Dau cu virgula multe din calculele de mai sus, ca si unele din concluzii. Nu stiu de unde sunt luate cifrele, sau cum pot fi justificate... nici macar intr-un sistem de 60 Hz nu rezulta asa ceva.
La noi in EU realitatea este cam asa... intr-o secunda ai 100 de semi alternante (semi-sinusoide) 50 cu plus si 50 cu minus. Dintre acestea, datorita unei diode, la pompa ajung doar 50.
Si daca s-ar pune o punte de diode ca sa facem sa ajunga la pompa 100 impulsuri in loc de 50 nu am obtine o crestere proportionala a debitului, pentru ca pistonul nu si-ar face ciclul de revenire la maxim, pauza aia de pe semialternanta negativa intre doua pozitive nu a fost pusa degeaba...
Asa ca pentru un debit maxim de 7 ml/s, la fiecare impuls se impinge in circuit 7/50 = 0.14ml, mult mai putin decat cei 0.35-0.45 de mai sus, rezultati din ... nu stiu ce calcule... sau teste...
Pentru 2ml/sec voi lasa sa treaca doar 14 din cele 50, rezultand un debit (matematic) de 1.96ml... suna destul de precis... pe limba mea.
Cu 15/50 voi avea 2.1 ml/secunda, cu 13/50 voi avea 1.82 ml/sec
Cine pretinde ca ar avea nevoie de precizie/finete mai mare de atat in reglajul debitului, sau ca ar simti aceste variatii in ceasca... ar fi bine sa si demonstreze cumva... palpabil, nu papilabil...
Cele 14 impulsuri pe secunda in care se impinge apa, din totalul de 50, sunt distribuite uniform in timp, ceva de genul ca mai jos:
.#...#..#...#...#..#...#..#...#..#...#...#..#...#..#...#..#...#...#..#...#..#...#..#...#...#..#...#.
unde # inseamna puls, iar . inseamna pauza.
Asa ca rezultatul unui astfel de control este ca auzim alt sunet si nimic altceva... nu vad de ce ar fi mai tare, nici mai perturbator pentru puc. Adica daca intr-o toaca bati mai rar se aude mai tare ?
Iar daca mai pui si un pulsor, deja nu se mai simte nici o diferenta.
Asa ca ideea ca aceasta metoda nu s-ar potrivi pentru profilare este cel putin ciudata, si total neadevarata, probabil izvorata din vreo minte de AI fara prea multa... imaginatie. Sau prea multa...
Din contra, cealalta metoda, numita aici impropriu PWM, denumire care este folosita pentru controlul puterii in special in curent continuu. In AC metoda se numeste PAC = Phase Angle Control...
... si mi se pare ceva care nu are ce sa caute in genul asta de aplicatii, doar privind comparativ principiul de functionare al celor doua, in imaginea de mai jos.
Graficul de sus avem PSM, jos avem PAC (adica PWM pentru AC)
Zonele verzi simbolizeaza trecere curent/apa
Se vede clar ca la PSM unele semi-sinusoide sunt lasate sa treaca integral, de la zero la zero, in timp ce altele sunt blocate (cele albe)
In schimb ce la controlul de faza PAC se face o decupare a sinusoidei ca sa realizeze variatia puterii, decupare care duce la o deschidere brusca a circuitului catre pompa, sub forma unui impuls cu un front abrupt, este vorba de verticala cu care incepe fiecare zona verde din graficul de jos.
Care front abrupt, cand este aplicat unei sarcini inductive, cum este bobina unei pompe vibratoare, este generator de interferente electromagnetice.
Nu numai electric avem acest soc, ci si hidraulic. Pistonul, in loc sa fie luat "cu binisorul" de la zero, si plimbat pe cursa lui de catre curentul sinusoidal neintrerupt, primeste brusc o un impuls electric de la zero la o valoare oarecare, care probabil se va resimti si in masa de apa mai brutal ca la PSM.
In plus, asa cum s-a precizat, aceasta metoda necesita debitmetru, pentru ca masele de apa puse in miscare prin actionarea pistonului cu o energie scazuta nu sunt usor de evaluat si nici constante in timp.
Asta pentru pistonul din pompa nu isi face ciclul complet de pompare, intre cele doua poziti, de repaus si maxim, ca la pSM cand primeste o semi-sinusoida completa cap coada.
La PAC pistonul pompei va fi actionat cu franturi variabile din cantitatea de energie totala, care il vor face sa actioneze pe curse mai mici, intre doua puncte care depind mult de rezistenta arcului si saturarea pucului, deci cam haotic.
Din tot ce am expus mai sus nu vad nici un argument care sa justifice silentiozitatea PAC versus PSM.
Din contra, teoria semnalelor ne spune ca orice distorsiune a unui semnal sinusoidal curat, inseamna generare de armonici, adica sunete multiple de frecventa de baza.
La PSM vom avea numai semnal aproape subsonice, de exemplu la 4ml/sec vom avea o vibratie a pompei cu 28Hz, care se aude numai cu echipamente HiFi, difuzoare de la 20 cm in sus diametru.
Pe cand la PAC, la 50% putere, cand sinusoida este decupata fiz pe mijloc, avem armonica a treia, adica 150 Hz cu o amplitidine egala cu 32% (1/PI) din vibratia pistonului... asta fiind chiar foarte audibila... ca o nota Re la o chitara bass... spre deosebire de vibratia de la PSM care cel mult face sa zbarnaie tablele, dar pompa in sine nu produce sunet.
That's all folks