi nou.

(Metoda a fost simpla. Am comparat masele din aceeasi unitate de volum, pentru fiecare soi. Cateva determinari, macar trei, apoi o medie aritmetica, sunt o idee buna dpmdv.)

Este pana la urma un parametru variabil, care trebuie sa se regaseasca in forma curbei de prajire.

[coffeesnob]

Legat de prajire, foarte informativa mi se pare seria de thread-uri "Roast and Learn Together" de pe Home-Barista (ex. cel  pt. August http://www.home-barista.com/home-roastin...36802.html) .

[IonutBB]

Am auzit 6 sunete slabe de FC pentru boabele mai mari, 3-4 foarte slabe pentru cele mici. Asta in conditiile in care masinaria nu este zgomotoasa.

Asa cum s-a mentionat in posturile anterioare o posibila cauza ar putea fi umiditatea scazuta a cafelei, rezultata din diferite motive. Ai putea sa incerci sa schimbi radical parametri de prajire, sa vezi ce se intampla. Incearca o prajire opusa prajirii specifice a cafelelor naturale cu densitate mica in asa fel incat sa treci cat mai repede peste perioada de uscare (ca nu prea mai ai ce usca) pentru a putea ajunge la FC, dupa ce incepe FC reduci la maxim energia termica sau [b]daca prajitorul tau are o inertia termica mare opresti sursa de caldura si arunci boabele înainte ca temperatura sa inceapa sa scada. Este doar o sugestie, poate obtii ceva mai saisfacator.

 [/b]

Usor dezamagit de diferenta absolut nesemnificativa de densitate observata la soiurile pe care le am acum, voi continua sa fac aceeasi clasificare ori de cate ori voi lua un soi nou.

(Metoda a fost simpla. Am comparat masele din aceeasi unitate de volum, pentru fiecare soi. Cateva determinari, macar trei, apoi o medie aritmetica, sunt o idee buna dpmdv.)

Este pana la urma un parametru variabil, care trebuie sa se regaseasca in forma curbei de prajire.

Metoda folosita de tine este cea mai simpla dar nu cea mai exacta avand in vedere ca boabele nu sunt egale ca marime iar spatiile dintre boabe difera, marja de eroare fiind mai mare. Pentru a determina volumul unui corp neregulat ai nevoie de un lichid.

Sanatate multa

[Adrian T]

In cele din urma, sortarea initiala inainte de prajire a dat rezultate.

Am prajit diferit, asa cum spuneam, acea Brazilia buclucasa, impartita in doua grupuri, boabe mai mari si boabe mai mici, apoi le-am amestecat. Sparturile au intrat in categoria boabelor mici.

Rezultatul in ceasca este unul bun.

As aprecia aceasta cafea ca fiind lipsita de aciditate, fara nuante subtile, buna ca baza pentru un blend, pentru un cappuccino, dar  si pentru începutul zilei. Curgere buna, crema ... ok, nimic deosebit.

Daca ma refer strict la Brazilia din punga mea, pot spune fara retineri ca este complicat de prajit. Nu are un FC audibil (pentru mine este o premiera) indiferent de regimul termic, ceea ce face ca lucrurile sa fie si mai dificile. Reperul începutului de FC lipseste, fiind nevoie de intuitie, iar boabele au dimensiuni mult diferite. Parca as praji cu niste casti pe urechi.

Atasez o imagine (facuta tot cu telefonul) a unei linguri de boabe din punga, luata la intamplare (in realitate, poate este o nuanta mai inchisa, balansul de alb fiind cam pe-acolo...).

   

Recomand folosirea metodei simple, postata anterior, prin care se poate diferentia intre doua cafele cu densitati diferite (la mine nu prea a fost cazul dar, daca as fi avut Columbia sau Etiopia, probabil diferenta era mai clara).

[coffeesnob]

Scott Rao despre managementul RoR in perioada de dupa FC:
https://www.cropster.com/en/news/news-de...the-flick/

[renatoa]

Ce parere aveti de cum evolueza acestui inceput de "profil" ?

00:15 50 grade
00:30 85 grade
01:00 130 grade
01:30 150 grade
02:00 160 grade
02:30 170 grade
03:00 175 grade
Temperaturile sunt masurate in centrul vortexului.
Este realizat fara a controla incalzirea cu vreun sistem de reglaj, pur electric, si in acest moment temperatura se stabilizeaza singura la 175 grade, fara sa mai creasca, pana la 6 minute, mai mult nu am avut rabdare sa tin in priza.
Sigur, acest lucru se intampla pentru o anumita cantitatea de boabe, daca aceasta se schimba, comportarea va fi alta.

Promite ceva bun pana in acest punct ?
Cam dupa cat timp dupa atingerea acestei faze stabile de 175 grade ar trebui sa inceapa cresterea spre first crack ?

[eugenm]

Ce parere aveti de cum evolueza acestui inceput de "profil" ?

00:15  50 grade
00:30  85 grade
01:00 130 grade
01:30 150 grade
02:00 160 grade
02:30 170 grade
03:00 175 grade
Temperaturile sunt masurate in centrul vortexului.
Este realizat fara a controla incalzirea cu vreun sistem de reglaj, pur electric, si in acest moment temperatura se stabilizeaza singura la 175 grade, fara sa mai creasca, pana la 6 minute, mai mult nu am avut rabdare sa tin in priza.
Sigur, acest lucru se intampla pentru o anumita cantitatea de boabe, daca aceasta se schimba, comportarea va fi alta.

Promite ceva bun pana in acest punct ?
Cam dupa cat timp dupa atingerea acestei faze stabile de 175 grade ar trebui sa inceapa cresterea spre first crack ?

Eu am vazut ca in general boabele ajung la fist crack undeva in jurul temperaturii de 195gr.C intr-un prajitor clasic cu tambur unde sonda de temperatura este corect amplasata. Am vazut in semnatura ta ca ai un popcorn roaster, un tip de aparat cu care nu sunt familiar asa ca nu pot decat sa 'imi dau cu parerea'. Nu sunt foarte convins ca amplasarea sondei in centrul vortexului este cea mai buna zona, eu as incerca o amplasare excentrica (o treime din diametrul 'tunului'), dar acest lucru nu are nicio legatura cu procesul de prajire, doar cu relevanta temperaturilor citite.
Din ce am citit pe Sweetmarias cam in 3 minute ar fi trebuit sa ajungi deja la first crack, stabilizarea temperaturii la 175 nefiind in opinia mea un lucru bun. Daca boabele 'stagneaza' la o anumita temperatura (altfel spus RoR-ul este zero) sansa ca rezultatul final sa fie 'baked' este foarte mare. Asa cum a postat mai sus coffeesnob ror-ul (rate of rise) ar trebui sa fie in permanenta descrescator. Si intre minutul 1:30 si 2:30 ror-ul este constant lucru care tot spre un rezultat baked te va conduce.
Posteaza un profil complet in care ai atins gradul de prajire urmarit de tine.

[renatoa]

Multumesc de raspuns.

Popcorn roaster inseamna o variatiune de fluid bed realizata dintr-un prajitor de floricele porumb modificat.

Sonda nu a fost chiar in centru tot timpul, a mai mestecat prin boabe.

Chiar trei minute first crack ?!  
din ce vad profile pe net, la 3 minute pare sa fie clasica ajungerea la 150 grade ! dupa care se tine acolo cam un minut minim...  

La profilul complet lucrez acum, acesta era rostul intrebarii, cum vi se pare partea de inceput?
Doar ca este o solutie complet ne-computerizata, care o fac mai mult de amorul artei "because we can", de asta controlul unui astfel de "profil" e un pic mai dificil. Nu e de dat cateva butoane si gata ;)

Deci ca sa am o rezerva de descrestere ror pe partea a doua a profilului, ar trebui de fapt sa domolesc cresterea in prima parte, se pare ca ajung prea rapid la 150 grade, daca interpretez eu bine...  
Corect ?
Ma duc sa cercetez mai in amanuntime cum e cu ror-ul asta :)
Mai postati, orice observatie ajuta.

PS: vad ca managementul ror se refera la momentele DUPA FC !
Iar link-l nu mai e valabil, articolul a fost mutat aici:

https://www.cropster.com/en/news/news-de...the-flick/

[eugenm]

Din punctul meu de vedere tinta ar fi sa poti genera un RoR descrescator in mod continuu pe toata durata prajirii.
Informatia despre care iti vorbeam o gasesti aici : http://legacy.sweetmarias.com/airpop/airpopmethod.php

Aici sunt perfect deacord cu tine, 3 minute pana la first crack nu vad cum bobul de cafea poate sa se dezvolte suficient de bine intr-un timp asa scurt. La prajitoarele pe pat de fluid cald intervalul optim pentru prajire stiu ca incepe de la 7 minute incolo.

Eu iti sugerez in felul urmator, mergi cu prajirea pe full putere pana in second crack si noteaza-ti temperaturile din jumatate de minut in jumatate de minut astfel incat sa poti desena profilul. Dupa care incearca sa vezi ce poti face ca sa ai un first crack in proximitatea minutului 7 si o rata de crestere descrescatoare. Ror-ul este practic diferenta dintre citiri, daca iau ca exemplu profilul tau rata cresterii intre minutul 2:00 si 2:30 este 170-160=10 grade, intre minutul 3:00 si 2:30 este de 5 grade. Telul ar trebui sa fie obtinerea unui RoR descrescator pe toata durata prajirii.

In ceea ce priveste faptul ca tu ajungi prea repede la 150gr.C nu cred ca este neaparat o problema daca poti controla energia, dar imi este greu sa ma pronunt pe un profil 'incomplet'.

[renatoa]

Nu incerc sa creez o polemica, dar chiar este justificata aceasta opinie, aparent singulara, de vreun argument fizico-chimic, care sa o faca sa nu mai fie o parerea, ci o lege de urmat ?

Intreb asta pentru ca am vazut prajitoare comerciale, care de la first crack avea programat sa tina temperatura strict constanta, intr-o banda de maxim 5 grade...

Ca o paranteza strict personala, nu mi-am propus sa ajung niciodata la second crack, eu sunt cu prajirea light :)

[radudani]

...Nu sunt foarte convins ca amplasarea sondei in centrul vortexului este cea mai buna zona, eu as incerca o amplasare excentrica ...

Chiar trei minute first crack ?!  
din ce vad profile pe net, la 3 minute pare sa fie clasica ajungerea la 150 grade !

...Doar ca este o solutie complet ne-computerizata, care o fac mai mult de amorul artei "because we can", de asta controlul unui astfel de "profil" e un pic mai dificil. Nu e de dat cateva butoane si gata ;)

...ar trebui de fapt sa domolesc cresterea in prima parte..

probabil n-am inceput sa citesc mai din urma suficient, dar discutia in sine mi se pare nelamuritoare;
in special pentru alti incepatori de drum in ale prajitului, care incearca sa se informeze de aici;
din fericire, thread-ul e lung si sunt destul scrise despre folosire si modificari ale prajitorului de floricele!
scrise - sper, nu... ingropate ;(

amplasarea sondei in centrul vortexului:
la prajitoarele pe pat de aer, masurarea temperaturii boabelor (BT) e cu ceva cantec, pentru ca boabele sunt 'vanturate' in permanenta, nu se rostogolesc in gramada, ori aerul care scalda inevitabil punctul de masura vine cu artefacte de masura;
bottom line: ceea ce masoara o proba de temperatura printre boabele dintr-un prajitor cu aer este o combinatie intre temperatura la suprafata boabelor si temperatura mediului (ET);
temperatura boabelor este de regula mai joasa;
daca proba e tinuta in mana si foloseste la mestecarea boabelor (God forbid!) atunci se poate macar face experimentul de a masura, la momente apropiate, temperatura in diverse puncte pe diametrul camerei de prajire;
se va vedea astfel ca zona cea mai 'linistita' acel "eye of the storm" e in centrul vortexului; si daca acolo varful probei e bine inconjurat de boabe, inseamna ca acolo temperatura masurata e cea mai apropiata de temperatura boabelor!

cu un prajitor nemodificat, in care ai pus o cantitate de boabe recomandata de fabricant pentru boabele de porumb, ajungi in 3 min la first crack sau mai si mai departe: incepe sa iasa fum din greu :)
de aceea, dupa entuziasmul initial de a fi obtinut usor mult dorita cafea proaspat prajita, te gandesti la modificarile necesare, la cumpararea unui prajitor de casa, sau la DIY;

aici cel putin, ar fi tare bine, mult mai bine decat pomelnicul de temperaturi (e chiar greu de 'dat' public in forma de chart excel?), sa se explice, spre folosul altora, cum e modificat aparatul, cum se 'domoleste' o temperatura etc.
poate ca aici, ajutorul celorlalti ar fi mult mai de folos; dat fiind ca despre uscare/rampa/dezvoltare, despre Mailard si regulile lui Scott Rao se poate citi destul pe net, e o intreaga teorie acolo :)

ROR-ul este de fapt o diferentiala a profilului de temperatura in prajire; rotunjirea la 30 sec e aproape fara semnificatie;
importanta e variatia sa instantanee (in grade/min, de ex.) reprezentata de o alta curba, alaturi de profilul BT;
e de dorit pentru asta, ca instrumentul de masura al probei instalate in aparatul de prajit, sa aiba o modalitate de interfatare cu un calculator pe care ruleaza aplicatia Artizan (free) sau, Cropster etc.

deci, mi se pare inevitabil:  prajitor floricele -> modificare -> ceva butoane, leviere/manete pentru comanda manuala a parametrilor -> eventual control electronic -> eventual alta forma mai perfectionata si de capacitate mai mare de prajitor -> urmarirea procesului prin interfatare cu un calculator etc.
dar, oricare-ar fi etapa, oricare-ar fi solutia, mi se pare de dorit explicarea modului de lucru, pentru ceilalti;
adica rezultatele sunt astea, ok, dar cum s-a ajuns la ele, cu ce - cat mai multe detalii;
pentru cine poate...

[eugenm]

Ideea propusa de a merge pana in second crack este doar o modalitate de a 'mapa' prajitorul pentru a putea decide unde trebuie sa ajustezi ca sa obtii ce iti doresti, nimic mai mult.
Ideea ror-ului este una mai degraba experimentala, studii chimice in acest sens neexistand. Trebuie sa poti dezvolta bobul in mod uniform in toata masa lui astfel incat trebuie sa ajuti interiorul bobului sa 'ajunga din urma' exteriorul acestuia.

[Adrian T]

Legat de prajirea cu un aparat de popcorn modificat, am afirmat in trecut ca motorul original poate sa se descurce cu peste 200 grame de cafea verde. Pentru a atinge si depasi aceasta cantitate, eram convins ca trebuie sa modific integral forma camerei boabelor.

La ultima prajire, in punga a ramas prea mult pentru o sarja, prea putin pentru doua. Mai exact, 236 grame.

Am supravoltat la 25V, am pus toata cantitatea, am suprainaltat camera la maxim si fara nicio alta modificare am pornit motorul.

Am pierdut cateva boabe la final, dar mica masinarie s-a descurcat  si de data asta. Din 236 grame verde, au ramas 202 grame de cafea prajita, iar rezultatul a fost unul bun.

Postez aceste rezultate atat pentru ca reprezinta cantitatea maxima praijta vreodata cu acest set-up, dar si pentru ca am avut chiar astazi un schimb de informatii, pe aceeasi tema, cu un coleg de forum.

[Lyvyoo]

Pentru controler-ul multirampa propus de #renatoa, am mutat postarile pe un topic nou pe sectiunea achizitii de grup.

[Kosta David]

Poate s-a mai discutat aici despre o variantă foarte ieftina de prăjire a cafelei, acasa. Îmi cer scuze pentru o eventuala reluare a acestui subiect. Am gasit asta: http://olx.ro/i2/oferta/vand-masina-manu...0cf32218eb. Ce parere aveți?

[renatoa]

E un pic cam loterie, nu vei putea praji de 2 ori la fel, chiar cu mult antrenament, pentru ca nu vei putea regla puterea flacarii azi ca si maine.
Plus agitatia boabelor nereproductibila, plus multe altele.

Cu un cuptor destept, cu termostat si rotisor, poti face cu 20 lei un tambur cum am postat aici.

Urmatorul nivel, cu 60 lei iti iei un popper, si cu modificari minimale iesi sub 100 lei, plus 50 termometrul, si de abia atunci poti zice ca prajesti.