Gata, am revenit si imi cer scuze fata de hadriano ca raspund asa tarziu, dar cand plec la vanatoare ma mai uita Dumnezeu cu zilele cateodata.
Deci ...
(12-07-2013, 22:59)hadriano Wrote: revin tot eu cu o corectura importanta.
Duritatea citita cu sistemul picatura gradul este DURITATEA TOTALA.
Nu grade fr, am confundat cu datele de la dedurizator.
(sincer nu am aprofundat sa vad care e diferenta exacta intre diverse sisteme )
gradele germane sau franceze sau ppm sau CaCo sau ... g/l sau mg/l sau .... orice alt sistem de masura la care te poti gandi ... metri/litru/µs/W/kg
)
toate acestea sunt unitati de masura, pe alta parte duritatea este de doua feluri (am senzatia de deja-vu, parca sunt in Kafka):
duritatea temporara - [i]Duritatea temporară (dT) este dată de conținutul de hidrobicarbonat de calciu și hidrobicarbonat de magneziu Ca(HCO3)2, Mg(HCO3)2 care prin fierbere se transformă în cabonați insolubili, ce se depun
duritatea permanenta - Duritatea permanetă (dP) este dată de conținutul de săruri de calciu și magneziu care nu se îndepărtează prin fierbere (cloruri, sulfați, azotați).
suma celor doua duritati, temporara si permanenta, dau
duritatea totala - d = dT + dP
Duritatea apei se exprimă în grade de duritate. Un grad de duritate reprezintă convențional o anumită concetrație de săruri, exprimată sub forma unor compuși de calciu. Există însă mai multe definiții pentru gradul de duritate. Exemplu: 1 grad francez de duritate: conținutul de săruri de Ca si Mg echivalent cu 1 mg CaO la 100 ml apă. Formula pentru transformări este:
1 grad german = 1,79 grade franceze = 1,25 grade engleze
duritatea totala precipita. in special o face in prezenta apei calde. acest precipitat este de fapt calcarul de care se plange toata lumea ca strica espressoarele, centralele, etc. (toata lumea mai putin cei ce au dedurizatoare
)) a se citi radu carutasu
) , are o nebunie de sistem, bineanteles ca imi fac reclama ca nu se putea altfel
))) )
deci lasand gluma deoparte, ca sa iti dai seama, un 0,5 mm de calcar afecteaza transferul termic cu 5%, 1,5mm cu 14%, 2,5 mm cu 24%, 3,5 mm cu 33% s.a.m.d. cum altfel mai afecteaza calcarul stim deja cu totii deci nu am sa mai intru in asta.
trecand mai departe, procesul de curatare al dedurizatorului, cand pui tu apa cu sare in el, se numeste regenerare. prin el, asa cum ai observat, se regenereaza rasina schimbatoare de ioni. este f important sa speli rasina dupa regenerare cu apa dedurizata, de ce? pentru ca daca nu o speli, ramane gust sarat. de ce cu apa dedurizata? pt ca daca o speli cu apa dura ii vei lua din capacitatea de schimb incepand cu primul litru de apa trecut prin ea, deci neaparat cu apa dedurizatata. si spalat temeinic. daca o speli in sapte ape, nu-i problema, dar musai dedurizata.
acum cu mirosul, daca nu trece apa prin instalatie timp de sapte zile, normal ca prinde gust, miros, etc, deci nu e bine. o spalare se poate face, sigur ca da, xziox-ul este ideal pt asa ceva (ClO2).
cred ca am raspuns la intrebarile tale, daca mai ai, nu ezita .
(25-07-2013, 00:35)Radu II Wrote: Desi imi place numai cafeaua scurta, nu am mare experienta in expresoare.
In schimb ma ocup de problemele datorate apei dure. Depunerea de calcar, care poate fi si in amestec cu alte saruri, deci nu neaparat alba.
In functie de zona, duritatea variaza mult. Limita minima legala este 5 grade germane o mica corectie daca se poate, este vorba de apa de baut aici, aceasta necesita o anumita concentratie de Ca si Mg pentru a asigura minerale corpului. o apa pt espressor insa, la 5 grade germane va precipita calciu si magneziu destul de mult. ar trebui o apa cu maxim 3 grade ca sa nu existe precipitat, este valabil si pentru centrale termice, fier de calcat, cuptoare cu aburi, etc.. O apa mai "moale" este periculoasa pentru sanatate deoarece provoaca pierderea de calciu din organism perfect de acord! aviz celor ce folosesc RO (osmoza inversa). De aceea nu se recomanda apa distilata sau demineralizata pentru consum direct. Incepanda de la 9 grade germane, se considera apa dura si poate depasi si 20. Institutele de sanatate publica, respectiv furnizorul de utilitati sunt obligati sa va puna la dispozitie un buletin de analiza, sa stiti macar pe ce va bazati. Apele din surse de suprafata - rauri, lacuri, de regula sunt "moi", dar pot fi tratate cu clor, etc.
Apa este cel mai bun solvent si va dizolva mineralele intalnite. Echilibrul este instabil pentru calcar (CaCO3), care este componenta minerala cu depunerile cele mai evidente. Calcarul are 2 forme naturale de cristalizare foarte asemenatoare ca forma, dar difera ca proprietati: calcitul are tendinta sa aglomereze si mai ale in contact cu ioni metalici, iar aragonitul nu aglomereaza. Procesul de dizolvare / precipitare evolueaz ain functie de conditiile de mediu, cand se modifica pH-ul apei. Depunerile de calcit sunt influentate in special de ridicarea temperaturii si scaderea presiunii. Primul exemplu este situatia neplacuta ce se petrece in rezervoarele expresoarelor, iar al doilea, legat de presiune, la Pesterea Ursilor, Muierii sau care vreti - stalactitele si stalagmitele sunt tot calcit.
Ca metode de eliminare a problemelor:
1. utilizare apa moale sau distilata - in anumite situatii pot dauna
2. tratare chimica - dedurizare - folosind o rasina ca schimbator de ioni, se foloseste NaCl pentru a obtine saruri solubile, care nu lasa depuneri, practic Na2CO3 si se va elimina la canal CaCl.
3. tratare chimica cu fosfati - este cea mai ieftina solutie, dar fosfatii nu sunt permisi in apa potabila. 3M promoveaza anumite solutii, in fast-food-uri s-ar putea intalni, nu stiu exact continutul, dar ma gandesc ca sunt agreate
4. fara aport de chimicale - filtre cu magneti - rezultate variabile, in functie de compozitia apei, cu limitari
5. fara aport de chimicale - filtre cu generatoare de campuri magnetice alimentate la priza, cu bobine montate pe tevi, se pare ca sunt unele solutii pe piata care merg.
6 fara aport de chimicale - scaletron - un dispozitiv englezesc pe care eu il folosesc in aplicatii industriale, dar si la centrala pe gaz din apartament
3.4.5. nu mai pot fi considerate dedurizatoare ci mai degraba inhibitori de calcar.
3 inveleste ionii de Ca si Mg in niste "pelicule" ce nu le permite sa cristalizeze, deci duritatea ramane neschimbata.
4 si 5 rup legatura ionica si astfel nu mai cristalizeaza, de asemenea duritatea ramane aceeasi.
sunt f curios ce este scaletronul, marturisesc ca nu sunt in tema cu asta.
Toate dispozitivele fara aport de chimicale urmaresc formarea aragonitului care se antreneaza cu apa. Rezultatul este extrem de variabil.
scuze pentru editare a textului si culoarea rosie, era doar mai la indemana.
Ingineria este in tot ce are ea mai frumos, o simbioza intre abstractul matematic, concretul tehnologic si inefabilul artei.