[hateganul]

Stiam(sper sa nu dezinformez) ca la Deva, apa ajunge de la Hateg. E o teava cu diametrul de ~1m... are vreo 35-40 de ani vechime.

[Lyvyoo]

Am editat postul lui hhanu, punand poza buletinului, ca sa scutim o operatiune in plus (download fisier). Sms, nu poti vedea imaginea?

[sms]

ba da, e ok acum

[mishu3113]

Daca folosesc apa Bucovina mai trebuie sa pun filtrul de rezervor Lelit?

[mishu3113]

Am citit topic-ul asta si nimeni nu a spus nimic de filtrele Aquator: http://www.aquator.ro/filtre-apa-aquator-1 .
Eu am asa ceva acasa si am avut mai multe modele inca din anii '90. Sunt facute la Buzau, costa in jur de 150 de lei si eram curios daca o fi buna apa si pentru espressor. In '94 au castigat medalia de aur la Bruxelles la Salonul de inventica si sunt furnizorii oficiali ai Armatei Romane.

Descrierea de pe site:

Filtrare sigura: carbune activ si argint
Filtrele Aquator au la baza un cartus filtrant de tip bloc poros, realizat din carbune activ si argint. In mod natural, carbunele activ retine Fe si Mg si majoritatea poroaselor organice, inclusiv pesticide si o parte din metalele grele. Tehnologia carbunelui activ bloc imbina capacitatea mare de absorbtie a carbunelui activ cu asezarea lui intr-o matrice poroasa, care permite, in functie de granulatia folosita la inceput si tratament (presiune si temperatura) sa se obtina pori cu dimensiuni de pana la 0.5 microni, ceea ce inseamna ca in afara de suspensiile mecanice din apa, retine si particule pana la dimensiunea microorganismelor. Combinand carbunele activ cu anumite componente ale argintului, se obtine si efectul bactericid si bacteriostatic al acestui filtru.

Prin aceasta tehnologie se pot obtine straturi concentric poroase de diferite dimensiuni si porozitati, ceea ce permite filtrarea de la exterior spre interior, de la dimensiuni mai mari la dimensiuni mai mici, obtinandu-se trepte de filtrare, ca si cum am folosi mai multi recipient cu materiale granulare diferite.

Spre deosebire de tehnologia filtrarii prin carbune activ bloc si argint, filtrarea prin materiale filtrante granulare are dezavantajul ca formeaza canale preferientiale care ajuta scurgerea poluantilor prin mediul filtrant, realizandu-se astfel o filtrare mecanica si absorbtie, in cantitati si procente reduse (ineficienta).

[Lyvyoo]

Asta e partea de filtrare. Dar dedurizarea este altceva. Daca au un sistem complet, care si dedurizeaza, atunci e ok si in espresso. Griji mai mari ne facem cei cu HX/DB, caci pe espressoarele SBDU decalcifierea e o joaca de copii.

[mishu3113]

Deci eu n-ar trebui sa-mi fac griji daca raman intr-o zi in pana de Bucovina, pot sa-mi fac linistit cateva cafele si cu apa dr la filtru?

[amarok]

poti sa-ti faci cateva cafele si cu apa de la robinet, depunerile vor fi mai mari decat la bucovina, dar nu va afecta prea mult aparatul. O functionare continuua insa...
Din cate stiu eu insa filtrele de carbune activ de uz militar sunt pentru a potabiliza apa de suprafata si nu de a o demineraliza. Vor elimina clorul din apa de la robinet dar dedurizarea apei va fi infima.

[Lyvyoo]

Daca folosesc apa Bucovina mai trebuie sa pun filtrul de rezervor Lelit?

In principiu nu. Avantajele acelor filtre, mai ales pe SBDU unde decalcifierea e simpla si nu risti mare lucru, ar fi ca poti utiliza o apa de robinet acceptabila. Nici chiar cea din Constanta cu duritate 20 de grade germane dar cred ca pentru Bucuresti ar face fata. Adevarul il afli doar prin teste.

[mishu3113]

Daca folosesc apa Bucovina mai trebuie sa pun filtrul de rezervor Lelit?

In principiu nu. Avantajele acelor filtre, mai ales pe SBDU unde decalcifierea e simpla si nu risti mare lucru, ar fi ca poti utiliza o apa de robinet acceptabila. Nici chiar cea din Constanta cu duritate 20 de grade germane dar cred ca pentru Bucuresti ar face fata. Adevarul il afli doar prin teste.

Am inteles, o sa-l pastrez pentru urgente atunci. Ai idee ce durata de viata are dupa ce il montez?

[amarok]

Asta afli de la producatorul / vanzatorul filtrului.
In general nu exista o valoare exacta sunt multi factori ce intervin.

[mishu3113]

Asta afli de la producatorul / vanzatorul filtrului.
In general nu exista o valoare exacta sunt multi factori ce intervin.

Ma refer la filtrul care se vinde pe cremaperfecta.ro si mi-a venit odata cu aparatura. E intr-o punga transparenta, n-am vazut sa scrie ceva pe ea.

[Adrian T]

Stiam(sper sa nu dezinformez) ca la Deva, apa ajunge de la Hateg. E o teava cu diametrul de ~1m... are vreo 35-40 de ani vechime.

Asa este, apa din Deva, Calan si Simeria vine gravitational din barajul de langa Hateg mai exact din Santamaria-Orlea. Are proprietati foarte bune inca inainte de intrare in statia de tratare (aflata acum in modernizare si reconfigurare totala).
Va fi schimbata si conducta istorica cu diametrul de 1000mm.

Zilele trecute masurasem un TSD (totalul solidelor dizolvate in apa, organice si anorganice, sub forma ionica, exprimate in parti/milion sau mg/litru) de 42ppm, CE (conductivitatea electrica) de 95microSiemens/cm si un pH de 7,6 ale unei mostre de apa din baraj.
Duritatea as aprecia-o undeva spre 3 grade germane (am observat ca nu exista nicio depunere calcara interioara pe boilerul vechiului Saeco, in care am folosit mai multi ani numai apa de la robinet).

Dar, desi valorile TSD sunt mici, apa de origine fiind excelenta, din izvoare de suprafata din Retezat si decantata natural prin barajele in cascada, reteaua de distributie nu este deloc in limite acceptabile. Cu toate ca la iesirea din statie lucrurile arata foarte bine, la robinete am masurat altceva. Un exemplu ingrijorator de exemplu este o turbiditate de peste  5 Unitati Nefelometrice (mai exact 6,7 UNT) la robinetele caselor aflate pe o raza de 0,5 km fata de statie (Santamaria-Orlea). In cazul asta, desi TSD arata bine, impuritati de mari dimensiuni plutesc in suspensie, apa nefiind proprie niciunui fel de consum. In Hateg, la doar 2km, lucrurile arata din nou bine, multe date fiind asemanatoare cu cele puse la dispozitie de "hhanu".

In cele din urma, cu un TDS-meter care e chiar ieftin, putem alege intre diverse ape plate sau dupa caz, chiar apa de la robinet (ar fi util si un turbidimetru in acest ultim caz, dar deja costurile devin apreciabile).

Am gasit valori foarte bune si pentru alte ape din comert dar asta e o optiune personala a fiecaruia. Achizitia unui astfel de aparat (TDS-meter) se justifica din punctul meu de vedere, fiind util atat pentru un test rapid (e adevarat, doar unul din multe altele pe care ni le-am dori) al apelor intalnite prin diverse locatii in care oricum ajungem la un moment dat, cat si pentru alegerea unei ape din comert pentru bautura cu care incepem fiecare dimineata.

[baloozzy]

Cam cat ar fi un maxim la TDS pentru apa ce o folosim la espressor? Exista corespondenta cu duritatea germana?

[Adrian T]

Cam cat ar fi un maxim la TDS pentru apa ce o folosim la espressor? Exista corespondenta cu duritatea germana?

Din pacate, din cate stiu acum, nu exista o cospondenta matematica, intrand in calcul mult prea multe variabile.
Insa pentru o apa cunoscuta cat de cat, cum ar fi cea din regiunea in care locuiesc (pentru mine), apreciez ca aproximativ 17ppm (TSD) ar corespunde unui grad de duritate pe scara germana, presupunand ca ionii detectati de TSD-metru provin preponderent din magneziu si calciu.
Cum apa este considerata soft pana la aproximativ 4 grade pe scara germana de duritate, calculul ar fi relativ simplu. Luand si o mica marja, as spune ca 70ppm incadreaza apa intre soft si very soft, asta fiind si o posibila limita (orientativa) de care vorbeai.
Totusi, transformarile sunt aproximative, fara pretentii matematice.

Pana la urma, chiar si dependenta TSD-EC este liniara pana la un punct, cand se produce saturatia ionica, de acolo curba fiind cu totul altceva decat o linie (ar aduce mai mult cu un grafic al functiei radical dar nici acolo nu exista o formula riguros matematica, doar estimativa).

[Adrian T]

Personal, folosesc apa de la robinet si pentru noul espressor, avand un TSD de doar 42ppm, fara niciun fel de filtru (doar cel al espressor-ului), desi ar trebui, avand un UNT de 0.85.

Pentru consum zilnic consider ca cei 500ppm admisi de normele canadiene dar si cei sub 10-15ppm ai apelor demineralizate pentru fiare de calcat sau obtinute prin diverse tehnici de filtrare sunt extreme, fata de care prefer sa stau deoparte.

PS: Am observat ca apa de izvor (170ppm) consumata in mod uzual de intreaga familie da un gust mult mai bun cafelei, insa din cauza duritatii nu am folosit-o decat foarte putin, pentru teste comparative.

(Un aspect fara legatura cu raspunsul: apa de izvor consumata este o provocare pentru turbidimetru, ducandu-l la limita de detectie, osciland intre 0,00 si 0,05 UNT).

[baloozzy]

Multumesc de raspuns. Eu am citit ca la peste 3 gr germane sa se foloseasca dedurizator. Eu folosesc unul, iar pentru intervalul de regenerare foloseam un apometru digital, care s-a stricat si nu stiu daca il voi mai repara. O solutie cu picaturi e mai costisitoare, asa ca as folosi un TDS - metru. 

[Adrian T]

Pot spune ca pe buletinele mai vechi, duritatea apei in zona Hateg era de 4 grade germane, unele analize indicand chiar 5. Nu stiu daca a scazut in timpul asta si oricum, duritatea scazuta nu tine de meritele statiei de tratare (cum spuneam, am luat mostra direct din baraj, cu tot cu impuritati, iar TSD-ul era mai mic chiar decat al apei de dupa tratare). Am folosit aceeasi apa de la retea in espressor si la o masina de spalat, cam 3 ani espressor-ul si 16 ani masina de rufe. Nu am observat vreo depunere calcara nici in boiler, nici pe elementul incalzitor al masinii.

Deci putem fi linistiti la 2-4 grade germane.

Insa un sezon ploios poate schimba datele in totalitate. Mai ales in ce priveste valoarea turbiditatii. Sigur, turbiditatea nu inseamna neaparat calcar, dar particule macroscopice, coloidale, in suspensie, pot forma depuneri sedimentare care la randul lor pot retine cu succes cam orice in bietul boiler. Uneori vedem cu ochiul liber o apa evident tulbure sau colorata insa am observat ca vizual, adesea nu putem decela intre doua ape cu turbiditati mult diferite, 0,05 si 3 UNT de exemplu. Particulele, desi macroscopice, sunt totusi mici pentru ochiul nostru, vecine ca marime cu lungimea de unda a luminii folosite in dispersia Tyndall pentru detectie (seamana cumva cu mai cunoscuta dispersie Rayleigh, dar nu foloseste structuri atomice sau moleculare ci particule mai mari).

In fine, parca ma scufund in prea multe detalii care nu cred ca intereseaza. Una peste alta, probabil ar fi util macar un TSD-metru (de ce nu si un pH-metru),  date fiind posibilitatea de determinare rapida a solidelor dizolvate in apa, a determinarii eficacitatii dedurizatorului, pretul acceptabil si conditiile atmosferice schimbatoare care influenteaza continuu bazinul hidrografic al fiecarei zone.

Chiar si apele minerale au inscrisuri care nu pot fi confirmate experimental de fiecare data. Am observat variatii ample, chiar pentru aceeasi firma de imbuteliere.

Curiozitatea mea de acum ar fi legata de pH-ul cafelei. Oare ceea ce numim cafea mai acida, chiar are un pH mai scazut? Ma gandesc la ceva determinari in sensul asta dar ar trebui sa stric o sarja de prajire, iar acum popcornul accepta 160 grame de care parca imi pare rau. A incercat cineva ?

[Adrian T]

O ultima postare in legatura cu apa din Deva.

Am ... ezitat, ezit si acum sa scriu asta, dar .....parca tot trebuie sa o fac.

Nu cunosc situatia actuala dar e posibil sa fie aceeasi cu cea din 2007-2011 cand avariile serioase la conducta de apa (excelenta la origine) care lega statia de tratare din Santamaria-Orlea de Deva, apareau intruna.

De fapt, in zona Strei, cam in prima jumatate a drumului sa spunem, conducta din fier se racorda la una din ..... azbociment!!! care a cedat in repetate randuri.

(Nu cred ca vreo norma europeana in vigoare ar putea recomanda sau accepta azbestul in conducte de apa potabila)

Desi viteza de curgere este mica, presiunea este mare, iar sparturile aveau adesea 1m lungime. Au fost chiar mici inundatii locale, revarsari in curtile si gradinile oamenilor, sparturile fiind de fapt explozii ale conductei.

In zona Batiz, dupa cativa km buni de ... azbociment, se revine la fier si continua asa pana in Deva.

Reparatiile se faceau fie prin mansonare si inele de fixare, fie prin astupare grosiera cu... beton (sunt zeci de interventiii de genul asta).

Cum au putut gandi asa sau mai grav, cum au putut pune in practica o astfel de arhitectura a coloanei ... e greu de inteles.

Pentru orice fel de consum, daca as locui in Deva, in ciuda asigurarilor Apa Prod si a analizelor cu rezultate excelente, probabil as alege o alta sursa.

PS: Il rog pe hhanu sa nu se supere pt. informatiile astea, iar daca deranjeaza pe cineva, Liviu poate sterge postarea.

[Adrian T]

Se parca informatiile pe care le aveam de la un lucrator Apa Prod nu sunt confirmate de un altul cu rang mai inalt. Este posibil ca tronsonul de aductiune a apei Strei - Batiz, sa nu fie din azbociment totusi, asa cum dealtfel s-a scris si in presa locala, ci din beton armat. Se pare ca azbocimentul s-a folosit doar la conductele de canalizare (sper sa fie asa).

Oricum, problemele legate de slaba rezistenta nu sunt recunoscute desi spargerile multiple spun altceva.

Imi cer scuze pentru informatiile distorsionate postate anterior.

[raduwrc]

Va recomand purificator de apa...nu filtru ci purificator care purifica pana la molecula

[Lyvyoo]

Argumente, modele...

[amarok]

purificator care purifica pana la molecula

nu scapa nici una?!  :D

[stefandinescu]

Eu am rezolvat-o cu un filtru cu osmoza inversa si remineralizare. Apa e o minune la gust si espressorul meu va sorbi cu nesat din ea, mai ales ca maine ii schimb rezistenta si arunc o privitlre prin boiler dupa depuneri. El isi va alina setea dintr-un bidon de 5 litri cu apa filtrata plasat sub chiuveta.
[Image: 93a272704b54c0fbc44919765af4c644.jpg]

[Lyvyoo]

Cat de controlata este remineralizarea? Ai siguranta ca nu iti face apa de 7 grade germane, mai ales dupa perioadele de stationare? Ai facut ceva teste in acest sens (de duritate totala) ?

Sa pui niste poze cu boilerul desfacut.

[stefandinescu]

Remineralizarea nu e controlata. E cartusul galben. Fac teste peste cateva zile. Am fasii pt acvariu si TDS metru. Pun si poze cu boilerul. Sper sa nu ma ingrozesc de creta din el :)

[nickso]

Din păcate o sa fie cam greu sa faci poze în interiorul boilerului, din cauza ca este dintr-o bucata. Poți, în schimb, sa bagi lumina printr-o gaura și sa pozezi prin alta :)

[stefandinescu]

Vad cum fac maine. Am lanterna ca sa luminez din lateral.

[baloozzy]

Poți, în schimb, sa bagi lumina printr-o gaura și sa pozezi prin alta :)

Precizeaza gaurile, ca poate iese o scopie.  :77:  Nu m-am putut abtine.

[nickso]

[emoji23] [emoji23] [emoji23]