Welcome Back Log In Create Account


Tamper dinamometric vs. Tamper clasic

#31
Raspusnul e simplu - ai nevoie de o rasnita electrica, buna!
#Lelit Bianca V3 Black #EK43S + SSP & Titus carrier #Honne Slim #Kinu Titan #Barbro Tamper
 
 
Reply
#32
Voi pe cate kilograme aveti setat tamperul dinamometric? Eu il am pe 14 si ma intrebam cum ar fi daca as cobori la 8-10 si as rasni si mai fin.

Imi pun intrebarea asta pt. ca desi obtin 60 ml in 25 s cu tampare constanta de 14 kg din 14 gr de cafea mereu cantarite, parca rasnitura mea e mult mai mare decat cele pe care le vad pe youtube. Mi se pare mult mai fin acolo.

Voi ce ziceti?
La Marzocco GS/3 AV, Mahlkonig E65S, Kinu M47
 
Reply
#33
Conteaza gustul, curgerea, aspectul, nu comparatia de clipuri sau poze cu macinatura, caci nu ai sa vezi diferentele micrometrice. Eu il am la 13kg forta.
#Lelit Bianca V3 Black #EK43S + SSP & Titus carrier #Honne Slim #Kinu Titan #Barbro Tamper
 
 
Reply
#34
Cred ,din putina mea experienta ca daca ai prins granulatia potrivita e suficienta o tampare mai blanda urmata de o rotire discreta in portafiltru pentru o nivelare perfecta.Si cam atat.Cand m-am dus spre cele 14 sau 16 kg forta nu a iesit nimic decat nervi.Desifur la un 18 grame de cafea.Acele 18 kg forta sau 16 mi separ o barbarie,mi cel putin neprovocandu-mi decat mici pietre de moara impenetrabile in timpul extractiei.Chiar asa ,de unde au scos-o pe asta cu forta asta exagerata?Asa ca am ajuns sa cred ca poti sa iti educi foarte repede mana pe un tamper classic si sa obtii rezultate excelente.Asta comparativ cu obsesiva cautare a unei forte de tampare automate si cu pretul inutil de mare.Sper ca nu am suparat pe nimeni.In fond fiecare e liber sa aleaga ce variant doreste.E doar punctul de vedere al unui utilizator de tamper classic.
LELIT Bianca black V3, Bentwood, Vst 18, 20,25.
 
Reply
#35
(17-12-2014, 22:19)organon Wrote: Cred ,din putina mea experienta ca daca ai prins granulatia potrivita e suficienta o tampare mai blanda urmata de o rotire discreta in portafiltru pentru o nivelare perfecta.Si cam atat.Cand m-am dus spre cele 14 sau 16 kg forta nu a iesit nimic decat nervi.Desifur la un 18 grame de cafea.Acele 18 kg forta sau 16 mi separ o barbarie,mi cel putin neprovocandu-mi decat mici pietre de moara impenetrabile in timpul extractiei.Chiar asa ,de unde au scos-o pe asta cu forta asta exagerata?Asa ca am ajuns sa cred ca poti sa iti educi foarte repede mana pe un tamper classic si sa obtii rezultate excelente.Asta comparativ cu obsesiva cautare a unei forte de tampare automate si cu pretul  inutil de mare.Sper ca nu am suparat pe nimeni.In fond fiecare e liber sa aleaga ce variant doreste.E doar punctul de vedere al unui utilizator de tamper classic.

Normal ca nu superi pe nimeni , doar ca abordezi problema fortei de tampare dintr-un punct de vedere cam ... nepractic . 

Daca dorim sa bem o bautura care se numeste espresso , atunci va trebui sa respectam modul de preparare al acesteia . 
Pentru rezultate optime in ceasca , este comod sa meninem cat mai multi parametri constanti , dintre cei care intra in ecuatia unui expresso perfect si sa modificam doar unul .
Este de preferat sa mentinem constanta cantitatea de macinatura , forta de presare si presiunea de extractie si sa reglam cantitatea de lichid care trebuie sa curga in ceasca , in cele 25-8 de se ale exractiei doar din macinatura . 
De aceea este atat de importanta rasnita si este bine sa cantarim cafeaua , sa stim forta cu care tampam  , sa cronometram timpul extractiei  , sa masuram volumul extras si sa cunoastem presiunea de extractie a aparatului .
Ar fi o harababura totala sa modificam si cantitatea si gradul de rasnire si forta de tampare si sa avem pretentia sa obtinem cantitatea de lichid dorita , in timpul convenit pentru o extractie .

14 -15 kgf la tampare se considera o presiune optima aplicata cantitatii de cafea , de o anumita granulatie din care sa se extraga un shot de espresso .
La acesta forta sunt calibrate cam toate tamperele dinamometrice si de aceea acestea sunt foarte utile .

Forta de tampare este importanta in cazul cafelelor proaspat prajite si rasnite deoarece aceasta pastreaza in compozitie uleiurile care dau gust cafelei . Aceste uleiuri sunt ca un liant  iar o presiune mai mare sau mai mica aplicata pucului il va face mai dens sau mai putin dens . Va opune , astfel , o rezistenta mai mare sau mai mica asupra apei cere se scurge din dusul expresorului , generand o extractie corecta sau , dimpotriva , o sub sau supraextractie .

La cafelele vechi , expirate , forta de tampare nu mai conteaa atat de mult , uleiurile fiind doar o amintire .
 BUGSTER; Honne S; EK43S; Buckeye BC2; Kinu M47; Cafflano
 (Ex: LM-GS3/AV; PL41TEM; Expobar-DB; VBM-2B; Hottop-2k+; Flair; MK-Vario; MK-K30; Macap M4D; Kinu M68)
 
 
 
Reply
#36
(17-12-2014, 22:19)organon Wrote: Cred ,din putina mea experienta ca daca ai prins granulatia potrivita e suficienta o tampare mai blanda urmata de o rotire discreta in portafiltru pentru o nivelare perfecta.... am ajuns sa cred ca poti sa iti educi foarte repede mana pe un tamper classic si sa obtii rezultate excelente.Asta comparativ cu obsesiva cautare a unei forte de tampare automate si cu pretul  inutil de mare....fiecare e liber sa aleaga ce variant doreste.E doar punctul de vedere al unui utilizator de tamper classic.

punct de vedere pe care il impartasesc in intregime: mereu in postarile mele am insistat pe o tampare usoara, absolut suficienta pentru oricare situatie!

ceea ce e important este consistenta fortei de tampare de la un shot la altul, adica repetabilitatea intregii proceduri; si procedura in esenta, este parte din intregul proces al distributiei uniforme ca densitate si egale ca inaltime, a macinaturii compactate, inainte de extractie;

masinile prosumer cu grup E61 clasic, asigura intotdeauna o preinfuzie: prin jicleur, si prin camera de expansiune / preinfuzie; aceasta este faza in care isi spune cuvantul felul in care s-a facut distributia macinaturii, finalizata cu omogenizarea prin tampare:

o forta de tampare foarte mare, mult peste cele 15 Kgf la care se tot fac referiri, nu reuseste sa compacteze particulele de macinatura, mult sub jumatate din inaltimea pucului! cel mult se obtine o masa neuniform compactata, care, in momentul umflarii pucului in preinfuzie, va fi o baza pentru viitoarele crapaturi exploatate de apa sub presiune!

in cele 6-10 sec de preinfuzie, pucul se umfla si ar fi de dorit ca asta sa se intample in intreaga masa de macinatura, astfel ca atunci cand apa de deasupra pucului ajunge la 9-12 bar, pucul sa ofere o rezistenta hidraulica egala pe intraga sa suprafata, de sus in jos in distributie radiala uniforma;
oricum, preinfuzia sterge practic orice efect al fortei de apasare in tampare;

(acum, in preinfuzie, conteaza mult felul in care masina realizeaza dispersia apei deasupra pucului; aici isi dovedeste superioritatea si simplitatea sistemului, masina cu piston, la care o intreaga coloana de apa face preinfuzia)

in tot acest proces - preinfuzie si apoi extractia propriu zisa, forta de tampare nu intervine pozitiv; cel mult, datorita efortului si sarguintei cu care se tampeaza, in ideea - naiva din pacate - ca pucul va oferi o rezistenta mai mare apei de extractie, apar falii intre straturi, sau la contactul cu peretii sitei, ceea ce inseamna tot atatea canale de minima rezistenta pentru apa sub presiune!

in extractie, apa, impinsa printre particulele mari de macinatura (300-500 microni), antreneaza in jos particulele fine (cca. 40 microni), care formeaza un pat de rezistenta hidraulica la baza pucului; intr-o distributie bine facuta, are loc extractia sub presiune in intreaga masa a pucului; fiecare particula (cazul optim) ofera o suprafata de contact, prin care infuzeaza apa sub presiune si se extrag solidele solubile, uleiul, se elibereaza CO2;

(17-12-2014, 23:15)RaduCarutasu Wrote: Daca dorim sa bem o bautura care se numeste espresso , atunci va trebui sa respectam modul de preparare al acesteia . 
Pentru rezultate optime in ceasca , este comod sa meninem cat mai multi parametri constanti , dintre cei care intra in ecuatia unui expresso perfect si sa modificam doar unul .
Este de preferat sa mentinem constanta cantitatea de macinatura...

cateva precizari, daca-mi sunt permise, cu convingerea ca niciodata nu sunt destule, pentru a risipi confuzia cu care se confrunta incepatorii:

modul in care se face distributia macinaturii in sita, incluzand in asta si tamparea/compactarea finala, nu este precizat/parametrizat in mod expres in, de ex., prevederile pentru "The Certified Italian Espresso and Cappuccino";
exista o multitudinea de metode, pareri, dispute;
nu mai vorbim ca si parametrii de extractie care definesc espresso (cel italian adica), sunt disputati si contrazisi de practicile curente, cu argumentul ca speciality coffee cere alte conditii de extractie decat french roast-ul unui blend de cafele inferioare, ieftine, printre care si robusta!

foarte adevarata ideea de pastrare a consistentei, esentiala in espresso-ul comercial, precum si importanta modificarii unui singur parametru, in procesul de ajustare;
mai departe insa, tot felul de pareri si dispute; in ce ma priveste, impartasesc ideea lui Jim Schulman, ca pentru o anume cafea, exista o granulatie optima pentru a realiza randamentul de extractie considerat cel mai bun, adica cca. 20%;
(am mai vorbit de randament, tarie, rata extractie si putem continua in alt thread); pentru aceasta, se recomanda ca aceasta granulatie optima odata gasita (gust in ceasca!) sa se mentina, iar procesul de ajustare al debitului sa se faca din doza!
o granulatie optima va asigura un acelasi randament de extractie, deci pana la urma, caracteristicile de gust, urmand ca din doza, sa se obtina taria dorita (TDS-ul bauturii, undeva intre 5-7% pentru un lungo, 10% pentru o normale si pana in 12-13% pentru un ristretto); asta ar fi povestea simplificata, dar merita precizat ca acel randament al extractiei pentru o anume granulatie se obtine acelasi, 'lasand' extractia pana la un punct optim, care de regula se afla  in directa relatie cu rata de extractie dorita, deci in final, cu greutatea lichidului extras!

tot el sustine - si cele de mai sus sunt in aceeasi idee - ca forta de tampare (pe o masina mai buna, as adauga eu) nu influenteaza debitul in extractie!
de altfel, la doze mici 12-14g, unde preinfuzia, chiar si la E61 cu vibratoare, e completa, apasarea in tampare poate fi extram de mica, doar pentru eliminarea unor pungi de aer mai mari; mai mult, la doze mici si cu o rasnita care nu face bulgari, direct tamparea usoara, eventual o nutatie tot usoara dupa, sunt suficiente, fara alte manevre;

iarasi depasesc o lungime suportabila de mesaj care ar putea fi rapid rasfoit - dar problema lucrului cu greutati. nu cu volume, in prepararea espresso, devine tot mai larg acceptata si merita mentionata; pentru cei ce acum incep, aici in forum - cu cat mai repede, cu atat mai bine;
Noua masina Nuova Simonelli, sub brand-ul Victoria Arduino, Black Eagle, care e desemnata ca masina a WBC in 2015 la Seattle (si in 2 ani dupa), va avea pe langa acel control T3 si dozare gravimetrica, proiect in care s-a implicat si James Hoffmann (campion WBC,  Square Mile Coffee, 'guru' al cafelei); astfel, extractia se opreste nu dupa, sa zicem, 50 ml de lichid, ci dupa atingerea unei greutati tinta, de ex., 32g!
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)
 
Reply
#37
(18-12-2014, 02:35)radudani Wrote: Dar ce inseamna tampare usoara ? 
Mie mi se pare ca pentru a apasa cu 14-15 kgf nu trebuie sa faci vreun efort deosebit , nu trebuie sa fii Chuck Norris sau  vreun luptator de sumo  :D .
La un tamper dinamometric , model Espro de ex . trebuie sa fii foarte atent la momentul click-ului , deoarece se produce printr-o apasare foarte usoara ! ( si l-am verificat pe un cantar : 14 kgf ) .
Ma uit cat de usor se descurca sotia , care la un vant mai putrnic trebuie sa-si ia un element de sprijin ( sper sa nu vada postul :s ) .
Dpmdv 14-15 kgf reprezinta o tampare suficient de usoara care sa-si atinga obiectivele pe care bine le-ai aratat .





(17-12-2014, 23:15)RaduCarutasu Wrote: Daca dorim sa bem o bautura care se numeste espresso , atunci va trebui sa respectam modul de preparare al acesteia . 
Pentru rezultate optime in ceasca , este comod sa meninem cat mai multi parametri constanti , dintre cei care intra in ecuatia unui expresso perfect si sa modificam doar unul .
Este de preferat sa mentinem constanta cantitatea de macinatura...

Prin asta vreau sa subliniez tocmai necesitatea constantei fortei de tampare in procesul de pregatire a unui shot . 
Ca sunt 2, 3 ......7..15 kgf si eu consider ca nu este relevant . 
Ce conteaza este faptul ca daca pentru o reusita , in acord cu gustul fiecaruia , s-a tampat cu X kgf , atunci cu aceasta forta trebuie presat mereu pucul .


Quote:..... ca forta de tampare (pe o masina mai buna, as adauga eu) nu influenteaza debitul in extractie!
de altfel, la doze mici 12-14g, unde preinfuzia, chiar si la E61 cu vibratoare, e completa, apasarea in tampare poate fi extram de mica, doar pentru eliminarea unor pungi de aer mai mari; mai mult, la doze mici si cu o rasnita care nu face bulgari, direct tamparea usoara, eventual o nutatie tot usoara dupa, sunt suficiente, fara alte manevre;


Si este valabil acest lucru indiferent de gradul de macinare ? 
Adica daca macinam foarte fin 19 g de cafea si tampam cu 14 kgf debitul va fi identic cu acela obtinut tot din 19 g de cafea , tampate tot cu 14 kgf dar macinate grosier ? ( nu zic ca daca vom tampa cu compactorul vom reusi  :D ) . 
Cfeaua nu este dintr-un material care nu poate fi comprimat , precum apa sau aerul si nici nu are o densitate ca a metalului , astfel incat sa pot accepta ideea ca forta de apasare nu conteaza . 
Eu mai cred ca tocmai datorita deformarii macinaturii in urma tamparii creste densitatea pucului si totodata rezistenta la presiunea exercitata de apa in timpul extractiei . 

La fel imi explic de ce o cafea proaspat prajita , cu uleiurile intacte in componenta bobului este mai sensibila la presare . Dpmdv o astfel de cafea este mai " moale " , mai " elastica "  si se deformeaza mai usor , necesitand o forta mai mica , pe cand una veche , uscata doar se sparge si chiar daca presam mai tare densitatea pucului difera fata de primul caz .
Faptul ca primele sunt mai putin casante decat ultimele , iar la macinare primele dau o cantitate mai
redusa de praf ( fractie mica ) fata de boabele vechi si uscate arata o diferenta de elasticitate cu sensibilitate diferita la aceeasi forta de tampare .
In timpul preinfuziei ce se intampla ? 
Apa intra in macinatura , o face elastica si o umfla , si se sudeaza defectele care , eventual , exista in puc , in urma unei pregatiri mai neatente .
Uleiurile din cafeaua proaspata asta  cred eu ca fac . Confera elasticitate granulelor macinate , iar prin  distributie si presare permit o aranjare mai uniforma tocmai datorita capacitatii lor de a se deforma usor si a se modela una dupa cealalta . Fiind insa elastice forta de tampare devine importanta si nu ne dorim da presam atat de tare incat sa le transformam untr-o masa prea compacta care sa nu permita apei de extractie sa o traverseze corect .

La fel , atunci cand umiditatea din atmosfera creste , constatam ca avem parte de o supraextractie in ceasca desi am respectat aceeasi parametri pentru preparare . 
Oare aceasta umiditate nu are influenta tocmai asupra caracteristicilor macinaturii  facand-o la nivel de granula mai elastica si , desi am presat la fel , datorita acestei elasticitati pucul dobandeste o alta densitate ? 
Eu cred ca acesta este motivul .
Exagerand modelul , una este sa presam granule din polistiren si alta daca am presa pietris , oricat ar fi de fin ultimul .
Mergand mai departe cu modelul , de o valoare a fortei avem nevoie pentru a presa bile , cu aceeasi elasticitate , de 10 mm in diametru , fata de forta necesara presarii altora , de 5 mm si pentru a crea aceeasi densitate de material , intr-un acelasi spatiu .

Intr-un fel curge apa printre granulele din polistiren asezate intr-o sita imaginara , inainte de presare , altfel dupa o presare usoara cu deformare mica . Daca fortam mai tare , polistirenul se deformeaza pana apare blocajul apei ( supraextractia la espresso ) .
Pietrisul ( boabele vechi , uscate , golite de orice urma de ulei  ) daca il vom presa cu aceleasi forte , ca mai sus , va lasa apa sa treaca nestingherita .

Eu asa vad lucrurile ! 
Mi se par destul de logice .
Sincer , nu am gasit nicaieri o astfel de explicatie pentru necesitatea de a controla forta de tampare si  pentru a-i acorda o atentie sporita in gestionarea prepararii unui espresso perfect . 
Eu chiar am observat ca tampand cu forte diferite , obtin curgeri diferite , mentinand constanti toti ceilalti parametri . 
Echipamentele din dotare ma fac sa consider ca aceasta constanta are si repetabilitate . 

Oare gresesc ? 

Sa fie doar o gaselnita de marketing variantele de tampere dinamometrice ? 
Sa fie valoarea aceasta de 14-15 kgf , pentru tampare , una la nimereala si sa nu aiba in spate niste observatii ? 

Eu , am mai spus nu mai umblu foarte des la rasnita si maresc dozele , pentru a da pucului rezistenta necesara la extractie si sa am , astfel , o curgere cat mai corecta .
De ex , cu Panama Geisha foloseam 18 g la o dubla . Acum cu Ethiopia folosesc 19,3 g pentru aceeasi curgere . 
La 18 g curgerea era de genul 60 ml in 15 sec .
Cu 19,3 a devenit de genul 60 ml in 28 sec  .

Eu pun aceste diferente pe seama caracteristicilor boabelor a  elasticitatii acestora ( si nu magandesc la elasticul de la pantalonii treining ) , elasticitate care este conferita de gradul de prajire , vechimea boabelor si concentratia acestora in elemente uleioase , volatile . 

Cam lung postul , am repetat o serie de idei , dar asta din dorinta de a-mi face inteles punctul de vedere pe care , repet , nu l-am gasit debatut pe alte forumuri .
 BUGSTER; Honne S; EK43S; Buckeye BC2; Kinu M47; Cafflano
 (Ex: LM-GS3/AV; PL41TEM; Expobar-DB; VBM-2B; Hottop-2k+; Flair; MK-Vario; MK-K30; Macap M4D; Kinu M68)
 
 
 
Reply
#38
@RaduCrutasu: cred ca ai avut probleme cu editorul; eu cel putin, il consider oribil ca instabilitate - nu ofera un suport sigur pentru a-ti putea exprima cat mai explicit, cat mai usor de urmarit (asta ar fi scopul multor postari) ideile;
nu merge nici chestia cu editarea in word si apoi copierea... schimba fontul, mutileaza citatele etc...;(

revenind la cele de mai sus: nu, n-am zis nimic de sotia mea :) cele scrise de mine sunt cele in bold;
ideea (una din ele) era ca tamparea nu influenteaza debitul;
pe masinile mai performante, unde exista de regula o forma de preinfuzie, macar pasiva;

sigur ca, vorbind de tampare cu diverse forte de apasare, am considerat implicita prezumtia, subliniata si de mine, ca pentru a putea deslusi un adevar, cand cercetezi ceva in legatura cu o variabila, e bine sa te stradui sa mentii restul variabilelor neschimbate! asta, daca nu facem studii statistice de corelatii, regresii :)

deci e vorba de o aceeasi doza, o aceeasi granulatie a macinaturii, o aceeasi curgere (debit) si de forte de tampare diferite, de la ceva foarte fin - 0,5 Kg - la ceva brutal de-a dreptul, sa zicem 70 Kg, cum sugereaza Jim Schulman - sa te asezi (cumva) peste tamper :) 
toate ar trebui sa dea aceeasi rata de extractie (ca sa fim putin mai tehnici); sigur ca asta se intampla in practica mai greu, tocmai pentru ca prin variatia fortei de tampare, se introduc elemente necontrolate de degradare puc; prin tampari consistente, se mentine un acelasi set de erori;

referitor la gradul de macinare, era o alta idee: ar exista un anume grad de granulatie a macinaturii, la care procesul de extractie e optim; adica, un randament de extractie apropiat de cel optim de 20%; astfel, odata determinat gradul de macinare 'optim' (prin teste cu ceasca), se intervine pentru a corecta debitul (deci cantitatea finala si taria, printre altele) prin variatia dozei, nu a macinaturii; nu se mai umbla la reglajele rasnitei, ci la cantar;

performanta profesionala barista s-a imbunatatit de multe ori cu practici preluate din prepararea espresso-ului acasa; cred ca in ce priveste tamparea, ar trebui sa procedam invers si sa preluam ceea ce se vede deseori in practica profesionala: distributii rapide si tampari usoare; sigur, numai pe masini ceva mai bune, asa cum spuneam;
ok, la barista, tampare usoara inseamna timpi scurti de preparare shot si evitare sindrom carpian...
pe de alta parte, ce se va intampla cu OCD-ul din mai toti barista de casa, daca simplificam workflow-ul si renuntam la tot felul de ciocaneli, mangaieri, apasari, token-uri etc. :)
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)
 
Reply
#39
Quote:@RaduCrutasu: cred ca ai avut probleme cu editorul; eu cel putin, il consider oribil ca instabilitate - nu ofera un suport sigur pentru a-ti putea exprima cat mai explicit, cat mai usor de urmarit (asta ar fi scopul multor postari) ideile;

nu merge nici chestia cu editarea in word si apoi copierea... schimba fontul, mutileaza citatele etc...;(

Am vrut , dupa ce am pierdut de oua ori textul scris pana in acel moment , sa renunt la a mai posta . 

Job-ul meu nu a fost niciodata legat de calculator , decat din pozitia de utilizator de informatie , pentru informare si pentru documentare . Nu este punctul meu forte , iar tableta , pentru editare mi se pare mai complicata decat PC -ul .
 Imi place afisul acela cu " NO WI-FI . TALK EACH OTHER ! " 
Deoarece dimineata am avut timp , iar opiniile tale despre tampare provoaca la dezbatere , am zis ,  totusi,  sa nu mai incerc sa corectez , sa editez si sa postez asa , din prima . 
Si a iesit ce se vede ! Poate continutul va reusi sa acopere forma .

Prea ai scris frumos , argumentat si coerent incat sa nu imi expun si eu punctul de vedere care nu coincide in totalitate cu al tau , pe aceast tema .

Si din acest unghi se vede cat de minunata este lumea cafelei de calitate . 
Reusim sa o savuram zilnic fara a fi niste robotei care doar executa . 
Rezultatul din ceasca reflecta , in oarecare masura , caracterul si personalitatea fiecaruia dintre noi .

Si acum textele care  imi apar , pe forum ,  sunt scrise cu niste caractere mult mai mici ca de obicei ! 

Seara minunata ! 
 BUGSTER; Honne S; EK43S; Buckeye BC2; Kinu M47; Cafflano
 (Ex: LM-GS3/AV; PL41TEM; Expobar-DB; VBM-2B; Hottop-2k+; Flair; MK-Vario; MK-K30; Macap M4D; Kinu M68)
 
 
 
Reply
#40
@RaduCarutasu - Aici se vad ok textele tale. Probabil exista o incompatibilitate cu versiunea ta de IOS de pe tableta sau cu browser-ul de internet folosit. Caile internetului sunt tare incurcate, iar cele ale webdesign-ului si mai si  :) Poate ti-ar fi mult mai usor sa umbli daca ai folosi pe tableta aplicatia Tapatalk, unde totul este mult mai standardizat. Dispare interfata forumului si apare una simplifata pentru dispozitive mobile, dar functionala.
#Lelit Bianca V3 Black #EK43S + SSP & Titus carrier #Honne Slim #Kinu Titan #Barbro Tamper
 
 
Reply
#41
Am si eu o nelamurire, e normal ca dupa tampare sa ramana cafea pe peretii sitei? adica dupa ce am tampat si am rasucit, am observat pe marginea interioara a sitei ca erau zone cu cafea presata. Este normal sa ramana cafea intre tamper si peretele sitei?
Vario K30|VBM Domobar Super PID|Sita dus IMS|Site IMS 14g&17g
|Aeropress|Kinu M47|Brewista&ConceptArt scales|ibrik Soy C4G
 
Reply
#42
Probabil tamperul tau nu este foarte fix pe diametrul portafiltrului. Si la mine ramane un pic, dar nu consider ca e vreo problema.
La Marzocco GS/3 AV, Mahlkonig E65S, Kinu M47
 
Reply
#43
Nu-ti fa probleme, chiar am discutat si cu barista mai experimentati pe aceasta tema. Eu si alti useri, facem un lucru controversat - cu acea parte de cauciuc a tamperului knock de la Concept Art, lovim usor portafiltrul, cat sa se simta o vibratie care sa faca sa pice cafeaua de pe pereti. Daca atingi cu metalul riscul de chaneling creste exponential. Un barista imi spunea ca nu il intereseaza caefaua de pe pereti si nu se concetreaza decat pe o tampare scurta.
#Lelit Bianca V3 Black #EK43S + SSP & Titus carrier #Honne Slim #Kinu Titan #Barbro Tamper
 
 
Reply
#44
(04-02-2015, 15:01)mishu3113 Wrote: Am si eu o nelamurire, e normal ca dupa tampare sa ramana cafea pe peretii sitei? adica dupa ce am tampat si am rasucit, am observat pe marginea interioara a sitei ca erau zone cu cafea presata. Este normal sa ramana cafea intre tamper si peretele sitei?
Lelitul tau PL100 are 57 mm in diametru. Daca ai sa probezi o talpa de 57.5 mm o sa vezi ca si ea merge, chiar mai bine, deci este normal sa mai refuleze ceva cafea in acel spatiu de peste 0.5mm.
Izzo Alex Duetto III|La Pavoni Pro|Cafflano® Kompresso|Aero Press|Honne|Anfim Lusso|Kinu M47|MYY47 Aerolite|Sözen Değirmen|Aillio R1 Bullet|.
 
Reply
#45
Am inteles, mersi mult!
Vario K30|VBM Domobar Super PID|Sita dus IMS|Site IMS 14g&17g
|Aeropress|Kinu M47|Brewista&ConceptArt scales|ibrik Soy C4G
 
Reply
#46
Talpa tamperului e destul de rece de obicei, e ok oare daca o incalzim sus cu cestile? Cum e mai bine? Sau cafeaua macinata nu trebuie sa fie calda inainte de extractie?
Lelit PL41TEM + Lelit PL043MMI + Ascaso Precision Competition Filter 57mm + Tamper LELIT PL 100
 
Reply
#47
Nu are importanta daca tamperul e rece sau cald. Nu se incalzeste asa de tare incat sa afecteze cafeaua. Daca e facut complet din metal e mai placut sa fie caldut cand tampezi - iarna ;) .
 
Reply
#48
un tamper dinamometric cu stativ are calități superioare unuia obișnuit?
Dalla Corte-super mini, Rancilio miss Lucy, Bezzera BZ99S, Gino Rossi CC45s, Ascaso I-steel1 ,Behmor2020SR, i-Roast2, dieckmann rostmeister, tamper cps/z evolution1.  
 
Reply
#49
Te referi la auto levelling?
LMLM (slayer mod) + Bentwood | Hario V60/Nel Drip+Aergrind
(ex: Brewtus IV, Lelit PL41EM, Gaggia Gran Style, Honne, Kinu M47, Sette 270Wi, Porlex)
 
Reply
#50
(10-07-2018, 18:41)flipu2k Wrote: Te referi la auto levelling?
la asa ceva ma refer:
https://www.cafemagia.ro/media/catalog/p...ps_c18.jpg
Dalla Corte-super mini, Rancilio miss Lucy, Bezzera BZ99S, Gino Rossi CC45s, Ascaso I-steel1 ,Behmor2020SR, i-Roast2, dieckmann rostmeister, tamper cps/z evolution1.  
 
Reply
#51
Are o presiune setata ( "constanta" ) la 25kg. 
Link producator  - Macap MCS

Exista din astea si in tamper dinamometric "mic", de ex de la Espro setat la 30lbs ( 13.6kg ) - Link

Idea este simpla, tamparea sa fie constanta, si reproductibil 100%.

Peste asta deja intram in discutii subiective, mod de utilizare, timp, etc..
--Only God Can Judge Me--
 
 
Reply
#52
(10-07-2018, 18:56)lisimah Wrote:
(10-07-2018, 18:41)flipu2k Wrote: Te referi la auto levelling?
la asa ceva ma refer:
https://www.cafemagia.ro/media/catalog/p...ps_c18.jpg  

pe langa avantajele unui dinamometric normal asta ar mai avea si faptul ca tampeaza de fiecare data drept. n-ai sa ai niciodata pucul cu o parte mai subtire si una mai groasa. eu ma gandeam sa incerc sa fac un stativ cu kamasi la imprimanta 3d si sa fac un astfel de tamper (nedinamometric), dar a ramas totul la stadiul de proiect...
Expobar Leva DB pompa rotativa, Mühle M68, Mazzer Major, Huky 500
Home coffee roasting is as fun and easy, or as exacting and technical, as you want to make it.
 
Reply
#53
Nu are niciunul din cele de mai sus "autonivelare". Macap-ul mi se pare greu de folosit cu portfiltru fara fund iar Espro e un dinamomentric obisnuit.

Exemple de tampere cu autonivelare:

http://www.suncoffee.ro/accesori-piese/4...-tamp.html

https://clockworkespresso.com/collections/push-tampers

https://www.flickr.com/photos/148785676@...187216634/
 
Reply
#54
pe mine ma interesa dacă a folosit cineva asa ceva, pentru ca am găsit unul de ocazie la prețul de 350 lei, dar acum e tardiv, pt. ca azi îl primesc si o sa vad pe ce am dat banii.

l-am primit, functioneaza:
[Image: JHYpeOP.jpg]

presiunea este reglabila.
Dalla Corte-super mini, Rancilio miss Lucy, Bezzera BZ99S, Gino Rossi CC45s, Ascaso I-steel1 ,Behmor2020SR, i-Roast2, dieckmann rostmeister, tamper cps/z evolution1.  
 
Reply
#55
pot sa spun ca merita toți banii: este stabila pe masa, are aproape 4 kg, se tampeaza ușor si iute, se poate regla presiunea intre 30 si 10 kg, talpa de tampare se poate schimba cu alta care sa aibă orificiul cu filet 8 x1.25 mm ca cele Concept Art.
Dalla Corte-super mini, Rancilio miss Lucy, Bezzera BZ99S, Gino Rossi CC45s, Ascaso I-steel1 ,Behmor2020SR, i-Roast2, dieckmann rostmeister, tamper cps/z evolution1.  
 
Reply
#56
Eu am zis ca-ti deschizi o cafenea fiindca acasa nu vad cine ti-ar grabi tamparea... Asta e oricum genul de scula folosita intr-o cafenea fara pretentii foarte mari dar cu volum mare de cafele servite pe ora.
 
Reply
#57
(13-07-2018, 10:16)dev Wrote: Eu am zis ca-ti deschizi o cafenea fiindca acasa nu vad cine ti-ar grabi tamparea... Asta e oricum genul de scula folosita intr-o cafenea fara pretentii foarte mari dar cu volum mare de cafele servite pe ora.

foarte pertinenta opinia ta.
Dalla Corte-super mini, Rancilio miss Lucy, Bezzera BZ99S, Gino Rossi CC45s, Ascaso I-steel1 ,Behmor2020SR, i-Roast2, dieckmann rostmeister, tamper cps/z evolution1.  
 
Reply
#58
(12-07-2018, 10:01)lisimah Wrote: pe mine ma interesa dacă a folosit cineva asa ceva, pentru ca am găsit unul de ocazie la prețul de 350 lei, dar acum e tardiv, pt. ca azi îl primesc si o sa vad pe ce am dat banii.

l-am primit, functioneaza:
[Image: JHYpeOP.jpg]

presiunea este reglabila. 

Buna ziua, 

Ce producator este?
Nuova Simonelli Appia 2 Compact , Nuova Simonelli MDX on demand, Brewista scale, Espro calibrated tamper, IMS teflon
 
Reply
#59
Macap

https://www.emag.ro/tamper-dinamometric-...DRW2GJBBM/
Dalla Corte-super mini, Rancilio miss Lucy, Bezzera BZ99S, Gino Rossi CC45s, Ascaso I-steel1 ,Behmor2020SR, i-Roast2, dieckmann rostmeister, tamper cps/z evolution1.  
 
Reply
#60
Salut.

Am un macap CPM1 si am incercat sa fac un test pe cantar sa vad exact forta de apasare.
Nu sare 10,5kg. Are cineva un astfel de tamper sa faca un test sa imi spuna daca am eu o problema sau aceasta este setarea de fabrica a acestui tamper?

Multumesc
 
Reply
  


Forum Jump:


Browsing: 1 Guest(s)