[Lyvyoo]

Dupa degustarea de la Guido despre care vorbea si @adrian1 am zis sa merg la sigur cu ce s-a votat mai mult plus una preferata, remarcata si ea de catre colegi. Pentru cine nu a fost acolo incerc sa le descriu cum au iesit pe espresso. 

Pun intai surpriza (nu doar pentru mine), Brazilia Sao Pedro, o cafea care legat la ochi nu prea ai avea cum sa o banuiesti a fi din Brazilia, cu exceptia dulcetii caracteristice. Mirosul cafelei macinate, mirosul in cupping si al espresso-ului este floral. Espresso-ul iese cu aciditate destul de scazuta, dar gustul e clar de fruct copt foarte aromat, o para galbena romaneasca din pom fiind probabil cea mai buna paralela de gust. Nu aveti ce face cu profilarea aici, e destul de solubila.



Bali Karana - cred ca a fost vedeta de la cupping si cea mai votata acolo. Acasa pe espresso este siropoasa, mai ales pe profilare isi intensifica aromele si dezvolta o usoara efervescenta, se simte subtil si metoda de fermentatie pentru ca citeam pe site ca ciresele stau sigilate ermetic o perioada dupa culegere, inainte de a fi uscate la soare. In gust simti fructe exotice, pe care nu le-am putut defini pana sa citesc eticheta, dar e plin cosul. Prajirea este mai light as spune si o profilare ar ajuta, insa aromele sunt atat de evidente incat nu e musai.



Etiopia Kebele a fost incredibila, un suc de fructe de padure, care stiam ca se va termina ca stoc, trebuia sa fi luat mai multe pungi. Acum vad ca nu mai este pe site iar cautarea unei cafele din aceeasi regiune care sa o replice este o loterie la care un particip de obicei. Mai ales ca din ce scrie la ei, zona Gedeo de unde vine cafeaua cuprinde peste 868 de mici fermieri, deci cauta acul in carul cu fan. Asa e in specialty, trebuie sa profiti de ce iti place pentru ca un anume gust e o combinatie unicat as spune si ce vine la anul are slabe sanse sa se potriveasca la fix.

[nou si vechi]

Colombia Motta Red Bourbon de la Guido e o cafea cu adevărat deosebita.Am comandat-o de câteva ori și o să o tot comand cât o vor mai avea.Nu prea se mai găsesc cafele care să iasă în evidență.Mult zgomot pentru nimic,cam prea "spălate "și lăudate.Ma rog unele sunt foarte pretențioase probabil și trebuie "scormonit" in metodele de preparare.Dar fata de ce se putea cumpăra acum câțiva ani ,observ o nivelare in jos.Asta poate pentru că îmbătrânesc și  îmi pierd din acuitatea simțurilor.Si totuși ...

[Lyvyoo]

Am mai trecut prin ceva cafele bune si foarte bune, astfel ca mai ridicam topicul acesta putin:

O Panama Geisha de la Mabo, Iris Estate pe numele ei, din care Bogdan facuse niste filtre la Slow, iar eu am avut doar doua incercari. Dar avand profilare m-am dus suficient de fin, pe o prajire oricum light, de filtru dar ok si in espresso cu profilare, astfel ca a iesit un shot de senzatie, cu crema, dulceata, corp mai potolit si o piersicuta memorabila! Probabil si in V60 iese misto, dupa cum am degustat la Slow. 


De la Papajacques am trecut prin 3 origini, doua Ethiopia si o Columbia, toate curate, fara procesari ajutatoare, Radu ramanand pe old fashion si foarte bine face.

Columbia La Lomita a fost cea mai light dintre cele 3, pentru cine cauta aciditate, mar verde si ceva fructe de padure, daca pot sa fac asocierea asta. Mie mi-a placut mult si am stors-o in profilare in toate felurile posibile.



Ethiopia Chelchele - cumva din prajire a fost potolita putin in calitatea ei de africana, astfel ca te duce spre struguri rosii mai mult, cu o dulceata deosebita si suficient solubila incat sa o poti folosi pe majoritatea echipamentelor.



Ethiopia Daanisa - boabe maruntele care mie imi plac mult de fel, stil peaberry, prajire mai sus fata de Chelchele, solubilitate si mai mare, dulceata si mai intensa. Se duce mai degraba in zona cireselor negre, iar in cazul meu, care prefer cafele cat mai deschise, am tras-o in final la 89 de grade, 25 de secunde, preinfuzie cat mai scurta, si a iesit minunata. Dar daca va place mai intensa si corpolenta, mergeti pe zona de 92 de grade, tot asa fara preinfuzii lungite.



Ethiopia Idido de la Guido - am avut-o si la Slow in stand, eu apucasem sa o cumpar inainte si bine am facut caci merita fiecare bob. Se simte putin si procesarea, fiind natural anaeroba, dar nu la modul cunoscut in trecut pentru anaerobe, fiind un touch de ferment chiar interesant. Este o cafea extrem de dulce, care suporta chiar si profilare daca e lasata cat trebuie la degazat (3 saptamani as spune), cu o nota exotica dominanta in gust, pe care nu o pot identifica.