Dupa acest campionat eu raman cu impresia ca printre cei mai castigati au fost Sasa Sestic si 90+
Sasa Sestic a reusit anul trecut sa 'inventeze' un produs complet nou (asa cum a facut acum ceva ani Apple care a introdus o categorie complet noua in piata, tabletele) care anul acesta practic a devenit unealta standard in trusa baristilor, mai mult de jumatate din concurenti au folosit distribuitorul ONA de cafea in portafiltru. In aceeasi nota am observat ca multi concurenti au avut cafea verde furnizata de 90+, precum Ben Put care a folosit o Etiopia Nekisse care a fost alegerea si fetelor de la Origo. Cafeaua din Panama a fost o origine cautata de baristi, in special varietatea Geisha, si in general varietatile exotice au fost mult mai cautate anul acesta, precum Sudan Rume, alegerea castigatorului de anul trecut Sasa Sestic.
Deasemenea o noua preocupare a prins contur si anume experimentele fermierilor cu modul de procesare al cafelei. Dupa celebrul deja 'carbonic maceration' al lui Camilo Merizalde, fermierul din Columbia cu care tot Sasa Sestic a colaborat, anul acesta l-am auzit pe Ben Put vorbind de fermentare pe paturi africane in multistraturi, procesul petrecandu-se la temeperaturi diferite fata de varinata clasica unde ciresele sunt amplasate intr-un singur strat, maturizarea fermentarii avand nevoie de 35 de zile astfel incat bobul de cafea este intr-un contact cu pulpa ciresii un timp mai indelungat astfel incat note complexe exotice sunt transferate acestuia.
Anul acesta nimic nu a fost lasat la intamplare, am auzit un concurent vorbind de laptele folosit de el, care a fost obtinut de la o micro ferma cu numai 60 de 'vacute' (cred ca olandezul).
Ce mi s-a parut interesant :
Concurentul olandez a punctat un lucru foarte corect si anume multa lume se raporteaza la origine si prea putin la varietate, un Bourbon cultivat intr-o ferma din Columbia de exemplu va avea un profil de gust total diferit fata de o Typica cultivata intr-o alta ferma tot din Columbia.
Mi-a placut ca Hugh Kelly din Australia a decis sa vina in competitie cu o varietate comuna orientata pe productivitate complet anti-exotica, Castillo un cultivar dezvoltat de Federatia Columbiana a Cafelei rezistent la rugina si cu productivitate la hectar ridicata si a reusit sa se claseze pe locul 3 in prima zi. Nu am inteles ce a facut a doua zi.
Pot confirma ca ideea taiwanezului de a raci cu apa portafiltrele dupa extractie are sens. Intr-o zi am facut impreuna cu Lyvyoo si Nickso niste teste cu un prototip de Che (Kinu zilele acestea) si am facut cateva extractii pe un Grimac si cel mai bun espresso din acea seara a fost cel produs in portafiltrele neincalzite. Lyvyoo daca iti mai aduci aminte acele note de alune scoase dintr-o Brazilia !
Sunt foarte curios daca a fost cineva atent la nemtoaica si a putut identifica ce tamper a folosit ? Eu am banuit ca este vorba de un Mahlgut modificat :
Despre asta vorbesc :
Am uitat sa mentionez ca am ramas uimit ce crema a reusit sa scoata americanul, juratii tot amestecau si aceasta nu se spargea
Inca un lucru interesant !
La WBC Taiwan s-a clasat pe primul loc si Japoina pe al doilea iar la WBrC Taiwan s-a clasat pe locul 3 iar Japonia pe primul loc.