Din curiozitate la pasiune - Printable Version

Din curiozitate la pasiune - Printable Version

+- Forumul Espressoman - In cautarea espresso-ului perfect (https://www.espressoman.ro/forum)
+-- Forum: Comunitatea de espressomani (https://www.espressoman.ro/forum/Forum-Comunitatea-de-espressomani)
+--- Forum: Prezentare useri si echipament (https://www.espressoman.ro/forum/Forum-Prezentare-useri-si-echipament)
+--- Thread: Din curiozitate la pasiune (/Thread-Din-curiozitate-la-pasiune)

Din curiozitate la pasiune - tektbar - 04-12-2024

În plină pandemie, în anul 2020, îmi amintesc că mă aflam într-un Lidl și am trecut pe lângă un espressor semi-automat expus. M-am oprit brusc, atras de aspectul său profesional. Nu mai văzusem unul atât de aproape și nici măcar nu știam să scot portafiltrul. A fost dragoste la prima vedere, deși nu băusem niciodată cafea până la vârsta de 22 de ani. Espressorul costa în jur de 700-800 de lei, o sumă considerabilă, aproape jumătate din banii primiți lunar de la părinți.

Mi-am amintit atunci că, într-o călătorie la Roma, luasem un Moka-Pot ca suvenir. Îmi plăcea să beau băuturi cu lapte, iar în Italia, admirasem stilul spectaculos al baristilor. Aceștia, cu gesturi precise, ciocneau tamperul de portafiltru și transformau prepararea cafelei într-un adevărat spectacol.

Am început să mă documentez pe internet despre cum să fac o cafea bună acasă. Am aflat că pot folosi un French press pentru a spuma laptele. La început, foloseam Lavazza, dar cercetările mele m-au condus la concluzia că o râșniță separată este esențială pentru calitatea cafelei. Am achiziționat o râșniță cu lame din plastic/ceramică, care mi se părea o inovație. După câteva săptămâni, am descoperit cu entuziasm că pot ajusta gradul de măcinare pentru a influența gustul cafelei.
Această experiență a marcat începutul unei pasiuni pentru cafea, deschizându-mi apetitul pentru explorarea și aprofundarea artei preparării băuturilor pe bază de cafea.

[Image: T14MF2W.jpeg]

Eram foarte mulțumit de cafeaua pe care o preparasem acasă până când, într-o vizită la Praga, am intrat din întâmplare într-o cafenea de specialitate. Nu știam de existența acestui tip de cafenele, fiind obișnuit să cred că peste tot experiența cafelei era similară cu cea din Italia. Am comandat un cappuccino.
Când am primit băutura, am fost surprins de textura sa complet diferită față de ceea ce reușisem să fac eu acasă. În loc de spuma densă cu care eram obișnuit, am descoperit o textură fină, cremoasă. M-a fascinat cum reușiseră să deseneze o inimă perfectă pe suprafața cafelei. În acel moment, mi-am zis că e timpul să fac o schimbare: să îmi cumpăr un espressor adevărat.
Fără prea multe cercetări, m-am dus la Altex și am ales un espressor Myria cu râșniță integrată .Primul meu obstacol a fost să scot portafiltrul din grup. Era destul de greu, ceea ce mi-a dat o satisfacție aparte . Am zis: „Acesta e!” și l-am cumpărat în patru rate.

Documentându-mă pe internet, am descoperit că portafiltrul acestui espressor avea un diametru de 58 mm, ceea ce era surprinzător pentru un aparat accesibil. Am aflat că doza standard recomandată pentru acest tip de portafiltru era de 18 grame de cafea. Cum râșnița integrată nu avea opțiunea de oprire automată pentru o anumită doză, mi s-a părut derutant să ajustez manual cantitatea. În cele din urmă, am decis să îmi cântăresc fiecare doză, hotărât să obțin consistență și să mă apropii de standardele cafenelelor de specialitate.

[Image: AcldStc.jpeg]

Am învățat să creez latte-art mi-a luat aproximativ trei luni, timp în care am pregătit sute de cafele. La început mi se părea imposibil, dar am continuat să exersez cu răbdare. Într-o zi, am descoperit că în orașul meu natal există o cafenea care nu doar folosește, ci și prăjește cafea de specialitate. Fascinat! Am decis să o vizitez, fără să știu că această întâlnire avea să îmi schimbe perspectiva asupra cafelei.

La cafenea, am dat întâmplător peste proprietar. Surprins de curiozitatea mea și de întrebările pe care i le adresam, acesta m-a invitat să urmăresc procesul de prăjire. Mi-a arătat cum prăjește o sarjă de cafea și mai mult decât atât, mi-a oferit ocazia de a pregăti un espresso. Eram în extaz, încercând pentru prima oară să aplic ceea ce învățasem într-un mediu profesionist.

La acel moment, consumam cafea boabe Illy, nefiind conștient de existența cafelei de specialitate. Această experiență nu doar că mi-a deschis ochii asupra unei lumi complet noi, dar m-a făcut să înțeleg cât de mult contează calitatea boabelor și tehnica utilizată pentru a crea o ceașcă perfectă de cafea.

[Image: v5S0bPP.jpeg]

În anul șase de facultate, am descoperit forumul care avea să-mi schimbe perspectiva asupra cafelei. Era un univers infinit de informații, iar eu am devorat fiecare topic. Simțeam că pot mai mult. Tanjam deja după echipamente mai performante și aflasem despre espressoarele cu dual boiler, care permit simultan extragerea și spumarea laptelui. Printre favoritele mele era Bellona, pe care o urmăream cu admirație, dar al cărei preț era la acel moment prohibitiv.

Fiind un an extrem de încărcat, cu sesiuni, licență, examen final și rezidențiat, am decis să profit de reducerile de Black Friday promovate de cei de la Taste Crafter. Am trimis tatălui meu un link cu oferta, iar spre surprinderea și bucuria mea, mi-a făcut cadou Bellona ca un gest de susținere și motivare. A fost un șoc, o bucurie imensă, dar și o responsabilitate.

Din economiile mele, am comandat o râșniță manuală KinuSimplicity prin comanda de grup . Când echipamentele au sosit, eram nerăbdător să le testez. Prima cafea, o Tanzania de la Corretto, mi-a pus la încercare răbdarea. Boabele, extrem de light prăjite, făceau râșnitul manual o provocare titanică. Până și experiențele mele din liceu la campionatele de skandenberg păreau mai puțin solicitante decât manivela râșniței. Cu eforturi considerabile, am reușit să macin cele 18g de cafea.

Entuziasmat, am pus doza în portafiltru și am început extracția. Rezultatul? În 7-8 secunde, aveam 40 g de lichid, prea rapid și lipsit de complexitate. Dezamăgirea era imensă. Însă, în pachet, am găsit o cafea El Kapitan de la Dropshot, pe care am decis să o încerc. Fără să schimb gradul de măcinare, am continuat, descoperind că râșnitul a devenit o plăcere. Totuși, cafeaua era acum prea fină, iar extracția s-a blocat complet.

A fost un moment de cumpănă. Simțeam că teoria pe care o citisem mă copleșește, iar practica era inexistentă. Eram inundat de informații, dar neîndemânarea de a ajusta fiecare variabilă mă făcea să simt că eforturile mele nu dau roade.
[Image: uFEr2QO.jpeg]

Îmi amintesc clar momentul în care, din curiozitate, am setat Kinu la zero. De fapt, nu era un zero fix, iar în entuziasmul meu, am strâns mecanismul până s-a blocat complet. Puțin descumpănit, am împărtășit experiența cu Ștefan de la Corretto, coleg de forum și expert în prăjirea cafelei. M-a invitat la prăjitoria sa, unde nu doar că a deblocat râșnița, dar mi-a oferit și o găleată de cafea, încurajându-mă să experimentez pentru a găsi gradul de măcinare perfect.
Toate testele le-am făcut pe espressorul lui, un La Marzocco GS3, iar impactul a fost copleșitor. Până atunci, credeam că Bellona este culmea tehnologiei, dar GS3 mi-a schimbat perspectiva. Cu sfaturile lui Ștefan și experiența de la prăjitorie, am început să capăt mai multă încredere. După cursuri, organizam des întâlniri cu colegii. Le plăcea mult cafeaua pe care o preparăm, iar la acea vreme testasem toate brandurile de lapte disponibile pe piață, încercând să obțin o textură perfectă pentru băuturile cu lapte.
[Image: toHhM6T.jpeg]

Începuseră să vină tot mai mulți prieteni, câte 7-8 odată, și îmi petreceam majoritatea timpului râșnind cafea. Foloseam câte 18 grame pentru fiecare flat white, iar râșnița manuală devenise o provocare obositoare. Încurajat de feedback-ul prietenilor și sprijinul părinților, am decis că este momentul să fac trecerea la o râșniță electrică. După multe cercetări, știam că vreau o râșniță single dose. Deși Niche Zero era preferata multora, prețul și disponibilitatea m-au descurajat. Am optat pentru o Eureka Oro SD, achiziționată de la Taste Crafter. Nerăbdător, nu am așteptat curierul. Profitând de gratuitatea trenurilor pentru studenți, am dat o fugă până la București. Acolo, am avut ocazia să vizitez cafeneaua\prajitoria lor și să savurez câteva cafele excelente. Cu râșnița în bagaj, m-am întors rapid la Constanța, entuziasmat să continui aventura mea în lumea cafelei de specialitate.
[Image: WH0s4yn.jpeg]

Nu după mult timp, am avut în vizită un prieten vechi din copilărie. A intrat pe ușă cu o pungă plină de accesorii, dar nu pentru espresso, ci pentru cafea la filtru. Mi-a făcut cadou un dripper aftermarket de la Kaufland. El, mare consumator de V60, își comandase recent echipamente și era nerăbdător să-mi arate cum se prepară o „cafea adevărată.” Deși nu avea espressor, a spus că îmi va pregăti o băutură care îmi va schimba perspectiva.

Eu, convins de superioritatea espresso-ului, nu voiam să aud de cafea la filtru. În acel moment, espresso era totul pentru mine, iar ideea că o altă metodă ar putea egala, sau chiar depăși, performanțele espresso-ului meu era de neacceptat. Prietenul meu, însă, a insistat.

A făcut un V60, explicându-mi în detaliu despre importanța unui kettle cu gât de lebădă. La acea vreme, eu foloseam un fierbător obișnuit. După ce a terminat, mi-a pus cafeaua în ceașcă. Când am gustat, prima mea reacție a fost să întreb: „Ce-i cu ceaiul ăsta?”. Dar momentul dureros a venit când iubita mea, mare consumatoare de Americano, a declarat că îi place mai mult genul acesta de băutură.

Am ajuns la o înțelegere: eu să-l învăț să prepare espresso, iar el să mă învețe arta cafelei la filtru. Diminețile mele au început să arate diferit — pregăteam un espresso pentru mine și un V60 pentru prietena mea. Totuși, cafeaua mea la filtru era mult sub standarde. Problema era echipamentul: Kinu producea prea multe particule fine, iar fierbătorul meu nu mă ajuta să controlez debitul apei. Am decis să investesc într-un kettle potrivit și am ales un Timemore de 600 ml. Lejeritatea turnării și controlul mai bun al debitului au adus îmbunătățiri vizibile în rezultate.

Chiar și așa, încă nu ajunsesem la claritatea băuturii preparate de el. În cele din urmă, prietenul meu a hotărât să-și cumpere un espressor. Pe partea aceasta l-am convins, iar pentru a-l ajuta să nu folosească Comandante pentru a macina espresso, am făcut schimb de râșnițe. El a preluat Kinu-ul meu pentru espresso, iar eu am primit Comandante pentru V60. A fost primul set complet care îmi permitea să experimentez în voie.

Privind înapoi, îmi dau seama că nu valorificasem la maximum potențialul oferit de Kinu. Dar schimbul de echipamente și noua perspectivă asupra cafelei la filtru au fost pași esențiali în dezvoltarea mea ca pasionat de cafea.
[Image: Jtoh4tz.jpeg]

Călătoria la Viena a reprezentat un moment de cotitură în explorarea cafelei de specialitate. Orașul, cunoscut pentru tradițiile sale în cultura cafelei, a fost locul unde am descoperit o nouă dimensiune a acestei pasiuni. Cafenelele de specialitate au devenit puncte esențiale de interes în itinerariu, fiecare loc fiind o oportunitate de a înțelege mai bine complexitatea băuturii și universul din jurul ei.
Această experiență a fost mai mult decât o simplă delectare; a fost o inițiere în rafinamentul cafelei. De la fiecare discuție cu barista, până la degustările ghidate, am realizat cât de multă știință și artă se ascund în fiecare ceașcă. Fiecare cafenea vizitată m-a adus mai aproape de înțelegerea complexității și a emoției din spatele cafelei de specialitate.
[Image: h3djKoW.jpeg]

M-am întors din vacanta încărcat cu echipamente noi și pungi de cafea, dar și cu o viziune complet schimbată asupra universului cafelei. Una dintre revelațiile majore a fost descoperirea prăjitoriei Friedhats, ale cărei cafele m-au uimit prin complexitatea gusturilor, mai ales pe metoda de filtru. De fiecare dată când încercam un nou sortiment, parcă se deschidea o lume nouă, plină de nuanțe și arome care păreau imposibile anterior.

În același timp, gradul mai light al prăjirii cafelelor devenea o provocare semnificativă pentru espressor. Rezultatul în ceașcă era adesea departe de perfecțiune, iar ceea ce obțineam semăna mai mult cu o zeamă acră decât cu un espresso reușit. Din această cauză, am început să pornesc din ce în ce mai rar espressorul, concentrându-mă în schimb pe prepararea cafelelor la filtru. Era clar că această metodă reușea să pună cel mai bine în evidență caracterul cafelelor prăjite light.

Pe măsură ce aprofundeam această tehnică, mi-am dat seama că lumea cafelei de filtru este mult mai vastă decât crezusem inițial. Decizia a venit natural: trebuia să vând espressorul și să mă dedic complet explorării cafelei de filtru. Nu era doar o schimbare de echipament, ci și o schimbare de perspectivă, de la precizia mecanică a espresso-ului, la simplitatea artistică și revelatoare a metodei de filtru.
[Image: gES6gl9.jpeg]

Nu credeam că mă voi simți astfel, dar am început să duc dorul espresso-ului. Nu al espresso-ului complex și dificil de extras din cafelele prăjite light, ci al celui tradițional: rații scurte, ristretto 1:1, prăjiri mai dark, corp intens, dulceață profundă și note de ciocolată bine definite. Aceasta era băutura care, deși poate mai simplă în abordare, îți oferea confort și o plăcere imediată.

După terminarea facultății, am decis că merit un cadou pentru mine, ceva care să încheie această etapă importantă. Mi-am cumpărat un Bezzera single boiler, un espressor clasic cu grup e61, dar cu performanțe excelente pentru prepararea băuturilor tradiționale. Pe lângă acesta, am făcut rost și de mult râvnita Niche Zero, o râșniță single-dose care devenise rapid una dintre cele mai apreciate de pe piață.

Pentru cafeaua la filtru aveam deja toate echipamentele necesare și eram mulțumit de ceea ce reușeam să obțin. Totuși, am ajuns să înțeleg că e bine să ai în casă și un espressor, mai ales pentru momentele în care vrei să te bucuri de un espresso cu adevărat consistent, capabil să îți ofere acea satisfacție imediată, printr-un shot clasic, bine realizat.

După examenul de rezidențiat, am reușit să obțin specializarea dorită, o realizare care m-a umplut de mândrie și satisfacție. Am profitat de o pauză bine meritată pentru a călători și am ajuns să vizitez majoritatea prăjitoriilor de cafea de specialitate din Europa. Fiecare oprire a fost o experiență de neuitat, cu povești incredibile și descoperiri care mi-au deschis și mai mult orizonturile în lumea cafelei.

Totuși, ca orice drum lung, a venit cu provocările sale. Facultatea m-a dus în punctul în care să încep să câștig primii bani abia la 26 de ani, ceea ce a însemnat că aveam multe de recuperat. Mi-am organizat resursele și am decis să investesc strategic în pasiunea mea pentru cafea. Am început să cumpăr râșnițe la care visam de multă vreme, știind că voi avea ocazia să le testez în detaliu, să le compar și, ulterior, să le revând pe forum pentru a recupera investiția.

Această perioadă a fost o lecție continuă. Prin prietenii din comunitatea cafelei, am făcut schimburi de echipamente și am avut ocazia să testez râșnițe cu hopper. Am observat clar avantajele acestora în consistența și repetabilitatea extracțiilor, dar și un dezavantaj semnificativ: păstrarea boabelor în hopper duce la oxidarea lor și la pierderea din prospețimea și intensitatea aromelor.
[Image: Mu9M105.jpeg]

Clasament Personal al Râșnițelor pentru Espresso

1. Bentwood
O râșniță versatilă și de înaltă performanță. Poate fi utilizată atât cu hopper, cât și în modul single dose. Datorită designului său, menține macinătura rece, ceea ce se traduce prin extracții mai complexe și arome mai bogate. Este ideală pentru espresso modern, cu prăjiri light, și oferă rezultate remarcabile pentru cafelele ultra light.
2. DF83
Un single dose autentic, constructie solida. Se remarcă prin performanța rapidă, reușind să macine o doză de 20 g în aproximativ 7-8 secunde, cu retentie minimă. Oferă dulceață și aciditate bine echilibrată, dar notele nu sunt la fel de evidente ca pe Bentwood. Totuși, este extrem de capabilă pentru prăjiri de toate felurile. Atom cu SSP este o alternativă pe aceeași poziție
3. Kinu
Excelentă pentru prăjiri dark și medii, oferind cafele corpolente, cu dulceață și complexitate echilibrată. Perfectă pentru utilizatori care prepară 1-2 cafele pe zi.
4. Niche Zero
Simplă și ușor de utilizat, cu performanță constantă pe prăjiri medii. Extrage cu precădere note de ciocolată și dulceață. Este o râșniță fiabilă, dar limitată pentru espresso avansat, mai ales la prăjiri light.
5. Atom 60
Mai lentă decât Atom 75 macina 18g în 12-14 secunde. Nu reuseam sa obtin consistenta produce un espresso decent, dar fără caracteristici remarcabile.
6. Eureka SD
Vibrația puternică și alinierea imperfectă a cutitelor îi reduc consistența. Oferă rezultate mixte, fiind mai potrivită pentru cei care acceptă un compromis între preț și performanță.
7. DF64
Extrem de zgomotoasă, cu un sunet ascuțit deranjant. Poate fi îmbunătățită cu alte cutite, dar experiența inițială este suboptimală.

Mențiune specială: Sculptor 078S – dupa mici ajustari rasnita exceleaza, dar necesita mare atentie la prepararea pucku-ul-ui la fel ca bentwood

Clasament Personal al Râșnițelor pentru Filtru

1. Kinu POB Auriu
Performanță excelentă, cu o claritate impresionantă și rezultate constante, cafele fructate.
2. Ode V2
Cea mai comodă râșniță pentru filtru, oferind un echilibru perfect între corp și claritate.
3. Bentwood
Strălucește pe cafele spălate, dar pentru naturale și fermentate rezultatele sunt mai puțin impresionante în comparație cu Kinu.
4. Kinu cu Cutite pentru Espresso
Inițial dificil de utilizat, dar o opțiune solidă pentru filtrele clasice ciocolatii corpolente.
5. ZP6
Oferă o claritate excelentă, dar lipsa de corp o face mai puțin atractivă pentru consumatorii care preferă băuturi mai bogate.
6. Comandante
Cândva lider de piață, dar acum depășit. În ciuda popularității sale, inconstanța și riscul de amăreală îl fac o alegere mai puțin ideală.

Toate râșnițele testate au potențialul de a produce cafele excelente, dar și mai puțin reușite, în funcție de utilizare. Alegerea unei râșnițe depinde de nevoile individuale, de preferințele pentru gust și de dorința pentru consistență. Trecerea prin multiple modele m-a ajutat să îmi clarific așteptările și să înțeleg mai bine ce caut în prepararea cafelei.
Privind în urmă, călătoria mea prin lumea cafelei a fost mult mai mult decât o simplă explorare a aromelor. A fost o poveste despre curiozitate, încercări, greșeli, dar mai ales descoperiri. De la prima încercare stângace cu Moka-Pot, până la testarea celor mai avansate echipamente, am învățat că adevărata plăcere nu stă doar în rezultat, ci și în procesul de a-l atinge.

Această pasiune mi-a deschis uși spre culturi, locuri și oameni care împărtășesc aceeași dorință de a explora fiecare detaliu al unei cafele bine făcute. Fie că este vorba despre un espresso corpolent sau un filtru cu note florale, fiecare ceașcă spune o poveste și mă provoacă să continui să învăț.

Am realizat că lumea cafelei este un univers în continuă expansiune, plin de oportunități de experimentare și rafinare. Și, deși am ajuns să testez cele mai performante echipamente și cafele din întreaga lume, în centrul acestei pasiuni rămâne aceeași plăcere simplă: bucuria de a împărtăși o ceașcă de cafea cu cei dragi.

Aceasta nu este o încheiere, ci doar un alt capitol dintr-o poveste care abia începe. Cafelele au acel dar de a ne conecta – cu noi înșine, cu alții și cu întregul glob – iar eu sunt recunoscător că fac parte din această comunitate si călătorie fascinantă.

RE: Din curiozitate la pasiune - edri - 04-12-2024

Mi-a facut placere sa citesc eseul postat aici.

RE: Din curiozitate la pasiune - AlexDeedy - 05-12-2024

Cu riscul de a părea dubios de similar, am pornit în lumea cafelei tot student la medicină fiind, și tot în pandemie, când m-am trezit peste hotare, cu o bursă Erasmus în Polonia, cu un Mokka și dorința de a bea cafea.
Pot spune că m-am regăsit în multe din frazele tale , de la aparatele automate la cafeaua și cafenelele de specialitate, la dorința de a produce espresso perfect acasă și apoi la revelația supremă - cafeaua la filtru.

RE: Din curiozitate la pasiune - Elwe - 05-12-2024

Foarte frumos expus parcursul tau in minunata lume a cafelei. Multumesc!

RE: Din curiozitate la pasiune - george.a - 05-12-2024

(04-12-2024, 21:24)edri Wrote: Mi-a facut placere sa citesc eseul postat aici.

Idem, o combinatie faina intre informatii utile si o scriitura buna!

RE: Din curiozitate la pasiune - Fanfan - 08-12-2024

(04-12-2024, 21:24)edri Wrote: Mi-a facut placere sa citesc eseul postat aici.

si eu pentru eseu.