[radudani]

... O precizare si pentru @radudani, caci mi-am adus aminte...
Revenim ontopic!

totusi, inca putin, off-topic...

revenind ontopic,
cred ca mi-e permis sa mentionez parerea mea - nu e o recomandare, e doar o constatare proprie!
WDT-ul este in ce ma priveste o tehnica de omogenizare radiala a macinaturii; si cand spun omogenizare, ma gandesc la acea normalizare, proprietate a unei rasnite bimodale, de a livra o macinatura omogena in volum, ca distributie dimensionala a particulelor; normalizaren pe care WDT-ul o suplineste;
practic toate rasnitele mari, comerciale, folosite in regim casnic de single-dose, nu pot livra o macinatura normalizata, caz in care WDT-ul ajuta: se reduc acele neomogenitati in planul straturilor alcatuitoare ale pucului, care ar duce la debite inegale pe verticala si la formarea de channeling;
sigur, aceste rasnite mari, cu doser si cu un canal mai lung de iesire, livreaza o macinatura rezonabil de omogena!
probabil, la espresso traditional, cutitele mari conice sunt de preferat celor plane, atunci cand lucram single dose;
dar aici intervin si alti factori: geometria cutitelor, viteza lor de rotatie, care cutit face antrenarea boabelor la 'conice' etc.
in ce ma priveste, am folosit intotdeauna rasnitele mari cu cutite plane si doser, in regim multishot; mai precis, macinam o singura data intreaga cantitate necesara pentru sesiune 5-8 duble a 18-20g; si apoi, 'clampaneam' in cos, dar cu cantarire, pentru fiecare shot...

de retinut ca acele neomogenitati pe verticala raman oricum, dar ele duc, in cazul fericit, la formarea unor 'degete' de curgere, fara efecte negative in randamentul si uniformitatea extractiei;

asa intelese (de mine) lucrurile, varia scule multiace de omogenizat macinatura pot avea ceva rezultate noi in tehnologia prepararii espresso, dar nu imbunatatesc macinatura din punctul de vedere original al WDT-ului; acesta din urma, ca tehnica, ramane pentru mine realizat ideal cu un singur ac; etc.