[razvanMB]

Salutare,

Avem un mic eveniment si cateva invitatii pentru espressomanii pasionati. Introducem tehnologia Dalla Corte prin intermediul Mina, espressorul lor cel mai avansat. O echipa de 4 persoane din Italia de la Dalla Corte inclusiv campionul barista sud coreean Johnny Joen care a contribuit la dezvoltarea conceptului Mina vor fi prezenti si vor povestii despre tehnologiile patentate DC. Vom avea cafea de calitate de la prajitoriile locale si vom incerca sa ne jucam cu gustul fara sa umblam la variabilele clasice, macinatura si doza.

Cei interesati sa participe rog sa dea un mail colegei Lorena din invitatia de mai jos si in baza numarului disponibil de locuri vom elibera invitatii. In cazul in care nu vom reusi sa onoram toate solicitarile ( locatia are un numar limitat de locuri) anunt de pe acum ca vom organiza workshop uri dedicate acestui aparat in curand astfel ca toti cei interesati de tehnologia Mina sa poata avea posibilitatea testarii. 

[Lyvyoo]

Confirm :) Poate o dati livestream sau măcar în reluare, sa vedem explicațiile italienilor...

[razvanMB]

Confirm [Image: smile.gif] Poate o dati livestream sau măcar în reluare, sa vedem explicațiile italienilor...

incercam! :)

[vladdooo]

Ne prezentati si DC Max?

[razvanMB]

Da, o sa fie prezente 3 MINA, 3 DC MAX, 1 DC PRO custom design si 1 DC ONE, deci sigur poate fi testata si rasnita. :)

[vladdooo]

Eu n-am mai ajuns din pacate, asa ca va rog sa ne povestiti

[Lyvyoo]

Atat de multe de zis... Eu unul ma grabesc spre o scurta vacanta si o sa-i las pe colegii care au venit sa mai scrie cate ceva, mai ales ca s-au discutat aspecte tehnice direct cu fabricantii. Plus ca oameni ca Radu Carutasu, care au pregatire serioasa dpdv tehnic, cu siguranta stiu sa discearna mai bine intre aspectele tehnice relevante pentru noi si doza de imagine insuflata de reprezentantii brand-ului. Daca ne referim la Mina, am putea-o face pe topicul dedicat.

Aici vreau sa mai scriu ca, dupa  cateva ore in care espressomanii au tot discutat si degustat, abia la final am aflat o veste tare de tot, tragandu-l de limba pe tehnicul italian (sorry daca nu e oficial, dar trebuie sa o spun)  :) La Host Milano, in octombrie, modelul Mini va fi relansat cu un design tip Mina, pastrand grupul saturat si adauganu-i-se PID (pana acum era un potentiometru), pompa ramanand in continuare vibratoare, din cele mai silentioase, caci zic ei, nu vad niciun beneficiu in ceasca daca si-ar ingramadi in carcasa o rotativa si ar mai creste si pretul pt asta. Totul la pret de E61 chipurile premium. Ramane de vazut cum va arata si ce va face, insa pe hartie, cand spui grup saturat cu PID la 2000-2500E, deja lucrurile se complica masiv pentru DB-ul cu  E61 si de ce nu, si pentru espressoarele mai scumpe de atat. 

Probabil ca dupa vizita italienilor si toate testele facute, vom putea in sfarsit sa ne convingem mai clar despre ce poate si ce nu poate Mina. Eu unul am zis ca ma mut cu Expobarul acolo si o cafea pe care o beau constant de o saptamana, ca sa vad cum poate profilarea de debit sa imi scoata un shot mai bun decat beau in prezent, pe o cafea de top. La eveniment a fost aglomerat plus ca vinul rose de la SERVE a dezechilibrat papilele :)  

Per total un eveniment reusit, speram sa avem parte in Romania de cat mai multe, poate urmate si de o a doua zi mai tehnica, pentru cine vrea sa isi bata capul mai tare.

[vladdooo]

Cate ceva despre DC Max?

[RaduCarutasu]

In urmatoarele randuri voi prezenta modul personal in care am perceput evenimentul si cele intamplate acolo.

Prezentarea, la care au participat directorul de marketing, cel tehnic, un barista corean, campion in tara sa si Razvan, reprezentantul din Romania al companiei Dalla Corte, a fost una reusita.
Printre invitati s-au aflat barista cunoscuti de la diferite cafenele, frecventate de unii membrii ai forumului, prajitori, campioni si participanti pe la diferite competitii din zona cafelei, colegi de pe forum. Gustari, bautura , muzica, expresoare, rasnite, cafea...
S-a vazut preocuparea pentru lansarea unui produs de top iar evenimentul, in ansamblu, chiar mi s-a parut unul reusit.

Acum la subiect, la expresorul Dalla Corte Mina, care a generat si cateva comentarii pe forum, unele chiar intr-un total dezacord.
Faptul ca am pus mana pe aparat si am umblat cu acesta m-a ajutat, cred eu, sa inteleg modul in care functioneaza profilarea in cazul sau.
Mi se pare un expresor interesant cu o tehnologie care difera fata de cele de pe aparatele noastre, indiferent de gama din care fac parte: HX, DB, E61, GS...
Toti cei care au vorbit si au prezentat expresorul si-au focusat discursul pe principiul pe care se bazeaza extractia, cu accent pe profilarea de debit, pe care acest model este capabil sa o realizeze.
Dupa prezentare, impreuna cu colegii de forum prezenti, am inceput sa examinam expresorul, am asistat la sesiuni de lucru, cu scopul de a intelege cat mai bine modul de realizare a extractiei si care sunt parametrii masurabili si controlabili, eventual, pe durata acesteia.
Am inceput sa pun intrebari in legatura cu programarea perechilor de marimi debit de apa-durata in timp, aplicate la suprafata pucului si care este relevanta lor asupra debitului care curge de partea cealalta a acestuia, in ceasca.
Nici tehnicul, nici vreun alt operator de pe aparate nu a reusit sa imi explice, astfel incat sa si inteleg cum, doar prin crearea unui grafic pe baza acestor perechi de valori debit-timp inainte de extractie, poate cineva sa stie ce se intampla cand aceste debite intalnesc pucul, il strabat si se transforma in debit care curge in ceasca.
Un element foarte important care a fost trecut cu multa usurinta cu vederea si nu a fost inclus in prezentare si in explicatii a fost manometrul de presiune, instalat pe grup.
Nici Razvan, in incercarile lui de pe forum de a ne face sa intelegem cum decurge profilarea pe acest expresor, nu a facut vreo referire la acest instrument, care mie mi se pare cheia intelegerii modului de realizare si devevolutie a extractiei pe baza profilarii debitului.
Dupa cateva extractii, am realizat ca profilarea de debit are un corespondent in timp real in indicarea presiunii pe manometrul de pe grup.
Simplificand acum, de pe mobil se introduce acel grafic cu debite diferite cu evolutii in timpi diferiti. Valorile, cele care par a nu avea nicio relevanta prin prisma debitelor care curgeau in ceasaca, in timpul curgerii se reflectau in valori de presiune care evoluau, si ele, in timp. Orice modificare de debit se vedea pe manometrul de presiune pe masura ce extractia evolua.
Propun un exercitiu simplificat, cu ajutorul caruia sa incerc sa ma fac inteles.
Astfel, pe un telefon mobil se descarca aplicatia cu graficul pe care se introduc datele extractiei:
-primul set de valori, pentru debit si durata acestuia echivaleaza cu o preinfuzie lenta si cu o crestere a presiunii pe manometru, de la 0 la 9 bar in 5 sec.
-al doilea set de valoari, pentru debit si timp, genereaza pe manometru o presiune de extractie la 9 bar, timp de 15 sec.
-al treilea set de valori, pentru debit si pentru timp, au drept corespondent pe manometru o presiune in scadere pana la 6 bar, pentru inca 5 sec.
Este doar un exemplu de ce se poate face cu expresorul dar, toate aceste perechi de debit timp pot fi modificate astfel incat sa se obtina orice profil de presiune, cu un numar mai mare de faze.
Pentru debit nu exista nicio posibilitate sa fie vizualizat iar expresorul nu este echipat cu vreun asemenea instrument. Efectele variatiilor de debit asupra pucului se pot vizualiza permanent, in timp real,a pe manometrul de presiune.
In consecinta, daca profilul de presiune citit pe manometru nu este unul dorit, pentru extractia urmatoare se ajusteaza profilele de debit pentru a ajunge in zonele de presiune dorite.
Practic, prin modificarea permanenta a debitului de apa, expresorul inregistreaza o profilare continua a presiunii de extractie.
Mai mult, acest ultim profil care convine operatorului poate fi memorat.
Odata facut acest lucru, extractia poate fi repetata, reusita fiind dependenta doar de pregatirea pucului.
Un lucru foarte interesant mi se pare a fi posibilitatea de abordare a profilului memorat dupa trecerea aparatului in modul manual.
De exemplu, avem un profil memorat cu trei faze de tipul:
-debit 1 timp 1 ( am convenit mai sus ca echivaleaza cu preinfuzia de la 0 la 9 bar in 5 sec)
-debit 2 timp 2 ( echivaleaza cu extractia la 9 bar timp de 15 sec)
-debit 3 timp 3 ( corespunde finish-ului extractiei cu scaderea presiunii la 6 bar, pentru curgere cu debit constant in ceasca).
Executand extractia in modul manual, prin actionarea manetei grupului, se pot modifica timpii si putem tine, de exemplu, maneta in pozitia 1, 4 sec in loc de 5, scurtand astfel preinfuzia, mutam in pozitia 2 si lungim extractia la 9 bar timp de 17 sec si ultima faza putem merge la poz 3, pentru a finaliza cu o curgere la 6 bar sau, la fel de bine putem merge la 1 si sa avem o scadere lenta pana la 0 bar.
Fac precizarea ca maneta, in cursa sa, trece prin cateva puncte fixe care corespund segmentelor de pe graficul din programul de pe mobil.
Sper ca eu am observat corect modul de lucru cu acest expresor si ca am fost suficient de coerent in insiruirea acestor elemente, astfel incat sa ajut la intelegerea modului in care functioneaza, de fapt, Mina.

Am discutat cu directorul tehnic dar si cu Razvan despre acest mod de interpretare si le-am aratat ca putem vorbi despre faptul ca aparatul realizeaza, de fapt, extractia prin profilarea presiunii cu ajutorul modificarii debitului. Amandoi au fost de acord ca putem privi functionarea si in acest mod.
Acest lucru mie mi s-a parut evident atata timp cat, permanent, si ei ne aratau cum evolueaza presiunea indicata pe manometru odata cu schimbarile de debit programate pe durata extractiei.
Ca si la Slayer, modificarea debitului se realizeaza prin modificarea marimii orificiului de acces a apei.
Si la Slayer parametrul vizualizat pe un manometru este tot presiunea si nu debitul.
La Slayer posibilitatile de modificare a debitului sunt limitate constructiv pe cand la Mina numarul de profile de debit poate fi nelimitat.

Regretul maxim a venit din faptul ca nu am putut sa beau un shot gustos.
Au avut cafele de la prajitori locali cunoscuti noua, Ethiopia, Peru, un blend italian si inca vreo cateva alte soiuri, toate insa cu nuante doar in alb si negru -acid si bitter- , fara nicio culoare, arome florale fructate distincte. Le-am si semnalat organizatorilor acest lucru, spunandu-le ca am putut sa vad doar ca si cu Mina se pot obtine gusturi neutre, banale la fel ca si cu alte aparate, mult mai simple si ca nu am avut posibilitatea sa remarc ceva deosebit, care sa scoata in evidenta potentialul expresorului.
Extractiile realizate nu au diferit cu nimic de cele pe care le stim si pe care le obtinem si acasa cu aparatele noastre.
Gustul la fel, nu a oferit nicio senzatie aparte. Chiar i-am spus unui barista, operator pe un expresor Mina, ca daca ar avea pe masa si un Expobar si ar prepara cateva shoturi si mi le-ar da sa le testez fara sa vad aparatul cu care a facut extractia, cu siguranta nu as putea sa indic sursa.
A fost de acord ca asa ar fi. Pun acest lucru doar pe seama boabelor.
Eu raman inca la opinia mea ca, simplitatea in abordarea extractiilor aduce in ceasca rezultate mai bune decat in cazurile de complicare a acestora.

Ce nu am mai lamurit, in afara de superioritatea gustului obtinut in ceasca in fata altor tipuri de expresoare (apreciind prin prisma rezultatelor de acasa) a fost optiunea producatorului pentru utilizarea cuprului fata de inox in constructia boilerelor. Raspunsul tehnicului a fost unul care m-a surprins si anume ca, inoxul este toxic!

Rasnita buna.
Macinatura uniforma, cu putin fines, foarte asemanatoare cu cea de la K30.
Am inteles ca ar fi cam una si aceeasi rasnita, in prezentari diferite.
Si pretul este asemanator, cca 1600 Eur. Nu stiu daca TVA este inclusa in acest pret. La Mina pretul comunicat a fost de 6500 Eur +TVA, de unde as putea gandi ca si la rasnita s-ar mai adauga si cval. acestei taxe.
Mi s-a parut ca accesul spre interiorul rasnitei DC ar fi ceva mai dificil. Asta in legatura cu necesitatea de a curata cutitele si traseul de acumularile de cafea macinata.

Stiu ca postul este cam lung, insa nu am putut sa il scurtez avand in vedere complexitatea expresorului.
Sper ca, in cele cateva ore petrecute la acest eveniment sa fi inteles corect modul de functionare si sa fi interpretat corect cele vazute.
Daca in randurile de mai sus s-au strecurat ceva inexactitati sau chiar am gresit ceva il rog pe Razvan si pe ceilalti colegi prezenti la eveniment, Alin, Bogdan, Liviu sa intervina pentru a corecta.

[eugenm]

Dupa cum bine se stie eu unul consider lumea lichidului rezultat prin trecerea sub presiune ridicata a apei peste o cantitate de cafea macinata si compactata o radiografie a societatii consumeriste ce a imbolnavit omul de rand prin construirea si legitimarea ideilor conform carora cetateanul "trebuie sa posede", nu conteaza ce, dar trebuie, altfel existenta lui pe planeta devenind nejustificata, iar pentru aceasta el trebuie sa produca, zi de zi. In felul acesta individul pierzand pe partea cealalta unul dintre cele mai importante bunuri, anume timp. Timpul de exemplu de a savura o ceasca de cafea preparata prin metode alternative, cafea care nu secera prin intensitate papilele gutative.

Dar nu acesta este motivul pentru care am vrut sa intervin. Am fost martor al discutiilor legate de profilarea de debit vs presiune, un lucru care in domeniul meu se practica in mod curent, dar la o scara mult mai mare si cu metode mult mai sofisticate.

Exista doua fapte matematice foarte simple care au fost in mod repetat punctate in diverse posturi si care as dori sa le reiterez:
1. Legea fundamentala de conservare a masei ne invata foarte clar ca daca intr-un sistem hidraulic intra un debit de lichid, pe partea cealalta iese EXACT acelasi debit de lichid indiferent care este dimensiunea sistemului sau care sunt variatiile de dimensiune ale acestuia. In functionarea espressorului exista o perioada de timp relativ scurta, denumita de voi preinfuzie, in care apa se acumuleaza in masa de cafea asa incat debitul de apa ce pleaca din rezervor este egal cu debitul de apa ce se acumuleaza in masa de cafea plus debitul de apa ce iese din grup. Cand pucul devine saturat atunci debitul acumulat devine nul asa incat debitul de apa ce pleaca din rezervor este in toate momentele din timp si in ORICE punct al circuitului hidraulic acelasi, si evident egal cu debitul de lichid ce iese din portafiltru.
2. Legea fundamentala de conservare a energiei asa cum a fost ea interpretata de Bernoulli si exprimata elegant din punct de vedere matematic ne conduce la o simplificare care arata cam asa:
H = M x G^2
Adica diferenta de presiune (H [mH2O]) intre doua puncte ale unui sistem hidraulic, de exemplu aspiratia pompei si ciocul portafiltrului, este direct proportionala cu patratul debitului volumic (G [m3/s]), unde constanta de proportionalitate este reprezentata de parametrul M [s2/m5] numit modul hidraulic, ce descrie "rugozitatea" sistemului hidraulic, mai exact masura in care sistemul hidraulic "ingreuneaza" circulatia apei.
Ecuatia de mai sus ne spune in mod practic ca presiunea si debitul sunt doua fete ale aceleiasi monede. Umbli la unul il afectezi in mod direct pe celalalt.

In teoria controlului automat, atunci cand se defineste o bucla de control (s-a discutat mult aici despre acest lucru) exista un parametru de control, de referinta (setpoint-ul) fata de care o anumita marime se raporteaza. Pentru ca marimea raportata sa ajunga cat mai repede SI SA RAMANA cat mai aproape de valoarea de referinta exista multe tipuri de abordari, precum metoda proportional-integral-derivativa (PID) care este printre cele mai performante. Pentru a putea realiza aceasta compariatie, intre marimea de reglat si parametrul de referinta, trebuie sa existe un aparat de masura. Acest aparat are unicul scop de a determina marimea de reglat.

Ca sa ajungem la oile noastre, daca Dalla Corte profileaza in mod direct debit, acest lucru inseamana ca trebuie sa existe un "aparat de masura" care sa citeasca debitul astfel incat un "creier" (automat programabil sau PID sau P sau PD sau PI) sa intocmeasca comparatia intre acest debit citit si valoarea de referinta (ceea ce se programeaza). DACA exista un aparat de masura al debitului atunci nu vad nici un motiv pentru carea acesta nu ar fi afisat. Ceea ce ma conduce la prima spranceana ridicata si anume ca Dalla Corte NU are un dispozitiv de citire direct al debitului. Ar fi si greu, deoarece un debitmetru cu turbina nu exista pentru dimensiunile curente din circuitul hidraulic al unui espressor, iar un debitmetru cu ultrasunete ar fi mult prea costisitor, greu de calibrat si greu de intretinut.

Ceea ce ma face sa cred ca poate este vorba de o determinare indirecta a debitului de apa, lucru care deasemena este greu de realizat, deoarece trebuie sa masori o diferenta intre presiunea statica si ce dinamica astfel incat se determina viteza medie de circulatie a apei si deci debitul. Tubul Pitot-Prandtl este un exemplu, folosit in industria aviatica in mod intens (datorita unui astfel de dispozitiv s-a pus in miscare un intreg lant de evenimente care a condus la prabusirea cursei AirFrance Rio-Paris in 2009), dar greu de adaptat pentru o masina de tip espressor.

Pe de alta parte intuitia imi spune ca daca Dalla Corte ar folosi un debitmetru ultrasonic sau un dispozitiv de tip Pitot-Prandtl ar "trambita" acest lucru in toata splendoarea a ce are mai bun unealta de marketing de oferit! "Espressorul cu ultrasunete", "Avionul espressoarelor", etc.

Toate acestea ma lasa in fata unei singure posibile concluzii ... Dalla Corte masoara precum restul lumii ce construieste espressoare o face, presiunea totala (adica suma intre cea statica si cea dinamica) intr-un anumit punct de control al circuitului hidraulic si pe baza unor determinari experimentale si teoretice proaspat iesite pe usa departamentului R&D, acestia au stabilit o corespondenta aproximativa intre aceasta valoare a presiunii si debitul de lichid folosind formulte de tipul celei mai sus prezentate. Dupa cum bine toata lumea a inteles si vazut, traductoarele de presiune sunt elemente de citire in camp simple, ieftine si usor de implementat intr-un circuit hidraulic, chiar si unul precum cel de espressor. In final tot despre o profilare de presiune este vorba, doar ca inputul software este o valoare de debit care mai apoi este "tradusa" in valori de presiune folosind principiile bine fundamentate de Bernoulli acum 250 ani (aproximativ).

These are my two cents ... ca sa inchei precum forumistul vestic.

[VladP]

...DACA exista un aparat de masura al debitului atunci nu vad nici un motiv pentru carea acesta nu ar fi afisat. Ceea ce ma conduce la prima spranceana ridicata si anume ca Dalla Corte NU are un dispozitiv de citire direct al debitului.

...Dalla Corte masoara precum restul lumii ce construieste espressoare o face, presiunea totala (adica suma intre cea statica si cea dinamica) intr-un anumit punct de control al circuitului hidraulic si pe baza unor determinari experimentale si teoretice proaspat iesite pe usa departamentului R&D, acestia au stabilit o corespondenta aproximativa intre aceasta valoare a presiunii si debitul de lichid folosind formulte de tipul celei mai sus prezentate.

+1

[Silviu Escu]

"Ce nu am mai lamurit, in afara de superioritatea gustului obtinut in ceasca in fata altor tipuri de expresoare (apreciind prin prisma rezultatelor de acasa) a fost optiunea producatorului pentru utilizarea cuprului fata de inox in constructia boilerelor. Raspunsul tehnicului a fost unul care m-a surprins si anume ca, inoxul este toxic!"

Cu ceva timp in urma citeam ca exista o propunere de directiva europeana ca boilerele pt uz casnic sau comercial sa fie din inox tocmai din cauza rezistentei acestui material la substante mult mai reactive in comparatie cu apa si folosite in alimentatie. Bronzul si arama contin printre altele si plumb in diferite procente iar la curatare genereaza compusi nocivi mai ales cu substante acide. 
Dar cuprul este un element lasat parca de D-zeul espressomanilor pentru calitatile sale: conductibilitatea termica dubla fata de aluminiu si de patru ori mai mare fata de inox si faptul ca disipa in aer caldura mai greu comparativ cu alte materiale (din acest motiv radiatoarele pentru procesoare au talpa de cupru si radiatorul propriu_zis din aluminiu).
In privinta profilarii de debit pe masura ce incerc sa inteleg apar tot mai multe intrebari cea mai simpla fiind daca raportam rezultatul final la timp de extractie sau la cantitatea de lichid obtinuta cu toate consecintele ce decurg din ambele cazuri,

[csabitec]

@eugenm parca am vazut un debitmetru (gen Gicar) intr-un filmulet postat pe aici (poate Razvan a postat) prin forum in interiorul lui Mina.
In Mini sigur este, se poate observa aici la sec. 28 (in spate).

[eugenm]

Salut @csabitec,
Asa este cum spui, exista in Mina montat un element de citire, ca dealtfel in orice masina automata sau semiautomata. Doar ca acela este un contor volumetric, cu ajutorul lui determini cu o anumita precizie, volumul de lichid, respectiv ml in cazul espresso. Principiul de masura se bazeaza pe determinarea cantitatii de lichid dislocat.

In posturile la care am tras eu cu ochiul se vorbea de masurarea debitului, adica a ratei de variatie a cantitatii de lichid in termeni volumetrici cu timpul, respectiv ml/sec.
Se poate face bricolaj iar sistemele de determinare a volumului de lichid cuplate cu un sisteme de masurare a timpului si cu module de automatizare care sa integreze aceste citiri se poate estima (grosier) un debit de lichid (adica o valoare de forma volum/timp). Doar ca experienta a demonstrat ca astfel de abordari sunt destul de imprecise, contoarele volumetrice sunt sensibile la tot felul de variatii de presiune, la mizerie.
Imi este greu sa cred ca un astfel de sistem bazat pe un contor volumetric ar putea fi cuplat cu un automat tip PID asa incat sa se realizeze profilarea debitului. Totul ar fi foarte imprecis si rudimentar.

Eu vorbeam de debitmetre care prin principiul lor de functionare determina in mod direct viteza, precum cele cu turbina, ultrasonice (si mai sunt si alte tehnici), cu ajutorul carora se poate determina in mod foarte precis debitul de lichid. Cu ajutorul unor astfel de sisteme indraznesc ca cred ca se poate incerca construirea unui sistem de automatizare care sa realizeze profilarea debitului de lichid.

Dar la sfarsitul zilei este vorba doar de o operatiune de marketing. Fie ca citesti presiunea sau debitul, iar cu ajutorul acestor determinari alterezi caracteristicile hidraulice ale sistemului dinamic, rezultatul asa cum am evidentiat in postul de mai sus, este IDENTIC. Atata timp cat cele doua valori sunt intim interdependente, modificarea uneia atragand in mod automat modificarea celeilalte, este ABSOLUT acelasi lucru daca profilezi hidraulica sistemului dupa citirile de debit sau de presiune. Ramane doar o chestiune de a determina care metoda genereaza o precizie mai buna cu un cost de constructie mai mic.

Raman in continuare sub impresia ca este doar o operatiune de marketing menita sa ajute producatorul sa paseasca in fata printr-o asa zisa diferentiere.

[RaduCarutasu]

Nu sunt specialist in domeniul hidraulicii sau al fluidelor asa ca nu pot interveni in discutie in sensul de a aduce argumente pro sau contra la cele ce s-au scris sau se vor scrie pe aceste teme. Sincer sa fiu nici nu prea ma intereseaza aceste aspecte pe care le consider detalii.
Pentru mine conteaza plusul la rezultatele din ceasca si usurinta cu care se pot obtine acestea.
Din prezentare stiu ca expresorul este prevazut cu un flowmeter, ca acesul apei pentru extractie se face printr-un jigleur cu diametru de 0,6 sau 0,7 mm si ca, asa cum preciza eugenm, toate acestea sunt sensibile la mizerie si la depuneri.
La intrebarea mea legata de fiabilitate, probleme intampinate pana in prezent si natura acestora, raspunsul tehnicului DC a fost o simpla ridicare din umeri insotita de explicatia ca, aparatul este prea nou ca sa se poata exprima dar ca, depunerile reprezinta principala temere.
Rzvan ne-a aratat ca un aparat din aceast gama ar fi in exploatare de ceva ani si ca nu a aparut nicio problema. In lipsa unor rewiew-uri si a unor testari la vedere, nu ne ramane decat sa luam cu caracter de simpla afirmatie raspunsul sau.

Revenind acum la DC Mina si sincer vorbind, este o adevarata placere sa lucrezi cu un asemenea aparat.
Dpdv constructiv si al utilizarii de catre operator este altceva fata de orice alt model pe care l-am incercat eu (subliniez, alte modele incercate de mine).
De la aspect, la programare si pana la manevrare aproape totul este situat intr-o zona de noutate.
Deja se pare ca ne indreaptam spre acele automate pe care si le doresc unii.
Se fac una doua probe dupa un anumit parcurs, se memoreaza etapele programului cu rezultate maxime si cam gata. Se apasa butonul sau se coboara maneta si shotul curge. In timp se memoreaza mai multe programe, potrivite diferitor soiuri, grade de prajire si de degazare si, astfe, poate fi acoperita o zona mare de situatii pentru a avea, in final, extractii reusite cu o simpla apasare de buton.
Rasnita, una performanta, primeste un hopper plin cu boabe proaspat prajite si, dupa apasarea unui buton de single dose sau double, livreaza cantitatea de macinatura dorita. Tamparea este o simpla operatie si gata, in cca un minut avem nu numai cantitatea dar si calitatea asigurata pentru cafeluta cea de zi cu zi.
Mai ramane problema frotarii pentru iubitorii de combinatii cu lapte, insa la ce presiune si la ce volum are aburul si aici problemele devin foarte simple (boiler de 3l, cu posibilitatea decuplarii dar si a modificarii presiunii aburului, modificand temperatura la care se incalzeste apa).
Toate asta nu la 17.000 de Euro ca in cazul dezbatut pe un alt thread ci numai la 6500 plus tva.
Cele de mai sus le-am spus ca pe o gluma. Sunt sigur insa ca unii o vor lua in serios si se vor exprima. Nu-i nimic!
Revenind la modul serios de a privi lucrurile.
In discutiile pe care le-am avut cu reprezentantii DC, incluzand aici si pe cei doi barista care lucrau la aparate, am avut curiozitatea, i-am intrbat si i-am rugat sa imi argumenteze care sunt plusurile pe care tehnologia prezentata le aduce in ceasca, in fața altor aparatele din zona in care concureaza (La Marzocco, Slayer, Kees).Nu am primit un asemenea raspuns iar totul s-a rezumat la a relua modul diferit de functionare al lui Mina fata de competitori si la tehnologia noua Dalla Corte
Eu pot fi de acord ca tehnologiile si inovatiile pe care acest aparat le inglobeaza pot fi altele decat la concurentii directi. Dar daca toate acestea la un loc nu aduc si noutati in ceasca, stau si ma intreb care este scopul final pe care proiectantii si constructorii de la Dalla Corte l-au urmarit?
Incerc sa vad altceva decat marketing aici si ma gandesc la beneficiile si imbunatatirile reale pe care Mina le aduce gustului extractiei in ceasca.
Ce aduce in plus acest aparat iar celelalte, aflate la un nivel echivalent de pret, nu pot sa faca?
Pe mine, ca utlizator de expresor si preocupat de perfectiunea gustului, aceste lucruri ma intereseaza.
Daca nu se va putea demonstra ca acest nou expresor, cu tehnologia noua pe care o incorporeaza nu aduce in ceasca o cafea diferita dar macar la fel de buna in raport cu ce fac acum aparate concurente, in opinia mea, nu avem de a face decat cu un alt expresor care incearca sa isi gaseasaca locul, intr-o piata destul de specializata si de limitata, dominata la ora actuala de cateva nume.
Optiunea de cumparare, pe care si-o vor manifesta clientii Dalla Corte, va fi doar una de ordin emotional.
Nu pot sa zic ca este rau sau bine dar mi se pare cam putin.
In aceasta zona, eu cred ca, va cantari doar aspectul si pretul daca, indiferent de tehnologia cu care este dotat un expresor sau altul, calitatea extractiilor va fi atat de apropiata incat nu se va putea face o diferentiere clara.

Ce am avut eu ocazia sa beau la acea prezentare, repet ce am spus intr-un post mai sus, nu m-a convins de superioritatea tehnologiei Dalla Corte fata de tehnologiile din aparatele cu care eu am avut ocazia sa lucrez sau mi-am dorit si mi-am permis sa le cumpar.
Dar, la fel repet, poate a fost de vina cafeaua !

Eu si acum, pe cafea proaspata, cele mai gustoase shoturi le extrag fara preinfuzie.
Nici pe Vesuvius si nici pe Rocket R60, aparate cu profilare realizata dupa principii diferite nu am reusit extractii mai bune. In opinia mea, cu cat procesul este simplificat mai mult cu atat extractiile sunt mai gustoase si mai usor de repetat.

Deci ce ar fi logic ca sa urmeze, ar fi o degustare la care accentul sa se puna pe gust, de fapt pe diferente de gust intre extractii realizate pe Mina si pe alte aparate capabile, astfel incat, pe langa noutatea de tehnologie sa se poata vedea si noutatile aduse in gustul cafelei (daca acestea exista).

[razvanMB]

Salutari! 

Vreau sa multumesc tuturor espressomanilor care au ajuns la eveniment! Din poze se poate vedea ca tot espressomanii au si inchis evenimentul, ramanand la teste pana dupa ora 22 :) O dovada de pasiune pentru cafea pe care nu mi am imaginat o si pe care o salut.

Evident tot espressomanii prezenti au fost si cei care au pus cele mai multe si mai tehnice intrebari, luand la rand barista roman Laurentiu, tehnicul Dalla Corte Marco si terminand cu Coffee Pro ul korean Johnny Jeon. Am simtit ca desi ati venit cu multe intrebari si incertitudini pana la final ati plecat cred aproape 100% lamuriti de tehnologia de flow profiling de pe Mina. De asta militez pentru testele live, e foarte greu din postari sa putem fi asa expliciti. Asa cum Radu Carutasu a mentionat, nu cred nici eu ca s a baut o cafea cu adevarat echilibrata tot evenimentul de pe Mina. :))  Cel mai important motiv a fost insa formatul evenimentului, a fost un eveniment in principal social si nu un workshop in care sa facem proof of taste. Pur si simplu accentul s a pus pe explicarea flow profilingului si a functionarii aparatului/aplicatiei si nu neaparat gustul. Schimbarea profilelor de debit si a macinaturii in scop de invatare e total incompatibil cu extractiile reusite. Trebuie sa va imaginati ca aproape la fiecare din cele 3 Mina au fost simultan minim 4-6 persoane timp de minim 2 ore si fiecare avea intrebari diferite. 

Concluzia degajata a fost ca intr- adevar exista mult interes sa facem si un workshop cu espressomanii pe proof of taste si practic avem confirmarea prezentei campionului koreean Johnny ca in momentul in care ne strangem facem un workshop profesionist numai pe gustul cafelei in functie de flow profiling. 

In rest voi lua cateva observatii facute mai sus de espressomani si voi raspunde pe threadul dedicat Mina. Am mai retinut cateva aspecte de care mai voi interesa. Totusi, este un thread mai sus care este foarte tehnic si cu scuzele de rigoare, nu l pot comenta pentru ca nici macar nu am competenta sa mi dau seama daca este are legatura cu exploatarea unui espressor de zi cu zi si prepararea unei cafele, chiar fiind vorba de unul foarte avansat tehnologic cum e Mina, sa zicem. 
Invit din nou la teste live si sunt convins ca multe din preconceptiile teoretice se vor schimba.
ut

---

Vis a vis de gust, va pot spune ca am avut zilele trecute dovada clara a diferentei. La o cafenea din Bucuresti unde eu consider ca se servesc printre cele mai bune cafele s a facut test timp de o saptamana Mina vs un dual grup normal ( nu stiu dac apot da marca si cafeneaua) insa ce e cert este ca diferenta de gust este izbitoare. Aceeasi reteta ( ratie si timp), aceeasi cafea, back to back. Mult mai spectaculoasa paleta de arome dar mai socant este mouthfeel ul, crema in plus. Doar ca trebuie sa testati ca sa va puteti convinge si asta se poate rezolva. 

Daca Mina aduce sau nu un plus in comparatie cu concurentii directi, simt ca e unfair sa spun asta, mai ales din postura mea si cred ca asa considera si cei de la DC care au evitat comparatiile la eveniment din eleganta si etica profesionala. Consider ca maxim si fair este sa explic foarte clar ce face o tehnologie concurenta insa nu pot spune ca aceea este mai slaba decat DC pt ca nu este corect. Insa este evident ca daca un aparat poate face absolut tot ce fac celelelate si inca ceva in plus, ramane doar de stabilit de fiecare in dreptul lui daca merita sa faca upgrade ul si sa evalueze oportunitatea. Iar aici doar testele practice individuale ajuta, cu cafea pe care o cunoaste, cu aparat si reteta pe care o practica de mult.  Teoria ne limiteaza foarte mult.

[vladdooo]

Aici vreau sa mai scriu ca, dupa  cateva ore in care espressomanii au tot discutat si degustat, abia la final am aflat o veste tare de tot, tragandu-l de limba pe tehnicul italian (sorry daca nu e oficial, dar trebuie sa o spun)   La Host Milano, in octombrie, modelul Mini va fi relansat cu un design tip Mina, pastrand grupul saturat si adauganu-i-se PID (pana acum era un potentiometru), pompa ramanand in continuare vibratoare, din cele mai silentioase, caci zic ei, nu vad niciun beneficiu in ceasca daca si-ar ingramadi in carcasa o rotativa si ar mai creste si pretul pt asta. Totul la pret de E61 chipurile premium. Ramane de vazut cum va arata si ce va face, insa pe hartie, cand spui grup saturat cu PID la 2000-2500E, deja lucrurile se complica masiv pentru DB-ul cu  E61 si de ce nu, si pentru espressoarele mai scumpe de atat. 

Razvan, mai ai ceva noutati legat de asta?

[razvanMB]

Da, mai stiu. Din pacate, se pare ca se va prezenta ceva la HOST Milano, dar se pare ca va fi nefunctional modelul. Noul Mini va fi lansat sfarsitul primaverii viitoare, vara 2018, cel mai probabil. Focusul este lansarea unui facelift la DC Pro si munca la noul espressor cu profilarea flow ului cu 2 si 3 grupuri, bazat pe tehnologia Mina. 

Totusi, noul model cand va aparea, va avea se pare tot pompa vibratoare insa va fi super silentioasa, gen rotativa, va avea PID din fabrica si design insiprat din Mina, deci interesant :D Nu vor sa puna rotativa ca sa ramana in dimensiunile mici de acum. Am vazut cateva randari dar nu e oficial.  Probabil pretul nu va fi la fel ca actualul Mini, deci cam un an de acum tot Mini va fi best buy la DC in segmentul grupuri saturate iar PID ul lui Nikso functioneaza impecabil so far. De cand are PID sincer am inceput sa folosesc mai mult Mini pentru ca vad si temperaturile.