Revin cu câteva concluzii, rezultate în urma testelor de luni, 01.02.2016.
Am făcut teste comparative empirice (curgere prin portafiltru fără fund, teste în orb de gust și arome) și cuantificabile (TDS și procent extracție), între râșnița Che și Mazzer Kony cu cuțite conice de 63 mm. Deși ne-ar fi fost extrem de util, nu deținem shaker cu 8 site și măsurare volumetrică, aparatura minimă necesară pentru o analiză obiectivă a distribuției particulelor pe plaja 40 - 2000 microni. Poate în viitor...
Espressorul utilizat: KVDW Speedster
Cântar: Acaia Lunar monitorizat cu Brewmaster
Refractometru: VST III, calcul extracție VST CoffeeTools
Măsurare umiditate cafea prăjită pentru calculul precis al TDS: Sinar BeanPro 6070
Rețetă extracție:
- doză 18 g
- rezultat în ceașcă (yield) 44 g, prin urmare o rație de 1:2,45
- timp total de extracție 27-28 secunde
- preinfuzie 7 secunde
- temperatura 93 grade C
- cafea custom blend din Columbia Aromas del Sur spălată și El Salvador San Juan înmuiată (am ales acest blend pentru plaja mai largă de gusturi și arome, dar totuși subtile, din dorința de a evita cafele foarte îndrăznețe, cum ar fi africanele)
Rezultate măsurate după obținerea extracțiilor conform rețetei de mai sus:
Mazzer Kony - 44,1 g, TDS 8,62 %, extracție 21,51%
Che cu cuțitul Etzinger - 44,4 g, TDS 8,40 %, extracție 21,10%.
Che cu cuțitul italian - 44,2 g, TDS 8,48%, extracție 21,20%
Uniformitatea curgerii și simetria aspectului, în mod repetitiv, a fost ușor în favoarea Che, gustul și aromele fiind foarte similare, fără diferențe semnificative.
Menționez că lucrând aproape exclusiv cu râșnițe echipate cu cuțite conice, am constatat în timp o preferință pentru profilul de gust al extracțiilor ridicate, de unde și rația doză/cafea obținută destul de mare (1:2,45). Singurele râșnițe cu cuțite plate folosite fiind Mahlkonig VTA6ST 125 mm (care nu este o râșniță dedicată espresso, dar se poate calibra și obține unul) și Mahlkonig Vario. Cu aceeași rețetă, VTA6ST produce rezultate ușor orientate spre notele de mijloc și bază: fructe dulci și/sau confiate, nuci și/sau migdale, omniprezenta ciocolată intens amăruie; pe când cele conice evidențiază aromele mai deschise: fructe proaspete, citrice, carameluri, ciocolată cu lapte sau doar ușor amăruie.
Aceste caracteristici se explică prin favorizarea evaporării unei părți mai mari din aromele de top, care sunt cele mai volatile, de către râșnițele cu cuțite plate, viteza de rotație a cuțitelor fiind mult mai ridicată (3 până la 5 ori), cu implicațiile de rigoare: încălzirea și centrifugarea cafelei.
Totuși, studiul SCAE din 2013, în privința măcinării, ne arată că într-un test orb cu 168 de participanți profesioniști, doar 46 dintre ei au putut identifica ceașca obținută de la o râșniță cu cuțite conice.
Cred cu tărie că lucrul cu parametri unei rețete este esențial pentru obținerea rezultatului dorit, iar diferența între râșnițe de aproximativ același calibru, fie ele cu cuțite plate sau conice, mai puțin importantă.
Revenind la râșnița Che, cred că rezultatele în ceașcă, obținute în urma multiplelor teste de până acum, sunt foarte bune pentru o râșniță manuală. Ar putea fi chiar excelente...
Punctele slabe în acest moment sunt finețea reglajului și stabilitatea lui. Momentan plaja utilizabilă este de 4 marcaje dintr-un total de 60, ceea ce este mult sub necesar și sper că un filet mult mai fin să ne ducă într-o zonă în care un marcaj să creeze o diferență de o secundă în extracție (minimum ar fi de două secunde), bineînțeles la aceeași tampare și parametri. Am fost asigurat că se va rezolva curând acest aspect.
Stabilitatea reglajului este a doua și probabil cea mai spinoasă problemă. Soluția actuală de blocaj nu este una fericită, iar găsirea uneia care să treacă testul timpului este imperios necesară.
Priza a fost îmbunătățită la acest model cu un inel în partea de sus, chiar sub gâtul pâlniei. Ușurința măcinării are totuși puțin de suferit în comparație cu primul model, lungimea tijei la manivelă fiind mai redusă.
Cred și sper că pregătirea pentru producția de serie se apropie de sfârșit.
Probabil că un certificat al distribuției particulelor măcinăturii produsului final, obținut de la un laborator european, ar calma spiritele dubitative și ar cuantifica mult mai bine performanțele acestui produs, sperăm într-un final, de excepție.
Le dorim mult succes în continuare și le oferim tot suportul de care dispunem.
Am făcut teste comparative empirice (curgere prin portafiltru fără fund, teste în orb de gust și arome) și cuantificabile (TDS și procent extracție), între râșnița Che și Mazzer Kony cu cuțite conice de 63 mm. Deși ne-ar fi fost extrem de util, nu deținem shaker cu 8 site și măsurare volumetrică, aparatura minimă necesară pentru o analiză obiectivă a distribuției particulelor pe plaja 40 - 2000 microni. Poate în viitor...
Espressorul utilizat: KVDW Speedster
Cântar: Acaia Lunar monitorizat cu Brewmaster
Refractometru: VST III, calcul extracție VST CoffeeTools
Măsurare umiditate cafea prăjită pentru calculul precis al TDS: Sinar BeanPro 6070
Rețetă extracție:
- doză 18 g
- rezultat în ceașcă (yield) 44 g, prin urmare o rație de 1:2,45
- timp total de extracție 27-28 secunde
- preinfuzie 7 secunde
- temperatura 93 grade C
- cafea custom blend din Columbia Aromas del Sur spălată și El Salvador San Juan înmuiată (am ales acest blend pentru plaja mai largă de gusturi și arome, dar totuși subtile, din dorința de a evita cafele foarte îndrăznețe, cum ar fi africanele)
Rezultate măsurate după obținerea extracțiilor conform rețetei de mai sus:
Mazzer Kony - 44,1 g, TDS 8,62 %, extracție 21,51%
Che cu cuțitul Etzinger - 44,4 g, TDS 8,40 %, extracție 21,10%.
Che cu cuțitul italian - 44,2 g, TDS 8,48%, extracție 21,20%
Uniformitatea curgerii și simetria aspectului, în mod repetitiv, a fost ușor în favoarea Che, gustul și aromele fiind foarte similare, fără diferențe semnificative.
Menționez că lucrând aproape exclusiv cu râșnițe echipate cu cuțite conice, am constatat în timp o preferință pentru profilul de gust al extracțiilor ridicate, de unde și rația doză/cafea obținută destul de mare (1:2,45). Singurele râșnițe cu cuțite plate folosite fiind Mahlkonig VTA6ST 125 mm (care nu este o râșniță dedicată espresso, dar se poate calibra și obține unul) și Mahlkonig Vario. Cu aceeași rețetă, VTA6ST produce rezultate ușor orientate spre notele de mijloc și bază: fructe dulci și/sau confiate, nuci și/sau migdale, omniprezenta ciocolată intens amăruie; pe când cele conice evidențiază aromele mai deschise: fructe proaspete, citrice, carameluri, ciocolată cu lapte sau doar ușor amăruie.
Aceste caracteristici se explică prin favorizarea evaporării unei părți mai mari din aromele de top, care sunt cele mai volatile, de către râșnițele cu cuțite plate, viteza de rotație a cuțitelor fiind mult mai ridicată (3 până la 5 ori), cu implicațiile de rigoare: încălzirea și centrifugarea cafelei.
Totuși, studiul SCAE din 2013, în privința măcinării, ne arată că într-un test orb cu 168 de participanți profesioniști, doar 46 dintre ei au putut identifica ceașca obținută de la o râșniță cu cuțite conice.
Cred cu tărie că lucrul cu parametri unei rețete este esențial pentru obținerea rezultatului dorit, iar diferența între râșnițe de aproximativ același calibru, fie ele cu cuțite plate sau conice, mai puțin importantă.
Revenind la râșnița Che, cred că rezultatele în ceașcă, obținute în urma multiplelor teste de până acum, sunt foarte bune pentru o râșniță manuală. Ar putea fi chiar excelente...
Punctele slabe în acest moment sunt finețea reglajului și stabilitatea lui. Momentan plaja utilizabilă este de 4 marcaje dintr-un total de 60, ceea ce este mult sub necesar și sper că un filet mult mai fin să ne ducă într-o zonă în care un marcaj să creeze o diferență de o secundă în extracție (minimum ar fi de două secunde), bineînțeles la aceeași tampare și parametri. Am fost asigurat că se va rezolva curând acest aspect.
Stabilitatea reglajului este a doua și probabil cea mai spinoasă problemă. Soluția actuală de blocaj nu este una fericită, iar găsirea uneia care să treacă testul timpului este imperios necesară.
Priza a fost îmbunătățită la acest model cu un inel în partea de sus, chiar sub gâtul pâlniei. Ușurința măcinării are totuși puțin de suferit în comparație cu primul model, lungimea tijei la manivelă fiind mai redusă.
Cred și sper că pregătirea pentru producția de serie se apropie de sfârșit.
Probabil că un certificat al distribuției particulelor măcinăturii produsului final, obținut de la un laborator european, ar calma spiritele dubitative și ar cuantifica mult mai bine performanțele acestui produs, sperăm într-un final, de excepție.
Le dorim mult succes în continuare și le oferim tot suportul de care dispunem.
Cafea, entuziasm, cunoaștere...

