Hello There, Guest! Login Register


Pompe espresso - are

#31
(19-09-2017, 01:57)VladP Wrote:
(18-09-2017, 22:19)razvanMB Wrote: Deci la 6 bari o sa ai un debit de curgere la liber catre cafea mai mic decat la 9 bari, ca si regula generala.

Mi-e teama ca nu inteleg ceva in cele de mai sus, deoarece cam asa arata graficele pompei rotative, respectiv vibra. Tema nu este noua, a mai fost discutata.

dar practic ai incercat sa testezi si sa masori? Eu am facut testele pe 3 masini dferite cu pompe rotative si la toate a scazut debitul scazand si presiunea. De asta am zis ca si regula generala din experienta mea, nu universal valabila. La vibratoare in mod cert nu se aplica, am specificat mai sus.
Espresso : Dalla Corte STUDIO / MINA, Compak F8, Kompresso
Brew : Cafflano Kompact, Espro Travel Press, KINU 47
 
 
Reply
#32
(19-09-2017, 01:57)VladP Wrote:
(18-09-2017, 22:19)razvanMB Wrote: Deci la 6 bari o sa ai un debit de curgere la liber catre cafea mai mic decat la 9 bari, ca si regula generala.

Mi-e teama ca nu inteleg ceva in cele de mai sus, deoarece cam asa arata graficele pompei rotative, respectiv vibra. Tema nu este noua, a mai fost discutata.
ROTA:
[Image: pxgvUDD.png]
VIBRA:
[Image: zY2L13N.png]

Graficele de mai sus arată ce fac pompele când au de învins diferite presiuni dictate de supape sau regulatoare aflate pe refularea lor, ca sș înțelegi exact care-i treaba cu debitele trebuie să iei un manual de mecanica fluidelor(mult mai ieftin decât cel mai nenorocit espressor si să te prinzi cum e treaba cu pompele volumice, caracteristica pompei, caracteristica conductei pe care refulează si intersecția lor). Așa în două vorbe, când pompa are de învins o presiune mai mare, la aceeași paramentrii setați ai pompei(turație, putere, sau ce-o fi), debitul scade. E simplu dacă ai un pic de simț tehnic, dacă ți degetul pe gaura unei siringi (fără ac) împingi mai greu pistonul decât dacă lași liberă respectiva gaură.

(18-09-2017, 16:05)radudani Wrote: opinii proprii, undeva pe muchia topicului:

@danciu_dan_radu: ar trebui totusi sa faci cele ce-ti recomandam in postul meu de mai sus (#4)...
nu se poate sa nu intelegi cat ai avea de castigat daca ai pune intrebari punctuale, despre chestii nelamurite, intr-un topic in care te-ai documentat totusi, ai o idee si poate chiar si ceva teste cu masinile altora...
pierzi multa informatie si iti va fi mai greu sa intelegi, daca nu incerci sa-ti lamuresti de unul singur, prin documentare, cateva probleme de baza!
lumea vorbeste aici despre profilare de presiune si mi-e greu sa cred ca intelegi mare lucru!
cum in mare parte fiecare are alta opinie, singura zona de intalnire e aceea ca profilarea de presiune 'e un lucru foarte mare'... (semneaza...)
exemplu: cum s-a mai spus, E61, in formula sa patentata, nu e deloc potrivit pentru profilare de presiune! in primul rand, pentru ca e conceput sa faca o extractie de unul singur si sa o faca dupa un anume pattern!
e bun, e ieftin (pentru fabricanti), dar nu e versatil!
un grup saturat (nu, n-are legatura cu aburul saturat, numai boilerul de abur are legatura cu asa ceva! eventual si incinta HX), sau un lever, sunt potrivite pentru profilare de presiune pentru ca au un profil predictibil, eventual controlabil al temperaturii, in timpul extractiei cu profilare de presiune;
toate grupurile astea concepute sa fie stabile termic, incalzite prin termosifon (gen E61), au in general caneluri intr-o masa de metal si asta incurca mult in profilarea de presiune cu stabilitate termica, daca nu se folosesc pompe (in topic!) cu presiune variabila si debit constant!
profilarea de presiune pe masini mici, entry-level, e un exercitiu de bricolaj, dar n-are mare legatura cu lumea cafelei! sorry...

nu mai continui, sunt off-topic, dar...
astea scrise mai sus sunt general valabile si reprezinta opinia mea de mai multi ani incoace: cei mai la-nceputuri se amagesc atunci cand cred ca traind si intelegand din raspunsurile altora, vor ajunge sa gandeasca cu propriul cap in problema respectiva! ce inseamna asta pentru un forum de specialitate? mai precis, pentru unele thread-uri din el? probabil mai multa informatie de calitate!

masinile espresso sunt masini termice, folosind de regula (si) un boiler de abur, extractia cafelei din macinatura avand loc sub presiune si in debit, dar, nu trebuie ignorat, si in temperatura;
si sigur, cum totul... curge, avem si un cadru de timp;

am afirmat deseori, ca principalii parametrii in extractie sunt debitul si temperatura (ok, intr-un cadru de timp...), pentru ca acesti parametrii determina transferul de solubile din particulele de macinatura de cafea, in apa fierbinte;
dizolvarea solubilelor nu se face in presiune, ci in debit si viteza de dizolvare a multitudinii de componente diferit solubile din grauntele de cafea depinde de acest debit, precum si de temperatura apei de extractie;
sigur, exista intotdeauna o dependenta intre presiune si debit intr-un circuit hidraulic; dar rolul si efectul lor e diferit in procesul de extractie; exemplu: "am facut o extractie la 6 bar si tare mi-a placut!", "interesant, dar la ce debit?" ...(si cu ce doza, cu ce rata de extractie, sau EY...? ce fel de cafea, ce temperatura de extractie la intrarea in puc etc.?)
apa fierbinte sub presiune exercita un rol mecanic asupra pucului si face posibila strapungerea acestuia in final si aparitia unui debit util in ceasca! e debitul de extractie, evident, rezultat dintr-o anume presiune si o anume rezistenta hidraulica opusa de puc; iar in puc, avem gradiente de temperatura in vertical si radial (daca nu apare si ceva channeling...); in plus fenomenul de solubilitate diferita a apei care curge prin puc la un anume debit, adauga la complexitate: va exista un strat de maxima solubilitate in puc, strat care coboara pe verticala pe durata extractiei, mai precis probabil, pe durata primelor 20 sec ale extractiei, cand are loc dizolvarea majoritatii componentelor importante; dar atentie, 20 sec pentru majoritatea solubilelor bune trecute in apa de extractie si curse in ceasca, la un anume debit, cel optim extractiei respective, de obicei, in zona 1,5-2 g/sec;

Îți mulțumesc, în legătură parametrii care conduc la extracția unui shot de calitate mi-ai confirmat în totalitate părerile personale, în ceea ce privește tipurile constructive sunt departe de a fi avizat.
 
Reply
#33
Cred ca pui prea multe intrebari mult prea devreme pentru a ajunge la o anumita intelegere.
E bine sa iti poti raspunde la toti "de ce?" dar nu vei reusi asta de la inceput.
In anumite faze ale experientei "espressonistice" e mai indicat sa experimentezi si apoi sa iti poti spune inrebari.
Asa o sa cazi in capcana contagiunii informationale si asta nu iti va servi la nimic constructiv.
Este mare lucru sa poti sa iti raspunzi la intrebari la timpul potrivit.Distreaa-te mai mult si nu te lasa coplesit de intrebari ce nu iti servesc scopului imediat.
 
Reply
#34
(19-09-2017, 15:05)danciu_dan_radu Wrote:
(19-09-2017, 01:57)VladP Wrote:
(18-09-2017, 22:19)razvanMB Wrote: Deci la 6 bari o sa ai un debit de curgere la liber catre cafea mai mic decat la 9 bari, ca si regula generala.

Mi-e teama ca nu inteleg ceva in cele de mai sus, deoarece cam asa arata graficele pompei rotative, respectiv vibra. Tema nu este noua, a mai fost discutata.
ROTA:
[Image: pxgvUDD.png]
VIBRA:
[Image: zY2L13N.png]
 

@VladP
Graficele de mai sus arată ce fac pompele când au de învins diferite presiuni dictate de supape sau regulatoare aflate pe refularea lor, ca sș înțelegi exact care-i treaba cu debitele trebuie să iei un manual de mecanica fluidelor(mult mai ieftin decât cel mai nenorocit espressor si să te prinzi cum e treaba cu pompele volumice, caracteristica pompei, caracteristica conductei pe care refulează si intersecția lor). Așa în două vorbe, când pompa are de învins o presiune mai mare, la aceeași paramentrii setați ai pompei(turație, putere, sau ce-o fi), debitul scade. E simplu dacă ai un pic de simț tehnic, dacă ți degetul pe gaura unei siringi (fără ac) împingi mai greu pistonul decât dacă lași liberă respectiva gaură.

 
(18-09-2017, 16:05)radudani Wrote: opinii proprii, undeva pe muchia topicului:

@danciu_dan_radu: ar trebui totusi sa faci cele ce-ti recomandam in postul meu de mai sus (#4)...
nu se poate sa nu intelegi cat ai avea de castigat daca ai pune intrebari punctuale, despre chestii nelamurite, intr-un topic in care te-ai documentat totusi, ai o idee si poate chiar si ceva teste cu masinile altora...
pierzi multa informatie si iti va fi mai greu sa intelegi, daca nu incerci sa-ti lamuresti de unul singur, prin documentare, cateva probleme de baza!
lumea vorbeste aici despre profilare de presiune si mi-e greu sa cred ca intelegi mare lucru!
cum in mare parte fiecare are alta opinie, singura zona de intalnire e aceea ca profilarea de presiune 'e un lucru foarte mare'... (semneaza...)
exemplu: cum s-a mai spus, E61, in formula sa patentata, nu e deloc potrivit pentru profilare de presiune! in primul rand, pentru ca e conceput sa faca o extractie de unul singur si sa o faca dupa un anume pattern!
e bun, e ieftin (pentru fabricanti), dar nu e versatil!
un grup saturat (nu, n-are legatura cu aburul saturat, numai boilerul de abur are legatura cu asa ceva! eventual si incinta HX), sau un lever, sunt potrivite pentru profilare de presiune pentru ca au un profil predictibil, eventual controlabil al temperaturii, in timpul extractiei cu profilare de presiune;
toate grupurile astea concepute sa fie stabile termic, incalzite prin termosifon (gen E61), au in general caneluri intr-o masa de metal si asta incurca mult in profilarea de presiune cu stabilitate termica, daca nu se folosesc pompe (in topic!) cu presiune variabila si debit constant!
profilarea de presiune pe masini mici, entry-level, e un exercitiu de bricolaj, dar n-are mare legatura cu lumea cafelei! sorry...

nu mai continui, sunt off-topic, dar...
astea scrise mai sus sunt general valabile si reprezinta opinia mea de mai multi ani incoace: cei mai la-nceputuri se amagesc atunci cand cred ca traind si intelegand din raspunsurile altora, vor ajunge sa gandeasca cu propriul cap in problema respectiva! ce inseamna asta pentru un forum de specialitate? mai precis, pentru unele thread-uri din el? probabil mai multa informatie de calitate!

masinile espresso sunt masini termice, folosind de regula (si) un boiler de abur, extractia cafelei din macinatura avand loc sub presiune si in debit, dar, nu trebuie ignorat, si in temperatura;
si sigur, cum totul... curge, avem si un cadru de timp;

am afirmat deseori, ca principalii parametrii in extractie sunt debitul si temperatura (ok, intr-un cadru de timp...), pentru ca acesti parametrii determina transferul de solubile din particulele de macinatura de cafea, in apa fierbinte;
dizolvarea solubilelor nu se face in presiune, ci in debit si viteza de dizolvare a multitudinii de componente diferit solubile din grauntele de cafea depinde de acest debit, precum si de temperatura apei de extractie;
sigur, exista intotdeauna o dependenta intre presiune si debit intr-un circuit hidraulic; dar rolul si efectul lor e diferit in procesul de extractie; exemplu: "am facut o extractie la 6 bar si tare mi-a placut!", "interesant, dar la ce debit?" ...(si cu ce doza, cu ce rata de extractie, sau EY...? ce fel de cafea, ce temperatura de extractie la intrarea in puc etc.?)
apa fierbinte sub presiune exercita un rol mecanic asupra pucului si face posibila strapungerea acestuia in final si aparitia unui debit util in ceasca! e debitul de extractie, evident, rezultat dintr-o anume presiune si o anume rezistenta hidraulica opusa de puc; iar in puc, avem gradiente de temperatura in vertical si radial (daca nu apare si ceva channeling...); in plus fenomenul de solubilitate diferita a apei care curge prin puc la un anume debit, adauga la complexitate: va exista un strat de maxima solubilitate in puc, strat care coboara pe verticala pe durata extractiei, mai precis probabil, pe durata primelor 20 sec ale extractiei, cand are loc dizolvarea majoritatii componentelor importante; dar atentie, 20 sec pentru majoritatea solubilelor bune trecute in apa de extractie si curse in ceasca, la un anume debit, cel optim extractiei respective, de obicei, in zona 1,5-2 g/sec;
@radudani
Îți mulțumesc, în legătură parametrii care conduc la extracția unui shot de calitate mi-ai confirmat în totalitate părerile personale, în ceea ce privește tipurile constructive sunt departe de a fi avizat. O.K. - opinii pertinente, poate iti faci un topic cu titlul asta.
 
Reply
#35
(19-09-2017, 15:05)danciu_dan_radu Wrote: Graficele de mai sus arată ce fac pompele când au de învins diferite presiuni dictate de supape sau regulatoare aflate pe refularea lor, ca sș înțelegi exact care-i treaba cu debitele trebuie să iei un manual de mecanica fluidelor(mult mai ieftin decât cel mai nenorocit espressor si să te prinzi cum e treaba cu pompele volumice, caracteristica pompei, caracteristica conductei pe care refulează si intersecția lor). Așa în două vorbe, când pompa are de învins o presiune mai mare, la aceeași paramentrii setați ai pompei(turație, putere, sau ce-o fi), debitul scade. E simplu dacă ai un pic de simț tehnic, dacă ți degetul pe gaura unei siringi (fără ac) împingi mai greu pistonul decât dacă lași liberă respectiva gaură.

de acord, cu mentiunea ca exact la iesirea pompei se afla OPVul, care regleaza presiunea la o valoare quasi constanta, careia, conform graficelor, ii corespunde un debit la iesirea pompei determinat si constant. Acesta se imparte insa in cei doi curenti de apa, A- unul inspre puc, si B- retur la intrarea in pompa, sau in rezervorul de apa, variabila pe circuitul B fiind numai pucul (sau in cazul unei Mina, acea diafragma magica). Deci ma gindeam si eu, asa, ca daca setezi la OPV o presiune mai mica, debitul total la iesirea din pompa e mai mare. Constat ca fiecare are un alt unghi de vedere asupra "problemei". Gata, tac si incep sa string bani pentru manualul de fizica!
LM GS/3 AV, Elektra Micro Casa Leva, MK ProM E, MK K30 V
 
Reply
#36
(19-09-2017, 15:05)danciu_dan_radu Wrote:
(19-09-2017, 01:57)VladP Wrote:
(18-09-2017, 22:19)razvanMB Wrote: Deci la 6 bari o sa ai un debit de curgere la liber catre cafea mai mic decat la 9 bari, ca si regula generala.

Mi-e teama ca nu inteleg ceva in cele de mai sus, deoarece cam asa arata graficele pompei rotative, respectiv vibra. Tema nu este noua, a mai fost discutata.

Graficele de mai sus arată ce fac pompele când au de învins diferite presiuni dictate de supape sau regulatoare aflate pe refularea lor, ca sș înțelegi exact care-i treaba cu debitele trebuie să iei un manual de mecanica fluidelor(mult mai ieftin decât cel mai nenorocit espressor si să te prinzi cum e treaba cu pompele volumice, caracteristica pompei, caracteristica conductei pe care refulează si intersecția lor). Așa în două vorbe, când pompa are de învins o presiune mai mare, la aceeași paramentrii setați ai pompei(turație, putere, sau ce-o fi), debitul scade. E simplu dacă ai un pic de simț tehnic, dacă ți degetul pe gaura unei siringi (fără ac) împingi mai greu pistonul decât dacă lași liberă respectiva gaură.

Interesanta explicatie. Eu personal nu cunosc prea bine mecanica fluidelor si nici nu mi pot bate capul cu graficele alea  cand testand si masurand practic reies alte date. Insa e bine ca sunt oameni care si pot sa inteleaga "argumentatii" teoretice si sa le confirme sau sa le infirme. Asta dovedeste ca esti avizat tehnic. 

Revenind la ce spuneam mai sus, cu flow ul ( la liber) in scadere la presiune in scadere pe pompa rotativa, rog doar ca cei interesati sa si testeze asta inainte sa se autoinhibe citind niste grafice. In mod cert ii va ajuta sa faca niste extractii si mai reusite ca si pana acum. 

Recomand acest thread de citit cu atentie. Mai ales la pagina 3 se da un exemplu foarte clar intre 2 masini ale aceluiasi productor cu flow rate uri foarte diferite si care model este mai "prietenos" pentru extractii si de ce. 

https://www.home-barista.com/espresso-ma...37681.html

Este marcat si de contributia lui @radudani si sintetizeaza cam tot ce un barista third wave ar trebui sa stie vis a vis de flow si de maximizarea Extraction Yield ului. Baza e flow ul, presiunea e un accesoriu. Flow care trebuie masurat la libera curgere fara portafiltru si inteleasa corelatia intre valoarea acestuia si : 
a. spatiul liber intre shower head si baza superioara a pucului de cafea tampat in portafiltru
b. granulatia macinaturii
c. doza folosita
d. uniformitatea extratiei urmarita pe sita portafiltrului bottomless
*ratia trebuie mereu sa ramana constanta in acest caz pentru a putea sa izolam variabilele ce afecteaza calitatea extractiei. Un 1/2 e destul de safe, de dragul experimentelor.

Link ul de mai sus se explica f clar cum reducerea presiunii la o pompa rotativa implica o scadere a debitului de apa la liber. Daca vizitati coffee shop uri precum Boiler sau 2 Minutes ii puteti intreba personal de ce lucreaza pe presiuni de 6-8 bari in mod constant, in functie de cafea. Problema lor nu e numai presiunea, ci si flow rate ul pe care doresc sa l scada. Ca si observatie, masinile performante lucreaza deja la 9 bari pe flowrate intre 6 si 9 ml pe secunda la 9 bari, deci nevoia de a scade presiunea nu mai este asa relevanta. Nu dau marci insa am fost suprins placut sa am posibilitatea sa masor flow rate ul la liber pe masina oficiala la campionatul Mondial de Barista si avea 5.9 ml/sec la 9 bari, ceea ce este f iertator cu pucul de cafea in etapa de preinfuzie.

(19-09-2017, 23:48)VladP Wrote:
(19-09-2017, 15:05)danciu_dan_radu Wrote: Graficele de mai sus arată ce fac pompele când au de învins diferite presiuni dictate de supape sau regulatoare aflate pe refularea lor, ca sș înțelegi exact care-i treaba cu debitele trebuie să iei un manual de mecanica fluidelor(mult mai ieftin decât cel mai nenorocit espressor si să te prinzi cum e treaba cu pompele volumice, caracteristica pompei, caracteristica conductei pe care refulează si intersecția lor). Așa în două vorbe, când pompa are de învins o presiune mai mare, la aceeași paramentrii setați ai pompei(turație, putere, sau ce-o fi), debitul scade. E simplu dacă ai un pic de simț tehnic, dacă ți degetul pe gaura unei siringi (fără ac) împingi mai greu pistonul decât dacă lași liberă respectiva gaură.

de acord, cu mentiunea ca exact la iesirea pompei se afla OPVul, care regleaza presiunea la o valoare quasi constanta, careia, conform graficelor, ii corespunde un debit la iesirea pompei determinat si constant. Acesta se imparte insa in cei doi curenti de apa, A- unul inspre puc, si B- retur la intrarea in pompa, sau in rezervorul de apa, variabila pe circuitul B fiind numai pucul (sau in cazul unei Mina, acea diafragma magica). Deci ma gindeam si eu, asa, ca daca setezi la OPV o presiune mai mica, debitul total la iesirea din pompa e mai mare. Constat ca fiecare are un alt unghi de vedere asupra "problemei". Gata, tac si incep sa string bani pentru manualul de fizica!

Cred ca ceea ce spui tu e adevarat, doar ca e valabil pe pompa de vibratie. Eu personal discut doar de pompa rotativa, am si mentionat asta, testele sunt numai pe pompa rotativa. Mina are pompa rotativa iar acea diafragma e de fapt un fel de piston actionat de un motoras electric care prin impulsuri obtureaza sau nu debitul de apa constant de pe circuit, actionand ca o "diafragma" sau ca un "needle valve" cum e la Slayer, doar ca e totul controlat prin aplicatie. In videoclipul asta apare la secunda 20 dispozitivul si oarecum se explica cum functioneaza : 
https://www.youtube.com/watch?v=nUvUA48qTHU&t=36s
Impulsurile sunt comandate de placa de baza la care se conecteaza Flow Regulatorul, care la randu i primeste input din aplicatia de pe tel mobil. 
Un efect similar de reducere al debitului se obtine si prin profilarea de presiune utilizand pompele gear, diferentele fiind legate de debitele minime obtinute prin scaderea presiunii.
Espresso : Dalla Corte STUDIO / MINA, Compak F8, Kompresso
Brew : Cafflano Kompact, Espro Travel Press, KINU 47
 
 
Reply
#37
(19-09-2017, 23:48)VladP Wrote:
(19-09-2017, 15:05)danciu_dan_radu Wrote: Graficele de mai sus arată ce fac pompele când au de învins diferite presiuni dictate de supape sau regulatoare aflate pe refularea lor, ca sș înțelegi exact care-i treaba cu debitele trebuie să iei un manual de mecanica fluidelor(mult mai ieftin decât cel mai nenorocit espressor si să te prinzi cum e treaba cu pompele volumice, caracteristica pompei, caracteristica conductei pe care refulează si intersecția lor). Așa în două vorbe, când pompa are de învins o presiune mai mare, la aceeași paramentrii setați ai pompei(turație, putere, sau ce-o fi), debitul scade. E simplu dacă ai un pic de simț tehnic, dacă ți degetul pe gaura unei siringi (fără ac) împingi mai greu pistonul decât dacă lași liberă respectiva gaură.

de acord, cu mentiunea ca exact la iesirea pompei se afla OPVul, care regleaza presiunea la o valoare quasi constanta, careia, conform graficelor, ii corespunde un debit la iesirea pompei determinat si constant. Acesta se imparte insa in cei doi curenti de apa, A- unul inspre puc, si B- retur la intrarea in pompa, sau in rezervorul de apa, variabila pe circuitul B fiind numai pucul (sau in cazul unei Mina, acea diafragma magica). Deci ma gindeam si eu, asa, ca daca setezi la OPV o presiune mai mica, debitul total la iesirea din pompa e mai mare. Constat ca fiecare are un alt unghi de vedere asupra "problemei". Gata, tac si incep sa string bani pentru manualul de fizica!

Avand in vedere ca apa are tendinta s-o ia pe traseul care-i opune rezistenta mai mica(la fel ca la curent) pe traseul de recirculare in aspiratia pompei trebuie sa mai fie o smecherie, sau traseul nu pleaca dupa OPV(apropo ce-i ala OPV, o fi o supapa de suprapresiune?), ci din OPV(din explicatia ta eu imi imaginez un fiting - T, dupa OPV). Manualul de mecanica fluidelor iti va da formula magica a diafragmei de care amintesti
 
Reply
#38
(20-09-2017, 08:01)danciu_dan_radu Wrote:
(19-09-2017, 23:48)VladP Wrote:
(19-09-2017, 15:05)danciu_dan_radu Wrote: Graficele de mai sus arată ce fac pompele când au de învins diferite presiuni dictate de supape sau regulatoare aflate pe refularea lor, ca sș înțelegi exact care-i treaba cu debitele trebuie să iei un manual de mecanica fluidelor(mult mai ieftin decât cel mai nenorocit espressor si să te prinzi cum e treaba cu pompele volumice, caracteristica pompei, caracteristica conductei pe care refulează si intersecția lor). Așa în două vorbe, când pompa are de învins o presiune mai mare, la aceeași paramentrii setați ai pompei(turație, putere, sau ce-o fi), debitul scade. E simplu dacă ai un pic de simț tehnic, dacă ți degetul pe gaura unei siringi (fără ac) împingi mai greu pistonul decât dacă lași liberă respectiva gaură.

de acord, cu mentiunea ca exact la iesirea pompei se afla OPVul, care regleaza presiunea la o valoare quasi constanta, careia, conform graficelor, ii corespunde un debit la iesirea pompei determinat si constant. Acesta se imparte insa in cei doi curenti de apa, A- unul inspre puc, si B- retur la intrarea in pompa, sau in rezervorul de apa, variabila pe circuitul B fiind numai pucul (sau in cazul unei Mina, acea diafragma magica). Deci ma gindeam si eu, asa, ca daca setezi la OPV o presiune mai mica, debitul total la iesirea din pompa e mai mare. Constat ca fiecare are un alt unghi de vedere asupra "problemei". Gata, tac si incep sa string bani pentru manualul de fizica!

Avand in vedere ca apa are tendinta s-o ia pe traseul care-i opune rezistenta mai mica(la fel ca la curent) pe traseul de recirculare in aspiratia pompei trebuie sa mai fie o smecherie, sau traseul nu pleaca dupa OPV(apropo ce-i ala OPV, o fi o supapa de suprapresiune?), ci din OPV(din explicatia ta eu imi imaginez un fiting - T, dupa OPV). Manualul de mecanica fluidelor iti va da formula magica a diafragmei de care amintesti
P.S. Dupa unicul meu neuron o supapa de reglaj a presiunii ar trebui pusa pe acel "T" de care aminteam mai sus astfel incat atunci cand aceasta se deschide apa care trece prin ea sa se intoarca in aspiratiea pompei. Daca se folosesc regulatoare de presiune lucrurile se complica in functie de ce date de intrare isi iau pentru reglaj si ce au presetat ca date de referinta. Ma gandesc ca asta spui si tu dar nu pot eu sa inteleg. Te rog sa ma ierti.
 
Reply
#39
odata, pompele de care discutam pentru majoritatea masinilor espresso de casa non-profilare si non-ezoterice, sunt (1) cu solenoid, vibratoare, sau (2) rotative - PD (positive displacement) rotary vane; si mai conteaza si motorul etc.
mai mult, cu siguranta in lumea masinilor de casa predomina pompele vibratoare, datorita faptului ca sunt mult mai mici si mult mai ieftine, in limitele unei functionalitati necesare, care poate fi chiar egala, daca nu cumva, in favoarea pompei vibratoare;

sunt, stim cu totii, multe alte feluri si caracteristici, de pompe si intr-un post pe care-l aveam pregatit si uitat de ieri dimineata in drafts, inclusesem si o referire cu documentatia fabricantului, la o pompa Procon... (am ajuns la 'va urma' Smile

OPV-ul acela (over pressure valve) exista in circuitul de extractie, dupa pompa, la ambele tipuri de pompe dar are roluri fundamental diferite!
sa fie asta o sursa de confuzie? si de fraze compozite in care cele 2 roluri ale OPV-ului, precum si cele 2 tipuri de pompe se impletesc intr-un fel de carusel schizoid (21st century schizoid man...)?!

la pompele vibratoare e necesara o limitare de presiune la valoarea 'sweet spot' necesara extractiei, sa zicem 8-9 bar, si asta se obtine cu acea supapa limitatoare de presiune, reglata pentru valoarea dorita;
pe de alta parte pompa vibratoare trebuie sa aiba o caracteristica functionala care sa asigure la presiunea respectiva, o marja suficienta de debit, pentru a acoperi necesitatile pentru diversele tipuri de extractie (de la un lungo moderat, la un ristretto)
si asa si este in practica: o pompa populara, Ceme Ulka EX5 , asigura la 9 bar, un debit de cca. 260 ml/min, adica peste 4 ml/sec;

si de-aici mai departe scrie si in postarile precedente: cei 1,3 ml/sec debit intr-o extractie normala merg prin puc, iar restul deschid supapa de suprapresiune si se duc printr-un tub de plastic in rezervor, sau in tavita de scurgere (cum e la Strega);
da, un T exista, de fapt e o ramificatie in cruce, dupa pompa, dar e important de inteles ca nu e nevoie de un agent de dirijare a traficului!
pur si simplu, ceea ce nu e lasat sa treaca prin puc devine un exces de debit si se scurge prin conducta spre rezervor!
ordinea (unde exista aici ordine?!) instantanee, ar fi totusi: in extractie, pompa impinge apa peste puc (nu, nu e un "debit in gol spre pucul de cafea" - nu exista asa ceva! -  e un debit in sarcina, pucul de cafea reprezentand rezistenta hidraulica!) si debitul scade, iar presiunea creste pana la valoarea limitata la care se deschide OPV-ul; aici, intram in regim cvasistationar, in care la o presiune constanta, avem un debit usor crescator, pe masura ce solubilele din macinatura se epuizeaza; nimic interesant in presiune, extrem de interesant in debit!
si da, fara legatura cu cele de mai sus, dar important pentru circuitul de dupa OPV, la iesirea din OPV spre HX (zic asa ca-mi place mai mult, dar e adevarat: marea majoritate a DB-urilor de casa au si un HX de preincalzire) se afla o supapa de sens, un check valve care nu lasa ca lichidul ajuns 'mai sus' sa se intoarca gravitationl de unde a plecat...


ok, si acum la pompele rotative, OPV-ul nu are rol de limitare presiune si de regula, nu se prea atinge lumea de el...OPV-ul are rol de supapa de siguranta in suprapresiune si e reglat de obicei, undeva la 12 bar!
pompa rotativa are propriul circuit intern de retur, de bypass, care in formula cea mai simpla, unballanced, mentine constanta diferenta de presiune intre intrare si iesire (deci e nevoie de stabilizarea presiunii de intrare), sau in formula ballanced bypass, mentine constanta presiunea la iesire, pentru niste limite de variatie a presiunii la intrare;
si pompa rotativa are un ditamai surubul, cu o contrapiulita de obicei, pentru reglarea presiunii de iesire;
deci o pompa rotativa asigura o presiune constanta out, sau o diferenta de presiune constanta in-out, intre niste limite mult mai largi ale debitului furnizat;
mai departe, descrierea e pe caracteristica furnizata de fabricant;

si atentie, atat pompa vibratoare, cu o caracterisitica cazatoare abrupta presiune-debit, cat si pompa rotativa, cu o caracteristica tot in panta, dar mult mai atenuata si la debit de 3-4 ori mai mare, trebuie ca respecta legile fizicii printre care si cea a conservarii energiei;
asa ca, daca debitul creste, presiunea scade si invers...

dar vorbind de pompe intr-o masina espresso, trebuie sa tinem cont ca totul se petrece intr-un circuit al apei de extractie si "La curgerea în regim staţionar a unui fluid printr-o conductă de secţiune variabilă, acumularea este nulă şi debitul masic de fluid este constant"
de la intrarea in circuitul de extractie, dupa pompa, si pana la iesirea in atmosfera la baza pucului, avem un singur debit, debitul de extractie! (e vorba de masinile traditionale de casa si nu de masini comerciale, cu circuite complexe de mixaj apa rece/apa calda etc.)
care acopera atat cei - sa zicem - 0,8 ml/sec dintr-un ristretto, cat si cei 3,5 ml/sec dintr-un lungo, tracand prin cei 1,3 ml pentru un normale;
__________________________________________________________________________
strega, minima, sette, prajitor
 
Reply
#40
Pe langa cunostintele solide de mecanica fluidelor apreciez trimiterea la King Crimson.
 
Reply
  


Forum Jump:


Browsing: 1 Guest(s)