[CatalinH]

Tu daca tot ai mintea deschisa ar fi ideal sa incerci sa folosesti un refractometru si ulterior sa impartasesti propriile experiente. Daca deja ai facut o ar fi si mai usor. Eu personal nu mi am propus sa decat sa impartasesc informatii. Din pacate ele nu vor fi relevante pentru toata lumea, ci doar pentru cei care au experimentat deja si au propriile observatii. E buna si teoria, dar nici practica nu e de lepadat.

Nu vreu sa ma intelegi gresit; apreciez deschiderea ta pentru impartasirea experientei, nu e intentia mea sa descurajez pe nimeni sa isi publice rezultatele cercetarii lor.
Sunt de acord ca practica trebuie sa dicteze acumularea de cunostinte si nu deductii teoretice. Dar in opinia mea diferentele intre principiile teoretice si rezultatele practice obtinute nu pot fi justificate(mai ales cand costul unui refractometru nu e de neglijat) si asta ma descurajeaza sa incerc. Iar cand spun ca astept cu interes rezultatele muncii tale de cercetare sunt sincer-apreciez oamenii ce depun efort in cercetare.

[eugenm]

Multe din intrebarile si problemele ridicate de latura “science” a cafelei pot fi lamurite prin demistificare si prin dezbaterea notiunilor din “glosarul de termini”.

Eu as incepe cu insasi notiunea de TDS, total dissolved solids, un parametru calitativ preluat din domeniul ce se ocupa cu apa potabila. In acest context, solide reprezinta totalul de elemente chimice organice (nitrati, material vegetal descompus) si anorganice (metale, saruri, minerale) dizolvate in masa de apa, evident cu o preponderenta covarsitoare a materialelor anorganice. Motivul pentru care “raportarea” se face la “solide” este datorita faptului ca toti acesti compusi dizolvati in apa sunt rezultatul traseului apei in natura, cursul unei surse de apa fiind delimitat de “solide”, fie ele paturi de pietre, pamant sau roci. Tot acest traseu va defini la punctul de captare continutul de substante chimice continut de apa, fractii de calciu, magneziu, sodiu, fier, etc., rezultat prin dizolvarea acestora in contact cu apa.

In acest spirit nu se poate vorbi de o echivalenta 1:1 intre apa si cafea, asa incat atunci cand vorbim de TDS-ul cafelei, nu vorbim doar de componentele ce se afla in stare solida atasati de peretii matricei celulare a boabei de cafea (fagurele de celuloza) ci si de cele in stare lichida sau chiar gazoasa (o fractie din continutul de CO2 se dizolva in masa de apa).
ORICE componenta chimica dizolvata in apa va modifica indicele de refractie al produsului final, asa incat aparatele de masura de tip “refractometru” vor reactiona la orice modificare a compozitiei chimice a mostrei analizate. Cu alte cuvinte NU doar substantele aflate in stare de agregare solida dizolvate in apa vor modifica citirile realizate de un refractometru ci INTREG complexul de substante dizolvate indiferent de starea de agregare a acestora.

In mod practic, indicele de refractie al unei material reprezinta un efect datorat faptului ca lumina va circula prin respectiva substanta cu o viteza inferioara vitezei luminii in vacuum. Acesta este principiul fizic pe care se bazeaza aparatele de masura de tip refractometru. In mod logic, orice componenta aditionala dizolvata in apa va contribui la incetinirea vitezei cu care lumina va circula prin aceasta.

Probabil ca din dorinta de a nu introduce o noua denumire s-a mentinut raportarea la acest termen de Total Dissolved Solids (TDS), care in cazul cafelei reprezinta cumulul de substante chimice care imbogatesc compozitia apei folosita pentru extractia cafelei. Eu as fi adoptat un termen de tipul "continutul total de solubile de cafea" (TSCC - total soluble coffee components).

Dar ce reprezinta in realitate TDS-ul? Simplu, TDS-ul este o concentratie, unitatea de masura consacrata in cazul puritatii apei fiind ppm-ul (parti pe milion, parts per million).

Cateva exemple ar fi concludente zic eu:
Atunci cand in cazul apei potabile vorbim de un TDS de 500ppm, in traducere spunem ca totalul complexului de substante chimice (solidele de care am vorbit) dizolvate in apa reprezinta 500 de parti la un milion de parti. Daca ar fi sa ne imaginam in mod plastic ca apa ar fi o colectie de bile (sfere) de greutate egala (sau volum egal), fiecare bila reprezentand una din componentele chimice ce alcatuiesc compozitia respectivei mostre de apa, atunci daca am avea intr-un pahar 1.000.000 de bile, 500 din acestea ar fi alte substante (componente chimice) diferite de H2O.

De ce o astfel de unitate de masura? Din motive de usurinta in lucrul cu cifre. Daca ne imaginam ca ar trebui sa determinam masa unei boabe de cafea utilizand ca unitate de masura kilogramul, am avea de „carat” dupa noi un „10 la puterea minus un numar” care ar incurca.
In sistemul international unitatea de masura a concentratiei, daca vorbim de volum al apei, este kg de solubile per metru cub de apa sau daca vorbim de masa de apa, este kg de solubile per kg de apa.
Daca ar fi sa lucram cu unitatile SI, atunci utilizand regula de trei simpla, o concentratie de 500ppm ar insemna sa ne punem problema in felul urmator:
- Daca la 1.000.000kg de apa avem 500kg de elemente solide dizolvate, cate kilograme de solide dizolvate am avea in cazul unui singur kilogram de apa? Pai 500/1.000.000 kg/kg, adica 0,0005 kgSolide/kgApa.
Daca aproximam densitatea apei ca fiind 1000kg/m3 atunci 0,0005kgSolide/kgApa devine 0,5kgSolide/m3Apa, adica 500g/m3 si intrucat 1m3=1000L putem scrie 500mg/L.

Similar cu rationamentul de mai sus, putem incerca sa lucram adimensional utilizand proportia procentuala. In acest fel 500ppm pot fi gandite in urmatorul fel: Daca avem 500 parti de solide dizolvate in apa la 1.000.000 de parti totale, cat „la suta” reprezinta acestea? Pai (500/1.000.000)x100, adica 0,05%.

Va atrag atentia ca SCAA (Speciality Coffee Association of America) a GRESIT flagrant in intocmirea urmatoarei diagrame:



1.2% TDS de exemplu, NU reprezinta 1200ppm CI 12.000ppm. 

Atunci cand un refractometru afiseaza o concentratie de tip TDS ca fiind 10%, acest lucru inseamna ca in ceasca avem 100.000ppm solubile sau, mult mai simplu si intuitiv, daca cantitatea de cafea extrasa este de 30g, atunci 3g reprezinta solubile din cafea.

In mod practic, atunci cand picuram o mostra de cafea in refractometru, acesta, utlizand principiul refractiei, determina „TDS-ul”, sau termenul mult mai relevant „cantitatea de solubile de cafea” din apa, adica concentratia acestora. Daca valoarea determinata este 100.000ppm acesta aplica rata de conversie (asa cum am explicat mai sus) si afiseaza valoarea de 10% (1 procent reprezinta 10.000ppm).
In acest moment cu ajutorul software-ului (in cazul in care acesta exista), daca se introduce cantitatea de cafea macinata din portafiltru si cantitatea de cafea extrasa, se efectueaza un set simplu de calcule aritmetice:
1. Daca avem 15g cafea uscata (macinata) si 30g lichid in ceasca, atunci:
2. 10% TDS inseamna 30g*10%=3g de solubile, care raportate la masa de cafea macinata reprezinta:
3. 3g/15g*100=20% „randament de extractie”, recte „extraction yield”.

Ceea ce bine punctat de CatalinH, este ca un randament de extractie de 20% poate reprezenta o „reteta” de substante chimice care te poate face sa inghiti cu greu rezultatul din ceasca.

Daca apelam la analogia cu bile de mai sus, dar de data aceasta cu mere, portocale si lamai, toate avand aceeasi greutate, atunci un total de 20 fructe poate fi o combinatie intre 15 mere, 4 portocale si 1 lamaie, ceea ce va conduce la un gust mai intepator daca merele sunt Granny Smith, sau o combinatie intre 5 mere, 14 portocale si 1 lameie, rezultand un gust pronuntat de acid ascorbic (vitamina C), sau poate fi o combinatie de 5 mere, 5 portocale si 10 lamai si deci in consecinta un gust imposibil de acid citric.

Clasele de componente chimice (cele principale) din cafea solubile in apa sunt:
- cafeina;
- acizii;
- lipidele (uleiurile aromatice de exemplu);
- carbohidratii.

Evident ca exista o preponderenta, o tendinta evidentiata prin numeroase experimente, cu ajutorul careia se poate discuta cu oarece precizie de valoarea ratiilor aferente fiecarei din componentele de mai sus dizolvate in apa, in conditiile unei prajiri corecte si a unui soi bine determinat dintr-o regiune geografica clar identificata, functie de temperatura apei de extractie si alte variabile specifice, dar suntem inca foarte departe de a putea discuta de o acuratete mare. Probabil acesta va fi subiectul unei versiuni viitoare a Decent Espresso, cand vom introduce detalii despre soiul cafelei sau al miscelei si vom cere o extractie mai fructata sau mai spre caramel.

Pana atunci consensul general este ca refractometrul este unealta din trusa baristaului sau a prajitorului, cu ajutorul careia se ajusteaza, se etaloneaza, o reteta de extractie sau un profil de prajire care sa ofere constanta pentru o perioada de timp, iar bulbii olfactivi si papilele gustative sunt unealta cea mai de pret din trusa cafegiului casnic.

[radudani]

@razvanMB:   nu cred ca nu realizezi rolul important pe care l-au avut iesirile tale in mediul public in acest forum, pentru a-ti depasi multe, tare multe din confuziile tehnice de plecare; sigur, din postura oficiala in care esti nu-ti poti permite nici sa retragi, nici sa recunosti prea multe! 
dar persistenta ta in a vorbi de debite ireale ("poate fi si debit de extractie al.cafelei cat si debit variabil al apei dinspre grup spre pucul de cafea") intr-o masina espresso cu profilare de debit (!) o sa lase desigur urme in acest forum ;(

si incercand sa privim lucrurile in proportiile lor reale, as fi vazut frumos, chiar generos din parte-ti, ceva gen 'in return', sa incerci, atunci demult cand in calitate de reprezentant Dalla Corte te straduiai sa intelegi cum functioneaza Mina, daca ai fi plecat in thread-urile tale de experimente, cu explicatii elementare despre ce si cum, cu Mina asta, incercand sa imblanzasti putin imaginea ei, aducand-o in lumea espressoarelor obisnuite de casa cu care lucreaza cei mai multi dintre espressomani!

si la fel cu refractometrul acesta, poate un post-doua meritau sa contina poze/clipuri video cu aparat, setup, principiu de functionare etc. din toate cate putin, ca sa le faca ceva mai atractive, mai pe-nteles; decat cropurile astea gigante de screen, in care sunt iarasi atatia parametrii care raman neexplicati si cu care, tot imensa majoritate a potentialilor cititori ai acestui thread n-au avut de-a face!

m-am referit de mai multe ori la acel complex de inferioritate al romanului care, intr-o expunere mai tehnica se fereste sa 'scape' detalii elementare, nu cumva sa-l creada cineva ca nu stie mai mult... ori asta ar trebui sa o faca nu pentru el, ci pentru cei ce-l urmaresc...

sa nu-mi spui ca exista destula informatie pe net si ca de-acolo lumea se poate documenta si intelege!
pentru ca tot pe net exista o abundenta de informatii despre parametrii de extractie si masurarea unora dintre ei cu refractometrul pentru cafea, la un nivel de detaliu si explicitare care ar face inutil acest thread!
dar thread-ul exista aici, in acest forum si ar fi normal sa reproducem tot aici un intreg ciclu de invatare!
cu respect desigur pentru sursele, repet, abundente, existente aiurea pe net!
e ceea ce am incercat in postul meu precedent!

---

revenind la alte 'contre' de mai sus (care imi par, din pacate, mai mult reactii la calcatul pe coada, pareri si incrancenari in pareri, decat argumentari tehnice sustinute documentar sau experimental): 

 tot recomandam search-ul ca metoda de documentare in forum; dar nu prea reusesc sa-mi gasesc postarile de care tot amintesc indirect prin acele "am mai spus', "dupa cum spuneam de mai multe ori" etc.

oricum, aici, in 14.02.2015, e o mai indepartata postare in care reveneam cu explicarea parametrilor de extractie (inclusiv formule, simple) si indicam refractometrele ca metoda de lucru folosita de barista realizati; 
despre total extracted yield - referit oarecum, si de cineva pe-aici, aminteam in 11.06.2014;
sau aici, in 19.06.2014, unde includeam si ceva ziceri:
Illy defines espresso as a polyphasic colloidal drink that includes liquid, gas, and solid for the organoleptic experience. The espresso drink that has been filtered with only the dissolved part just does not taste good.

interesant ca aceste materii nedizolvate, trecute din macinatura in extractul din ceasca, sunt, teoretic reflectate in extraction yield prin rata de extractie; uleiurile emulsificate le regasim in crema, impreuna cu o parte din fines-uri, care au trecut prin orificiile sitei; aceste fines-uri sunt particule solide solubile, dar nedizolvate (!) si chiar daca greutatea lor e infima, prezenta lor in crema si in volumul de extract contribuie la acel "mouthfeel"... etc.

in favoarea refractometrului, ca unealta de apreciere obiectiva a reusitei unei extractii, merita amintit, in afara de faptul ca in rata de extractie avem inclusa si fractiunea de nedizolvate, sau nedizolvabile, dar trecute din macinatura in ceasca, si amanuntul extrem de important, ca acele componente chimice preluate de debitul de apa de extractie din particulele de macinatura, au rate de dizolvare diferite, la care se adauga gradientul crescator de concentratie in apa, de solubile dizolvate, pe verticala pucului;
deci apa nu dizolva, asa, intr-o viziune mecanicista gen bile/fructe, totul din toate, otova si deodata!
astfel ca cele vazute de refractometru (indice de refractie diferit intre 'chimicale'!), plus rata de extractie realizata de operator, solubilitatea diferita a chimicalelor componente dar si a acestora in particulele dispuse spatial in puc, sunt factori care leaga in interdependenta valoarea EY-ului;

vreau sa spun ca e greu de imaginat cum ar putea, un operator cu experienta, cu o cafea buna, pe echipamente performante espresso, sa obtina o extractie de 20%, oribil de baut!
si eu, daca ma duc la Origo, s-ar putea sa nu-mi placa "rezultatul din ceasca"; dar am toata increderea ca e un produs de calitate, care doar, nu e pe placul meu! (si stiu ca daca e tip ristretto, se prea poate sa fie subextras...)

si daca ar fi sa pun la indoiala unele rezultate ale unor masuratori EY, efectuate corect cu refractometrul si cantarele, m-as gandi nu la chimicale si TDS-uri masurate ad-hoc pentru cafea, ci la... fines-uri!

sigur deci, nu pentru toti, rezultatul unei extractii corecte si complete, reflectat de EY, este bautura cea mai buna! dar este pentru o mare majoritate de consumatori de cafea! 

---

cand deschid forumul si dau de thread-uri din astea, cu teme mai putin populare, ma incearca destule temer, la cele ce le-as putea gasi pe acolo, si precum in limerick-ul acela cu omul din Peru, ma uit si vad ca-i adevarat!
dar cel putin acum, promit ca nu mai revin in acest thread! ceea ce cred ca va contribui la dezvoltarea sa nestingherita in continuare;

[razvanMB]

Tu daca tot ai mintea deschisa ar fi ideal sa incerci sa folosesti un refractometru si ulterior sa impartasesti propriile experiente. Daca deja ai facut o ar fi si mai usor. Eu personal nu mi am propus sa decat sa impartasesc informatii. Din pacate ele nu vor fi relevante pentru toata lumea, ci doar pentru cei care au experimentat deja si au propriile observatii. E buna si teoria, dar nici practica nu e de lepadat.

Nu vreu sa ma intelegi gresit; apreciez deschiderea ta pentru impartasirea experientei, nu e intentia mea sa descurajez pe nimeni sa isi publice rezultatele cercetarii lor.
Sunt de acord ca practica trebuie sa dicteze acumularea de cunostinte si nu deductii teoretice. Dar in opinia mea diferentele intre principiile teoretice si rezultatele practice obtinute nu pot fi justificate(mai ales cand costul unui refractometru nu e de neglijat) si asta ma descurajeaza sa incerc. Iar cand spun ca astept cu interes rezultatele muncii tale de cercetare sunt sincer-apreciez oamenii ce depun efort in cercetare.

Iti multumesc pentru apreciere. Inteleg perfect retinerea de a "imbratisa" investitia intr un refractometru, desi deduc ca te ai documentat in sensul asta. Ideea e ca nu e neaparat util @home, daca nu esti pregatit sa strici multe cafele consecutiv, asa cred eu. Adica daca faci doar 2 extractii si le masori, nu o sa ai suficiente date pe care sa le prelucrezi. Cazul meu este mai special, nu sunt doar un pasionat home barista. Probabil daca eram doar asta nu stiu daca il foloseam, asa ca nu pot judeca pe nimeni ca nu e de parere cu mine. Totusi, daca vom face vreo intalnire de mai multi espressomani vreodata pe tema asta, eu sunt dispus sa aduc refractometrul si sa facem niste teste, cu mare placere. :)

---

vreau sa spun ca e greu de imaginat cum ar putea, un operator cu experienta, cu o cafea buna, pe echipamente performante espresso, sa obtina o extractie de 20%, oribil de baut!

@radudani s ar putea sa ti se para amuzant insa chiar recent am reusit performanta asta :)) Sincer am pus o pe seama unui defect de prajire, pentru ca la EY de 20% era si acra( acida ar fi fost eufemistic spus) si amara in acelasi timp, adica iti dai seama ca mi se parea imposibil sa mi imaginez ca pot face mai bine extragand mai mult din ea :) Solutia a fost sa extrag pana in jur de 18% ( nu mai tin minte exact ce variabile am modificat pentru asta, probabil ca tot ceva la debit si automat s a schimbat in bine, scapand de amar, descoperind chiar si un pic de dulce. Tot nu era mare lucru, dar "comestibila". 

Acum revenind la toate comentariile de mai sus, chiar nu vreau sa te inoportunez in vreun fel. Rezonez tacit cam cu peste 90% din ce scrii de obicei insa in privinta "definitiei" flow ului de curgere si debitului de extractie, cred ca e cazul sa "agree that we disagree" si gata, ca spamam off topic un topic interesant. Continuam pe threadul cu Mina lucrurile legate de profilare, daca e cazul. Sincer iti marturisesc ca cine e nelamurit legat de cum merge poate sa comenteze acolo, si cum nu sunt multe comentarii ma gandesc ca lumea in mare a inteles sau nu e interesata, asa ca nu pot sa ma apuc sa descriu in detalii lucruri neinteresante :P

Recunosc ca am mai invatat de cand am postat despre profilarea Mina si debitul de extractie, "pozitia" in care sunt nu ma impiedica sa spun stiu mult mai multe despre profilarea de debit decat stiam acum doua luni cand comentam despre ele.

Si ca sa revin on topic, fara refractometru cred ca as invata mult mai greu :)

[eugenm]

Referitor la modul in care gustul lichidului extras poate sa varieze eu propun un experiment pe care eu l-am facut in trecut si care are destul de multa relevanta:

Realizati o extractie espresso care sa aiba TDS 9% si EY 18% folosing o ratie de preparare de 15g cafea macinata si 30g lichid in ceasca.
Adaugati 195g apa fierbinte de 92gr.C si amestecati bine, in final in ceasca rezultand o masa de cafea de 225g, adica un fel de Americano. Daca o sa faceti o noua masuratoare cu refractometrul o sa rezulte un TDS de cca 1.2%, pentru un EY identic de 18%.
In final rezulta urmatoarele:
1. Americano, 15g in portafiltru, 225g in ceasca;
2. TDS 1.2% (adica 2,7g solubile);
3. EY de 18%.

Acum luati un french press si dupa cateva ajustari incercati sa obtineti urmatoarea reteta:
1. Ratie de preparare de 1:15, adica 15g de cafea la 225g apa;
2. Temperatura de infuzie 92gr.C;
3. Dupa cateva reglaje pentru macinatura si timp de infuzie o sa rezulte un TDS 1,2%, adica 2,7g solubile de cafea in apa;
4. EY de 18%.

Daca o sa comparati din punct de vedere al gustului cele doua bauturi, diferentele vor fi uriase, pentru 2 bauturi cu "cifre" identice din punct de vedere al extractiei, adica TDS 1,2% si EY 18%.

[CatalinH]

Totusi, daca vom face vreo intalnire de mai multi espressomani vreodata pe tema asta, eu sunt dispus sa aduc refractometrul si sa facem niste teste, cu mare placere.

Ar fi interesant sa avem prieteni forumisti care lucreaza in domeniul chimiei alimentare care sa ne ajute cu determinarea concentratiilor anumitor compusi organici si anorganici care sunt responsabili de anumite gusturi(acid malic-gust de mere,acetic-otet samd..). Cu ocazia intalnirii sa se aduca o singura transa de cafea single origin pe care sa o extragem la diverse temperaturi,cu preinfuzii,mai lungi sau mai scurte, sa testam  granulatii diferite de macinare sa calculam EY cu refractometrul si sa corelam datele...si bineinteles sa le si gustam.
Cred ca ar fi o experienta deosebita si pentru home barista si pentru home roasteri

[razvanMB]

Ar fi interesant sa avem prieteni forumisti care lucreaza in domeniul chimiei alimentare care sa ne ajute cu determinarea concentratiilor anumitor compusi organici si anorganici care sunt responsabili de anumite gusturi(acid malic-gust de mere,acetic-otet samd..). Cu ocazia intalnirii sa se aduca o singura transa de cafea single origin pe care sa o extragem la diverse temperaturi,cu preinfuzii,mai lungi sau mai scurte, sa testam  granulatii diferite de macinare sa calculam EY cu refractometrul si sa corelam datele...si bineinteles sa le si gustam.
Cred ca ar fi o experienta deosebita si pentru home barista si pentru home roasteri

Eu chiar daca masor aproape zilnic TDS si EY simt ca o aprofundare la nivel chimic ar ajuta :)

[RaduCarutasu]

Un clip care sintetizeaza foarte bine cam tot ce s-a discutat pana in prezent, in legatura cu utilitatea folosirii unui refractometru.

https://youtu.be/NPp0fpnH_0A

O cafenea care se respecta asa ar fi bine sa isi inceapa ziua.
Dar, acasa putem face zilnic, oare, acelasi lucru?
Sigur ca putem, insa nu stiu cand am mai avea timp sa si bem cafea (dupa 3-4 preparari pentru testare).
Ar fi efficient, poate,  la schimbarea unui lot de cafea pentru a  face un reglaj al parametrilor, dupa care, cand este cazul, doar mici ajustari pentru mentinerea unei curgeri corecte.

[Levo]

@raduc

 - Multumim pentru video , interesant si placut...insa in RO , o cafenea obisnuita probabil ar face chestia asta 1-2 sapt  dupa care , daca patronul ar lasa-o mai moale , gata...s-ar duce draq povestea ; ...si da ...noi am putea face acasa chestia asta si inca bine , numai sa avem timp ( ex.  pensie , concediu sau serv. lejer )...macar informativ sa stim cum stam si pe unde ne situam pe scala extractiilor repetitiv predictibile ( aici depinde mult de scule si atentie...) dar , in ce ma priveste subscriu de data asta la ce a scris lama @radudani pe undeva pe aici de gen : ...prefer sa ma las in voia cafelei  ...si asta numai de dragul surprizei , de a fi mereu diferita extractia , rutina exacta ma ucide... ...

[Darsidius]

Au mai avansat lucrurile de cand e topicul asta. Din 2018 am un yellow boy (!) comandat din China, un refractometru okay pe care l-am luat la 100$+taxe.

Un VST e tot 700 euro, iar un atago e 350-400euro, rareori mai apar la vanzare second hand dar tot scumpe.

O oferta buna e asta:

https://digitizefluid.com/products/r2-extract

Are compesator de temperatura care functioneaza.

[Lyvyoo]

Discutiile legate de group buy le-am mutat aici.

[phailFTW]

Salutare,

Tot ma joc cu rasnita mea Kinu M47 Phoenix,
in mare parte pe brew, parca as trece la urmatorul nivel de a ma juca cu refractometru.

Ce model a-ti recomanda ? Sau are cineva vreunu de vanzare ?

Multumesc anticipat.


Sent from my iPhone using Tapatalk

[renatoa]

Sumarizand cele deja postate, aici si in alte topice unde s-a discutat despre refractometru, ai fi vazut ca nu sunt multe alternative, 2-3 modele, toate scumpe.
Mai scumpe decat ai dat pe rasnita... nu stiu daca asta le califica pentru next level...

De cea ieftina inca nu s-a discutat, lumea nu pare interesata de solutii ieftine 

*admin edit

[majorusa]

De cateva zile imi bat capul cu Difluid R2. Desi am citit mult pe tema. se pare ca inca nu inteleg ce am de facut sa mutpunctul rosu mai sus. M-am jucat in aplicatie, pe care nu o iubesc in mod special, dar tot nu reusesc sa fac espresso-ul mai tare. Am gasit echilibrul pe axa orizontala dar nu reusesc sa-l gasesc si pe verticala. M-am jucvat in parametrii aplicatiei fara succes, ca sa vad ce sa modific pentru un rezultat mai bun.  


Altfel, refractometrul vine cu un cantar inteligent dar este prea mare pentru espresso si nu prea il folosesc deoarece am un acaia lunar. Mai are o teaca in care tin refractoometrul si o carpa rotunda ca sa ii sterg senzorul. 


Cam atat. Nu am masurat decat vreo patru espresso ca nu mai am cafea din sortimentul acela decat foarte putina si o sa masor cand schimb cafeaua cu alt soi. Concluzia e ca exista o curba de invatare destul de abrupta si ma catar anevoios pe ea.

[adrian1]

As incerca sa scad doza cu 0.5g si yield la 39g.

Sunt curios daca te ajuta la trecerea de la o cafea la alta.

[Kosti]

Salut.
Uite o extracție cu flair pro 2
Rasnita cu Eureka SD

---

O extracție bună...

Adică un TDS mare la o rație mica face punctul rosu sa urca pe verticala

[majorusa]

 

---

O extracție bună...

Adică un TDS mare la o rație mica face punctul rosu sa urca pe verticala

Multumesc ca ai postat poza. M-a ajutat foarte mult. Cred ca o sa ma mai joc la rasnire. Am vazut diferenta la tine. Gustul cafelei la care am pus datele masurate e foarte bun dar cred ca se poate si mai bine. Asta e de fapt problema cand nu se pupa ce simti in ceasca cu ce arata aparatul. O sa schimb cafeaua in vreo doua zile si o sa masor pe cea noua care e tot o columbia single origin dar de la alta ferma cu alt proces de procesare decat cea pe care o am in rasnita acum. Oricum trebuie sa fac dial in la noua cafea. Voi folosi difluidul.

[adiszep]

Ideea e sa crești ey nu neaparat sa muți punctul sus jos stanga dreapta :)

[Mihai L]

As incerca sa scad doza cu 0.5g si yield la 39g.

Sunt curios daca te ajuta la trecerea de la o cafea la alta.

Vad ca in aplicatie nu apare temperatura de extractie. As zice ca si aia influenteaza.

[adrian1]

Probabil o introduci manual.

Intre timp am reconsiderat situatia, comparam o extractie de ratie 2.22 cu una de ratie 1.77. Cred ca din cauza asta e punctul spre weak.

Acum mi s-a facut pofta si parca as vrea si eu asa jucarie.

[Kosti]

Temperatura o introduci manual.
Trebuie sa ai grija ca refractometru sa îl dai din aplicației pe espresso.

[Carmi]

Pt o masurare corecta sunt necesare filtrele pt inlaturarea subst solide nedizolvate din espresso, care s piperate rau. La filtru merge si fara..

---

Filtrele s piperate :)

[edri]

Azi vad ca nu mai functioneaza aplicatia Difluid (Android). Apare un mesaj "Connection error ....", dar nu este nici o eroare de conexiune, orice alta aplicatie functioneaza asa cum trebuie. Am dat restart, reinstalat aplicatia, etc. degeaba. Stie cineva cum se rezolva problema?

[CristiRO]

Azi vad ca nu mai functioneaza aplicatia Difluid (Android). Apare un mesaj "Connection error ....", dar nu este nici o eroare de conexiune, orice alta aplicatie functioneaza asa cum trebuie. Am dat restart, reinstalat aplicatia, etc. degeaba. Stie cineva cum se rezolva problema?

Am testat acum aplicatia pe iOS, totul functioneaza ok.

[edri]

Intreruperea s-a intamplat in timpul prepararii cafelei de dimineata. Ulterior a aparut si un update, acum functioneaza asa cum trebuie. A fost necesara reconectarea cantarului si a refractometrul, nu mai erau memorate in aplicatie.