[baloozzy]

ROR = Rate of roast - panta temeraturii.

[renatoa]

---

ROR = Rate of roast - panta temeraturii.

Rate of RISE ! - Rata de crestere.
faci in excel un tabel cu temperatura la fiecare minute, sau chiar 30 secunde, si faci o coloana cu diferente intre doua puncte consecutive.
De exemplu la 4 min = 150C, la 5 min 162C, ROR = 12
Daca valorile din coloana ROR sunt strict descrescatoare, se zice ca ai ROR descrescator, si o prajire corecta, conform unei anumite scoli de prajire, altii nu sunt chiar asa stresati sa le iasa ROR-ul ca la carte..

[Fane]

FC- first crack. primul ciclu de pocnete cate apar la prajirea cafelei. sunetul semana oarecum cu pocnetul popcornului.
FCs- first crack start. momentul la care incepe acest ciclu de pocnete. uzual este considerat inceput cand avem 3 pocnete in decurs de 2 secunde, nu la primul pocnet razletz auzit.
FCe- first crack end. momentul la care se termina primul ciclu de pocnete.

SC- second crack. al doilea ciclu de pocnete care apar la prajitul cafelei. dupa FC urmeaza de obicei o pauza apoi vine al doilea ciclu de pocnete. ca si sunet acestea sunt mai dese si mai scazute in intensitate.


hai curaj, luati si voi cate un acronim si explicati-l. nu ia mult timp. [Image: smile.gif]
sa fac topicul sticky?

[renatoa]

BT - bean temperature
ET - environment / exhaust temperature
TP - turning point

Primele doua cred ca sunt clare, ultima poate necesita o mica explicatie...
Unele prajitoare se preincalzesc, nu toate necesita aceasta faza.
Dupa preincalzire, se incarca boabele, moment in care temperatura in interior scade de la ... 120 grade... la o temperatura oarecare, mai mica substantial... sa zicem 60 grade.
Dupa care, boabele incep sa se incalzeasca si temperatura incepe sa urce iarasi.
Acest punct de minim se numeste Turning Point = punct de cotitura/intoarcere, se refera la bucla pe care o face graficul in zona respectiva.
Unii incep sa cronometreze de la acest punct, nu de la incarcarea in cuptor.

[ovisod]

Daca @renatoa a amintit de TP, adaug si eu cateva detalii.

TP - turning point, denumit uneori si turn around (asa cum am vazut de exemplu pe soft-ul prajitoarelor Toper).
Facand referinta la prajirea intr-un prajitor cu tambur, dupa preaincalzirea prajitorului pentru o perioada de timp pentru a stabiliza temperatura, de exemplu la 200 grade C, cafeaua se introduce in tambur la temperatura camerei.
Are loc o cadere rapida de temperatura care, dupa o anumita perioada de timp revine, si incepe sa creasca din nou. Punctul in care temperatura incepe sa creasca se numeste turning point.
Temperatura de la TP cat si momentul cand apare in graficul temperaturii boabelor (BT) variaza de la proba la proba, de la prajitor la prajitor sau de la cafea la cafea.
Desigur ca temperatura de la TP cat si momentul cand apare sunt influentate de temperatura de la incarcarea cu cafea a tamburului, de marimea sarjei sau de densitatea cafelei.
De exemplu in cazul prajitorului meu, TP-ul se intampla undeva intre 95-102 grade C si la circa 0:51-1:02 minute, asta la o capacitate de incarcare de 60-75%.
O cafea mai puntin densa va avea un TP mai devreme, o cafea mai densa va avea TP mai tarziu, cafeaua mai densa avand nevoie de mai mult timp sa absoarba caldura.
In conditii similare (aceasi temperatura de incarcare, aceasi cafea, aceasi temperatura a camerei, aceasi cantitate de cafea, etc.) ar trebui ca TP-ul sa fie la o temparatura si moment de timp similare.
Cu referire stricta la BT, desigur ca acest TP este unul virtual, pentru ca in realitate boabele de cafea sunt introduse in tambur la temperatura camerei, dupa care temperatura creste, deci practic nu exista acest TP, existand doar in graficul de evolutie al temperaturii de la incarcare pana la sfarsitul prajirii.

Se pot spune multe despre acest TP, de exemplu cat de relevant este sau nu pentru o prajire, dar cred ca este suficient pentru topicul curent.

[Fane]

drop- momentul in care sunt scoase boabele din cuptor si inceperea racirii.

acest TP n-o fi dat mai mult de propria inertie termica a sondei? este de fapt un punct de intalnire al temperaturilor, cea a sondei care se raceste si cea a boabelor care se incalzesc?

[renatoa]

Daca sonda ar avea inertie mai mare de 2-3 secunde, nu am mai avea termometru de grup

[bogdan_geor]

drop- momentul in care sunt scoase boabele din cuptor si inceperea racirii.

acest TP n-o fi dat mai mult de propria inertie termica a sondei? este de fapt un punct de intalnire al temperaturilor, cea a sondei care se raceste si cea a boabelor care se incalzesc?

Scott Rao zica ca TP ese momentul in care sonda BT incepe sa arate temperatura corect, pt ca pana la TP, ce arata ca sonda ca fiind BT nu e real, cafeaua neavand 200-230 grade, ci temp camerei.
deci seamana cu ce zici tu, momentul de intalnire al temperaturilor sondei care se raceste si cafelei care se incalzeste.

[nickso]

@Fane, ai dreptate, sonda nu poate citi instantaneu temperatura boabelor, deoarece invelisul acesteia are o inertie termica destul de mare.

@renatoa, nu compara timpul de raspuns pentru o plaja de 5 grade cu unul pentru o plaja de 160 grade...inertia termica a sondei, presupunand ca vb de aceeasi sonda, este identica, timpul de raspuns este proportional cu diferenta de temperatura.

[renatoa]

De asta e bine sa o scoti din teaca, la mine jonctiunea atinge boaba, efectiv.
Nu imi pun problema de "uzura" are zeci de kg prajite la modul asta. Plus ca este ieftina o sonda K.

[ovisod]

drop- momentul in care sunt scoase boabele din cuptor si inceperea racirii.

acest TP n-o fi dat mai mult de propria inertie termica a sondei? este de fapt un punct de intalnire al temperaturilor, cea a sondei care se raceste si cea a boabelor care se incalzesc?

Fane, desigur ca sonda sau proba influenteaza TP-ul, asa cum am zis si mai sus.

[Fane]

pai n-am vrut sa te contrazic, ci sa mai discutam pe marginea temei. nu era nimic de contrazis d.p.m.d.v. 

cine explica cum sta treaba cu perioada de dezvoltare?

[Lyvyoo]

Ca sa fie util si altora, am mutat discutia despre gustul acru, aici.

[renatoa]

Nu stiu daca sta bine aceste informatii aici... dar pare cel mai potrivit loc.

Tabel cu perioadele de recoltare si expediere pentru diverse cafele.

https://legacy.sweetmarias.com/coffee.pr...etable.php

[renatoa]

Aduc in atentia generala o postare de acum cateva zile dintr-un topic frecventat doar de un mic grup de prajitori, unde este un citat din Jim S care pentru mine a reprezentat confirmarea a ceeace a trebuit sa descopar singur de vreo doi ani incoace... mi-as fi dorit sa citesc asta din prima zi ca prajitor, scuteam multe...

[RaduCarutasu]

...... La minutul 10.30 am scos-o pentru ca imi cadea ROR-ul sub 2gc/min, asta insemnand ca trebuia sa mai astept inca ~6-8 min pana la 200gc (si riscam un gust de copt in cafea), .......

In opinia mea te-ai grabit cu evacuarea.
Un ROR de doua grade este totusi unul crescator, chiar daca directia graficului este in jos, cu atat mai mult cu cat directia graficului de temperatura in boabe era inca in sus.
In etapa de dupa FC este de evitat dezvoltarea pe linie grafica dreapta a temperaturii in boabe si exclusa pe o caderea acesteia.
Din propria experienta consider ca un minut si cateva secunde de dezvoltare (sub 20% din timpul derulat pana la FC) sunt mai neindicate decat o dezvoltare mai lunga (min 20%) pe o crestere oricat de lenta de temperatura in boabe.
Am avut si eu semena cafele la care, in dezvoltare, ROR-ul a scazut destul de mult insa temperatura in boabe era pe panta crescatoare. Am dat si eu afara inainte de 200 de gc in boabe, dar cu un timp corect de dezvoltare si am obtinut o prajire mai light dar cu gust f bun.

Nu stiu cum functioneaza Aillio dar nu inteleg de ce nu ai mai plusat la caldura daca ai observat ca ROR-ul scade prea abrupt.
Stiu ca inertia aparatului este una care face imposibila reactia imediata insa macar cat sa poata fi impiedicata aplatizarea si chiar caderea curbei de temperatura in boabe, pe perioada dezvoltarii, cred ca se poate.
La mine merge.

Legat de temperatura la care se introduc boabele in cuptor, nu impartasesc opinia lui renatoa, decat in masura in care operatorul are la dispozitie un cupror ultraperformant, pe care il poate controle foarte usor pentru modificatea rapida a temperaturilor in boabe, pe durata prajirii.

La cuptoarele noastre mici, cu ractie destul de lenta eu cred ca este importanta temperatura de start. Una prea mica nu are niciun efect asupra boabelor dure insa una prea mare poate afecta boabele mai mici ca dimensiune si cu densitate scazuta.
Modul in care fiecare se comporta la transferul caldurii de la suprafata spre interior, modifica timpul la care boabele sunt gata pentru a intra in zona de FC.
Functie de aceasta temperatura si punctul de intoarcere, acela de dupa cadere si in care incepe iar sa creasca difera.
Deci nu poate fi indiferenta marimea temperaturii la care se introduc in cuptor boabe diferite.
Procesul de control al temperaturii, dupa introducerea boabelor la temperaturi neportivite, devine mult mai dificil. Se poate crea situatia in care boabele nu sunt capabile sa absoarba cantitatea de caldura introdusa in cuptor si sa apara arsurile , sub diferite forme (tipping, scorching samd).
La fel, daca temperatura este prea mica, durata totala a procesului se poate prelungi sau sa apara nevoia unei cresteri accelerate de temperatura, greu de domolit in etapa de dezvoltare. Se poate ajunge cu usurinta la RoR-uri prea mari in aceasta faza, cresteri la fel prea mari ale temperaturii in boabe si apare nevoia unei evacuari prea rapide a sarjei. Boabele, chiar daca apar corect prajite si pot arata frumos la suprafata, raman nedezvoltate in interior, cu miezul dur.

Toate acestea sunt aspecte pe care le-am observat in timp, motiv pentru care, pentru diferite tipuri de boabe eu introduc sarjele la temperaturi diferite, de 70 de gc pentru boabe de joasa altitudine, cele procesate natural sau decaf, respectiv de 100 de gc pentru cele dense si cele procesate prin spalare.

[radudani]

incepand cu popper-ele modificate de acum 5 ani si continuand cu 2 versiuni de prajitoare DIY in pat fluid, am avut parte numai de prajitoare "in aer" si desigur, m-am uitat peste gard, ravnind la cele cu tambur [Image: smile.gif]

dar aici - mult mai drastic de ex., decat la rasnite de bucatarie/de casa vs. comerciale/profesionale - diferenta intre un prajitor profesional cu tambur, chiar si sample roaster, dar de 50 Kg, fata de un prajitor de casa cu tambur, de 8-12 Kg, este, de nedepasit: pot rasni single dose 18g, cu o rasnita de bar, dar nu-mi voi putea niciodata permite sa prajesc pentru necesarul de familie - 100g/zi - cu un prajitor profesional!

diferenta este in masa termica a prajitoarelor din cele 2 categorii; inca, marea majoritate a prajitoriilor profesionale, folosesc masini de prajit care au ca principal atu, masa lor termica mare (de ex., tambur de otel masiv, fata de tambur din tabla gaurita sau din plasa de sarma (!)...
cred ca multe din confuziile si dogmele vehiculate pe forumuri au la origine ignorarea specificului radical diferit, intre masinile de prajit profesionale si cele de casa!

diferenta de care vorbesc, se traduce in diferenta de rezerva energetica, de inertie termica, ori cam despre asta e vorba in prajirea traditionala!

spre (mare) deosebire, un prajitor in pat fluid are, comparativ, o inertie termica infima; de aceea aici, putem vorbi de temperatura ca principal parametru; nu vorbim de temperatura boabelor ca realitate fizica, ci vorbim de temperatura masurata, care urmareste temperatura boabelor; dar si asta e o problema de experienta si de sweet spot al masinariei, pentru ca transferul de energie termica intre curentul de aer fierbinte si boabe depinde de cum sunt "miscate" boabele: boabe mai grele, sarja mai mare, debit de aer mai mic etc.

adica, eu masor acel conventional BT - temperatura boabelor, intr-un punct in care boabele aluneca in jos pe peretele metalic curbat, in 'tobogan', si nu sunt in plin curent, 'spalate' si miscate de aerul fierbinte;
si totusi, temperatura masurata e afectata de temperatura aerului fierbinte care e peste tot in camera de prajire si e mult mai mare decat cea efectiva undeva in bob (unde? ca sunt niste straturi acolo si o structura matriciala de celuloza cu de toate captive inauntru, dar in primul rand apa si alte componente volatile, care scapa afara si afecteaza serios temperatura si 'disponibilitatea' la prajire, in anumite faze ale prajirii)
pe de alta parte, un ROR, pe perioade scurte - zeci de sec - alarmant in development, reflecta in primul rand situatia aerului fierbinte care spala boabele...etc.

vorbind de procese care se deruleaza inca in limitele unui 'traditional', adica asa cum au fost gandite - da, gandite in trial and error -  de inaintasii nostrii, analogia la indemana nici nu e asa buna cu rasnitele profesionale, ci cu masinile espresso: ceea ce face deosebirea intre masinile de casa - de tabla sau de plastic - si cele comerciale traditionale, este in primul rand marimea boilerului de abur (!)...  aceeasi problema a masei termice, care ajuta in acest caz, la derularea ceva mai 'naturala' a procesului...

una peste alta, astea sunt speculatiile mele si nu vreau sa initiez cu ele nici un fel de polemica, si nici nu vreau sa transform totul intr-o zicere despre minimalism, lucruri ieftine si bune, sau relativitate in toate!
confuzie si entropie, carevasazica...
dar totusi, despre diferenta intre a urmari sa intelegi fenomenele si a urmari sa obtii un rezultat bun; cum spunea Scott Rao, foarte 'inginereste':

What works is always far more important to me than why something works. I enjoy the speculation and trying to solve the puzzles of why things happen during roasting, but I believe we’re all seeing only the tip of the iceberg, and really have no idea what’s happening, and why it’s happening, during roasting.

"regulile" (total development time 20-25% si ROR descrescator in development) propuse si de acelasi Scott Rao si care apar frecvent in postarile de topic din forumuri, nu le privesc drept tabu-uri!  sunt acolo pentru referinta, dar eu imi vad de treaba cum stiu si pot si, eventual, pe urma examinez comparativ si in mare, rezultatele...

niste referinte recente (cu propunerea de a fi citite de cei home roasters ce n-au facut-o inca...):
http://scottrao.com/blog/the-soak/
http://www.home-barista.com/home-roasting/troubleshooting-roast-off-flavors-guide-t46317.html?hilit=charge%20roast#p525493

 

...... La minutul 10.30 am scos-o pentru ca imi cadea ROR-ul sub 2gc/min, asta insemnand ca trebuia sa mai astept inca ~6-8 min pana la 200gc (si riscam un gust de copt in cafea), .......

... Legat de temperatura la care se introduc boabele in cuptor, nu impartasesc opinia lui renatoa, decat in masura in care operatorul are la dispozitie un cupror ultraperformant, pe care il poate controle foarte usor pentru modificatea rapida a temperaturilor in boabe, pe durata prajirii.

La cuptoarele noastre mici, cu ractie destul de lenta eu cred ca este importanta temperatura de start. Una prea mica nu are niciun efect asupra boabelor dure insa una prea mare poate afecta boabele mai mici ca dimensiune si cu densitate scazuta.

... Deci nu poate fi indiferenta marimea temperaturii la care se introduc in cuptor boabe diferite.
Procesul de control al temperaturii, dupa introducerea boabelor la temperaturi neportivite, devine mult mai dificil. ...

cum speculam si eu... la introducerea boabelor (charge), ceea ce conteaza este in fapt cantitatea de energie inmagazinata deja in masinarie; temperatura spune mai putin si are relevanta numai pentru o aceeasi masina;
de ex., am sute de prajiri, cu sarje de 240-300g in pat fluid, dar pentru care am aplicat - pura imitatie... - metoda cu preincalzirea (in principal a... aerului, si a camerei de incalzire care e izolata termic, dar nu a unui tambur metalic de zeci de Kg): un charge la 150C, era urmat imediat - cateva sec - de un tipping point in zona 70C; pentru prajirile mele, acei 150C au relevanta, dar e un nonsens sa le compar cu un charge la 150C pe un tambur de masina pro!

experienta mea in prajire e oricum limitata, nu in timp, ci in 'spatiu', asa ca deocamdata raman cu parerea ca un prajitor profesional mare, ultraperformant, are totusi o inertie termica uriasa si modificarea temperaturii nu e un proces rapid, dar e un proces care poate fi usor anticipat si folosit in favoarea calitatii prajirii;

bottom line: am si eu convingerea ca temperatura de plecare, precum si durata fazei de uscare, sunt determinante in obtinerea unei faze de dezvoltare dorite; pentru o aceeasi masina si aceleasi boabe;

[renatoa]

...
Legat de temperatura la care se introduc boabele in cuptor, nu impartasesc opinia lui renatoa, decat in masura in care operatorul are la dispozitie un cupror ultraperformant, pe care il poate controle foarte usor pentru modificatea rapida a temperaturilor in boabe, pe durata prajirii.
...

Nu trebuie sa fie ultraperformant, este chiar la indemana oricui, se cheama prajire in curent de aer cald.
La orice metoda de prajire la care caldura este furnizata in mod majoritar de o masa de aer cald, nu de catre un element radiant, boabele pot fi imersate aproape instant, zeci de secunde, intr-un mediu de peste 200 grade, pornind de la temperatura ambianta.
Ce sa mai incalzesc, niste pereti de sticla care nu au decat rolul sa delimiteze o camera de prajire, si nici un rol in incalzirea boabelor? Ce turning point, cand se pleaca de la ambiant drept in sus ?
Da, temperatura de plecare poate avea un rol, dar nu ca parte a procesului de preincalzire si incarcare, ci la cat ne propunem sa fie aduse boabele dupa primul minut.

[Liviu.Mihu]

Convingerea mea este ca un aparat cu inerție termică mare, permite muuult mai ușor realizarea curbei clasice a lui Rao. Natural, adică cu mult mai putine reglaje pe parcurs. Practic curba e "built in". De aceea se pomenește de prajiri "nesupravegheate". Temperatura de start da oarecum durata prajirii si temp finala de eject. In timpul prajirii e suficient un aport de energie care sa compenseze ce absorb boabele. Si gaz off la sfârșit pt atingerea asimptotica a temp de eject. Asta in mod simplist.
In alta ordine de idei, am încercat in ultimele 2 luni sa prăjesc regulat si sa consum un tip de boabe, dintr-un sg lot. Si sa urmăresc efectele/defectele diferitelor prajiri. Între impresiile recente: contează foarte mult durata uscării si cantitatea de aer folosită;contează mai puțin un mic flick in FC sau o nerespectare de 1 minut a ROR-ului ideal;development ratio e doar indicativ - daca lungesc primele faze un pic, pot avea si un dev de 17% cu rezultate f bune. Caracteristicile de gust ale boabelor sunt aceleași in toate șarjele, doar evidențiate ușor diferit - asta ca si confirmare ca materia prima da tonul...

[RaduCarutasu]

.....Nu trebuie sa fie ultraperformant, este chiar la indemana oricui, se cheama prajire in curent de aer cald....

Mea Culpa!
Lipsa mea totala de experienta in a praji cafeaua, prin orice alta metoda si cu orice alt aparat, in afara de Hottop, m-au facut sa fiu limitat in aprecieri.
Postarea mea s-a referit la experienta lui Bogdan, cel ce are un cuptor la care se pot aplica parte dintre concluziile si experientele celor ce prajesc acasa, sarje mici, in cuptoare electrice cu tambur.
Numarul celor care fac asta acasa, din pacate, este destul de mic astfel incat si schimbul de experiente este limitat.
Respect si apreciez experientele practice ale celor care incearca sa faca ceva/alceva acasa, in aceasta zona de interes comun, cea a prajirii si a parcursului catre un espresso perfect si care, in final, chiar reusesc sa fie multumiti de realizarile lor.

[renatoa]

Convingerea mea este ca un aparat cu inerție termică mare, permite muuult mai ușor realizarea curbei clasice a lui Rao. Natural, adică cu mult mai putine reglaje pe parcurs. Practic curba e "built in". ...

De acord cu tine, chiar in weekendul asta am avut primele cele mai reusite prajiri la capacitatea de 500g, care pentru mine e cea mai mare de pana acum, si s-a simtit in toata evolutia ca intr-adevar este un acord perfect intre volumul cuptorului, al tamburului, cantitatea de cafea si puterea injectata in sistem, rezultatul fiind o curba naturala perfecta fara nici o variatie a puterii de la incarcarea la 175 grade, pana la FC la 9 minute.
Am rezerve pentru chiar mai mult, poate voi incerca odata 650-700 grame, pentru ca la final a trebuit sa reduc temperatura la prajirile 2 si 3, pentru ca la prima prajire, dupa 2 minute era aproape sa imi intre in SC.

[bogdan_geor]

...... La minutul 10.30 am scos-o pentru ca imi cadea ROR-ul sub 2gc/min, asta insemnand ca trebuia sa mai astept inca ~6-8 min pana la 200gc (si riscam un gust de copt in cafea), .......

In opinia mea te-ai grabit cu evacuarea.
Un ROR de doua grade este totusi unul crescator, chiar daca directia graficului este in jos, cu atat mai mult cu cat directia graficului de temperatura in boabe era inca in sus.

Nu stiu cum functioneaza Aillio dar nu inteleg de ce nu ai mai plusat la caldura daca ai observat ca ROR-ul scade prea abrupt.
Stiu ca inertia aparatului este una care face imposibila reactia imediata insa macar cat sa poata fi impiedicata aplatizarea si chiar caderea curbei de temperatura in boabe, pe perioada dezvoltarii, cred ca se poate.

m-am grabit, intradevar, a trebuit sa iau o decizie brusca ce sa fac sa nu compromit cafeaua si din pacate am decis varianta mai putin fericita.

problema majora a afisajului pe ror este cu 4 citiri/secunda, in timp real nu exista curba de ror mediu cu 1 citire la 15-30 sec, asa ca in noise-ul care este afisat este foarte greu sa vezi ce urmeaza sa se intample. Ce vezi in poza pusa de mine este o analiza in alt software care citeste profile de aillio si care afisaza ror average curatat de noise.
o sa pun un comment pe forumul de aillio sa vad daca exiata macar o idee ca pe viitor sa se implementeze ror average in timp real.

[renatoa]

Se cheama rolling average, si formula este:

New_avg = old_avg * (n-1)/n + new_value /n

M-as mira sa nu aiba implementat macar un pui de asa ceva, dar probabil este prost aleasa marimea esantionului.

[renatoa]

N-am gasit alt topic mai bun, asa ca am postat aici...

Exista o aplicatie pentru afisaj si control al dispozitivului TC4 pe un Android, scrisa de un nenea pe nick-ul lui greencardigan, il gasiti pe mai multe forumuri de prajit cafea. Cei care lucrati cu TC4 stiti deja personajul.
O varianta a ei foloseste si csabitec pentru roastuino.
In abordarea originala, interfata cu prajitorul este asigurata de placile Arduino/TC4, iar aplicatia Android primeste prin BT temperaturile, le afiseaza/logheaza si transmite comenzi de control heater si ventilator pentru realizarea unui profil intr-un mod semiautoamat - numai temperatura este reglata PID, ventilatorul doar manual, prin touch screen.

Am purces in ultimele saptamani la o adaptare a acestei aplicatii pentru alt dispozitiv de masura, si anume un termometru USB dual, Mastech MS6514.
Momentan face doar discutia despre temperaturi, le afiseaza si le logheaza. Sunt in mijlocul fazei a doua, de realizare a interfetei de control a prajirii.
Am si modificat applicatia in cateva puncte, ca sa se potriveasca mai bine cu viziunea mea despre cum ar trebui sa arate si sa se comporte:
- logica butonului Crack, cu care in app originala se marcheaza FC, a fost extinsa la un management complet al tuturor fazelor din timpul prajirii, plus ceva cod elementar de detectie automata a schimbarilor de faza. Manual, prin apasarea butonului se poate trece in orice moment de la o faza la alta. Un long press in timpul oricarei faze pe acest buton va face sa sara direct la Drop.
- formatul fisierului log a fost modificat sa fie compatibil cu Artisan CSV, asa ca se poate importa log-ul in Artisan direct fara nici o post-processare. RoR-ul calculat si afisat in timpul prajirii nu va fi salvat in fisier, ca inainte, pentru ca va fi recalculat de catre Artisan, pe baza valorilor inregistrate.
- graficul de asemenea a fost schimbat ici-colea: scala X arata timpul in format mm : ss, in loc de seconde, am adaugat si o grila pentru mai buna urmarire a valorilor, grila a carei culoare se schimba verde-galben-maro, dupa cum evolueaza prajirea, si de asemenea punctele de schimbare a fazelor sunt adnotate.

Daca are cineva un astfel de dispozitiv si vrea sa incerce aplicatia, PM cu email, deocamdata apk-ul nu este postat nicaieri.

Cum ziceam la inceput este inca in dezvoltare, urmand sa adaug controlul prajirii in faza a doua, care este deja destul de avansata.
Controller-ul PID, acelasi folosit de catre TC4, l-am portat deja pe Android.
Controlul propriu-zis al incalzirii/ventilatorului se va face cu dimmere de care a povestit csabitec, comandate de iesirea audio/de casca, unde va fi trimis un semnal PWM sintetizat cu un cod de asemenea functional in clipa de fata.
Ce mai este de facut este urmarirea propriu-zisa a profilului, prin integrarea PID cu semnalul PWM de control.
Taman buna vremea urata care ne va tine in casa minivacanta de 1 Decembrie, ca sa finalizez partea asta

Din pacate, termometrul consuma cam mult, asa ca nu poate fi comandat de catre un smart, merge doar cu o tableta. Asta daca nu aveti cumva prin casa o solutie de alimentare usb cu cu cablu split care sa lase libera circulatia datelor intre smartfon si termometru, in timp ce le alimenteaza pe amandoua.

O sa revin cu imagini dupa ecranul actualei aplicatii din timpul unei prajiri reale.

Orice intrebare... sugestie de imbunatatirii viitoare...that's all folks