Tag-Archive for » Mahlkonig K30 «

Rasnita de cafea – piesa centrala pentru un espresso perfect

*actualizat 2017

Atunci cand vorbim despre espresso ne gandim toti la o cescuta ce contine un lichid frumos colorat, delicios, cremos, care ne schimba starea de spirit cel putin pentru urmatoarele ore. Ca sa nu fim nevoiti sa cautam mereu o cafenea unde sa-l servim, ar fi ideal sa-l putem prepara acasa. Daca in precedentul articol am vorbit despre alegerea unui espressor de calitate, este timpul sa abordam si subiectul rasnitelor. Asta pentru ca multa lume arunca sute de euro  pe espressoare care de care mai sofisticate, iar acasa constata ca obtin doar o zeama lunga, ce doar pare a fi un espresso… Ei bine nu injurati producatorul (inca), nici marca de cafea folosita ci incercati sa constientizati ca este nevoie de o rasnita buna nu de un espressor scump pentru a obtine asa ceva. Evident nu e singura conditie dar este obligatorie.

O sa intrebati de ce? Simplu! Un espresso se obtine prin trecerea apei la o temperatura inalta printr-un bloc compact de cafea, cu o anumita presiune, reglabila la unele aparate, intr-un timp foarte scurt (25s). Astfel cafeaua este expusa foarte putin contactului cu apa, deci trebuie luate toate masurile pentru ca extractia sa fie cat mai eficienta, pentru a curge in ceasca un lichid concentrat, dens, cu toate proprietatile unui espresso de calitate. Acum inchipuiti-va ca puneti o cafea macinata mai mare – clasicul Jacobs in vid. Ce se va intampla avand in vedere ca finetea cafelei nu este corespunzatoare (particule macinate prea gros)? Extractia va tine mai putin de 25s, chiar undeva pe la 10-15s, pentru ca “bucatile” mari de cafea nu pot forma un “zid” compact in fata apei care vine cu presiune, multe din proprietatile cafelei ramanand in puc (zatul din portafiltru), obtinandu-se in ceasca maxim ceva de genul. De aceea avem nevoie de o rasnita, pentru a putea controla aceasta finete, pana la punctul in care timpul scurs de la pornirea pompei si pana la umplerea cescutei de 50ml sa fie de 25 de secunde (se accepta si 22 si 27 uneori, dupa preferinte). Intuiti ca e posibil sa gresiti si in sensul celalalt adica sa setati un grad prea fin de macinare, ceea ce va duce ori la un timp mai lung de 25s ori la blocarea apei in portafiltru.

Retineti ca aceasta operatiune de calibrare a rasnitei cu espressorul nu poate fi facuta perfect (si nici macar pe aproape) de o masinarie automata, indiferent cate mii de lei costa. De aceea aveti nevoie de doua aparate distincte – rasnita si espressor semiautomat sau semiautomat cu rasnita incorporata.

Acum ca v-ati facut o imagine despre rolul rasnitei in prepararea unui espresso putem sa mergem mai departe, analizand tipurile de rasnite casnice sau semiprofesionale pe care le puteti gasi in piata. Daca acum cativa ani iti era foarte greu sa gasesti o rasnita buna, acum lucrurile s-au mai schimbat si avem in fata o oferta destul de diversificata. Problema se pune pe care sa o alegem, in raport cu nevoile noastre, cu genul de constructie pe care il dorim, cu retentia de cafea si comoditatea folosirii in ultima instanta, pentru ca preparatul cafelei trebuie sa fie o placere nu un chin.

Ce tipuri de rasnite gasim?

– rasnite cu lama – sunt cele clasice, pe care le aveam majoritatea in casa inca de pe vremea bunicii. Feriti-va de ele ca de urs, chiar daca au un pret foarte mic. Nici nu are rost sa dezvolt subiectul, doar va spun ca viteza prea mare de rotatie si modalitatea de sfaramare prin invartirea acelei lame, vor conduce la infierbantarea macinaturii si deci pierderea aromelor dar si la un grad neuniform de rasnire, neputand obtine niciodata o uniformitate a granulelor si nici controla finetea acestora.

– rasnite manuale – sunt impartite intre modele eficiente, cu piese de calitate si cutite bune, alaturi de modele mai ieftine create cu gandul la reduceri de costuri. Daca iubiti clasicul si nu va sperie ideea de a invarti de o manivela, pot fi o alegere buna pentru inceput sau pentru deplasari. Multi pasionati spun ca obtin cu unele dintre ele rezultate mult peste unele rasnitele electrice entry level. Se potrivesc excelent inclusiv alaturi de un espressor manual! Rasnitele acestea au si ele categorisirea lor, intalnind multe “bombe”, produse supraevaluate, dar si modele ok pret / performante / constructie. Dezavantajul celor mai ieftine ar fi ca poti folosi cam doua trepte de rasnire in espresso, caci pe prima treapta macina extrem de fin (pentru ibric), iar incepand cu treptele 4-5 deja macinatura e prea groasa pentru espresso si neuniforma. Sa zicem ca Porlex ar tine steagul sus in privinta rasnitelor mai ieftine (200 lei), datorita carcasei din inox si a unei oarecare stabilizari mai bune a axului. Exista insa si modele de varf, cel mai cunoscut fiind Kinu M47 (700 lei), o bijuterie a unei fabrici romano-germane, care s-a antrenat 25 de ani producand rasnite pentru alte marci din afara, ajungand astazi, si cu sprijinul forumului nostru,  la un model original si patentat, cu 0.03mm toleranta a alinierii axului, reglaj micrometric si o viteza de macinare manuala de aprox. 10 grame la 20 secunde. 

– rasnite electrice care folosesc cutite conice sau plate – termenul englezesc este “burr grinders”, insa nu i-am gasit o traducere mai elocventa. In aceasta categorie se afla rasnitele cele mai bune insa, pentru a le gasi, e nevoie sa stiti ce calitati ar trebui sa aiba:

  • cu dozator sau fara? Aceasta e o discutie mai veche pe forumurile de specialitate. Dozatorul incorporat poate fi considerat necesar in baruri, atunci cand se prepara multe cafele pe zi. Practic cafeaua macinata trece printr-un “tunel”, din “camera” cutitelor intr-un dozator, care este prevazut cu niste triunghiuri in care incap 7g de cafea. Atunci cand pui portafiltrul sub dozator si actionezi maneta lui, se elibereaza X grame (daca folosesti aceeasi cafea stii precis cat), adica fix cantitatea dintr-un triunghi. Pana aici toate bune si frumoase. Dar ce te faci daca la tine in casa se beau doar doua espresso zilnic sau chiar unul singur? Vei descoperi ca dozatorul este destul de incomod in acest caz si ca ramane cam multa cafea prin diverse parti ale lui. De aceea exista rasnitele fara dozator, care au la capatul “tunelului”  un fel de palnie, sau un “cioc” sau alta forma prin care cafeaua sa curga direct in portafiltru. Evident, pentru doua cafele pe zi,  este cea mai buna alegere, pentru ca rasnesti proaspat atat cat ai nevoie iar locurile prin care sa se ascunda resturile de cafea sunt mult diminuate. Eu sustin ca si in cafenele ar trebui inlocuite toate rasnitele cu dozator, pentru ca profesionalele doserless rasnesc 7g in doua secunde.  Acum nu este nicio tragedie daca ati dat peste un chilipir cu dozator 🙂 ba din contra, insa va trebui sa va obisnuiti cu operatiunea de pensulare dupa fiecare rasnire, pentru ca ramane multa cafea in interior.
  • retentia de cafea prin interior – un subiect mult discutat, prezent partial si in paragraful anterior. Ok, ti-ai ales rasnita preferata, dar ce te faci ca tu faci o cafea, doua si gata, celelalte mai tarziu sau maine, iar prin rasnita raman multe grame ce vor oxida si vor deveni fade in maxim o ora?! Cine are aceasta “boala” a retentiologiei, cum ii spunea un coleg, doreste la modul ideal ca dupa curatarea rasnitei, sa puna 17g de cafea boabe (cantarite) si sa macine tot pana ies tot 17, ca sa nu ramana nimic intre cutite sau pe diverse canale. Majoritatea rasnitelor au o retentie de 1.5 – 4g de cafea macinata, care umple anumite goluri si mai iese abia la aspirare. Aceste resturi pot stationa pe canalul de evacuare al cafelei, asta insemnand ca urmatorul espresso va fi facut partial din macinatura oxidata. Aici castiga rasnitele construite astfel incat macinatura sa nu iasa orizontal ci vertical sau oblic. Pe de alta parte, cei care nu sustin “retentiologia” spun ca 2-3g de cafea lasate sa fie macinate in gol si aruncate, rezolva toata bataia de cap sau ca un gramulet de cafea ramas pe acolo, din cele 17g care se pun la prepararea unui doppio, nu are cum sa influenteze decisiv gustul. Depinde ce jumatate a paharului vezi 🙂
  • steped sau stepless? O alta dilema in alegerea unei rasnite este modul in care se trece de la un grad de rasnire la altul. De aceasta functie veti profita in timp, dupa ce veti stapani asa cum trebuie tehnica espresso. Practic scopul vostru la un doppio sa zicem (espresso dublu) este sa obtineti o cescuta de 50ml in 25s din 17g de cafea. Pentru acest lucru va jucati cu setarile rasnitei. Dar ce va faceti cand cescuta s-a umplut deja la 20s, iar urcand inca o treapta obtineti un espresso in 30s? Inseamna ca treapta rasnitei a fost prea lunga si va veti da seama ca pasii de rasnire ai sculei voastre sunt prea mari. De aceea exista rasnitele stepless, care nu au niste pasi de rasnire prestabiliti, reglajul fiind unul extraordinar de fin. Dar sa nu dea Domnul sa va doriti sa rasniti acum pentru espresso si mai tarziu pentru alt tip de cafea (filtru sau la ibric) caci pana treceti de la foarte fin la ceva mai mare, plus drumul inapoi,  va ia o vesnicie (cu exceptia catorva modele). Asadar, daca aveti de ales, mergeti cu incredere pe stepless.
  • forma cutitelor – poate fi conica sau plata. Si aici, cati posesori atatea pareri. Multi spun ca forma conica ar fi mai buna pentru ca incalzeste mai putin cafeaua la macinare si evidentiaza mai bine nuantele florale, facand espresso-ul mai lejer in gust. Altii spun ca sunt de preferat cutitele plate pentru evidentierea notelor de mijloc, a ciocolatei si a corpului cafelei. Oricum, e vorba de nuante nu de impartiri gen alb / negru, indescifrabile pentru cine nu are ani buni de cafegeala la bord. In gama entry level se poate pune un echivalent al calitatii in ceasca intre 38mm conice si 50mm plate, insa nu trebuie sa va pacaleasca doar acest criteriu, caci mai conteaza si modul cum este construita acea rasnita. Mai sus de atat exista diverse variatii ale marimii cutitelor, insotite de diverse puteri ale motorului.  Discutia e lunga si nu vreau sa insist aici (insa o putem face pe forum) pentru ca de la un anumit moment dat tine mai mult de partea stiintifica  a rasnirii  decat de functionalitati concrete.
  • materialele – in general, daca vorbim de rasnite bune pentru acasa, cele cromate sau cu o carcasa de inox ori aluminiu polishat, vor fi mai scumpe, chiar daca interiorul este identic. De fapt importanta materialelor tine de structura interna si de gradul de incarcare electrostatica, pe langa rezistenta in timp. Dar cu cat avem mai mult plastic cu atat cafeaua macinata va sta mai mult lipita (electrizata) de diferite parti ale rasnitei, din considerente fizice simple. Invers, cu cat rasnita noastra e construita din mai mult metal, cu atat mai putin se va murdari si nu va mai fi un magnet pentru cafeaua macinata. Insa la acest criteriu dicteaza banii dati pe scula. De obicei, mai scump si de marca inseamna mai putin plastic si mai mult metal, dar exista si exceptii.
  • turatia – pentru ca unul dintre marii dusmani ai cafelei prajite este caldura, ar trebui sa ne uitam in specificatiile tehnice si la turatia motorului, mai exact la numarul de rotatii pe minut. Daca nu gasiti aceasta indicatie e semn ca producatorul o ascunde, deci e mare. Pentru a evita incalzirea cafelei macinate (care duce la pierderea uleiurilor aromatice  volatile) valoarea rotatiilor pe minut  trebuie sa fie cat mai scazuta, adica undeva in jur de 1200- 1400 rpm la rasnitele ce au cutite plate si 300-700 rpm la cele conice. Rasnitele chinezesti mai micute, relativ ieftine, au aceasta valoare undeva in jur de 18.000 rpm, ceea ce este imens. De la un nivel de 700 de lei un sus, majoritatea rasnitelor se conformeaza criteriului.

Pentru ca va doriti sa aflati lucruri concrete si pentru ca nu ma feresc sa dau nume, o sa va fac si o clasificare sumara a rasnitelor de pe piata. Precizez ca marcile din acest domeniu sunt surprinzator de multe, iar eu nu voi cuprinde aici decat cateva dintre ele, in special cele pe care le gasiti Romania, tinand cont si de pret desigur pentru ca vorbim de posibile variante pentru acasa. Eu am folosit referinta preturilor reduse de importator pentru produse noi, insa puteti sa investigati si piata rasnitelor SH pentru ca mai apar chilipiruri. Daca cele folosite au ani buni in spate, de obicei este de ajuns sa schimbati cutitele, daca nu mai au si alte uzuri masive prin alte parti. Altfel, oricand e de preferat o rasnita buna, noua, cu garantie in tara.

Eu vad trei situatii in care va puteti afla:

– buget foarte mic insa dorinta mare de a intra timid in lumea espresso – este situatia in care m-am gasit eu in 2012. Studiind putin piata si neavand prea multe cunostinte dar nici buget disponibil, am ales o rasnita de 3-400 lei, Gaggia MM Steel, care nici nu se mai fabrica, pe care am modificat-o pentru a forta putin apropierea cutitelor si a macina mai fin. Exista pe piata si chinezarii de la Krups,  DeLonghi sau alte marci mai “low profile” in espresso, care macina prea gros pentru espresso si despre care nu am auzit sa se poate modifica pentru obtinerea unei finete mai mari. Din pacate pentru bugetele mici, in afara de rasnitele manuale, pana la limita de 700 lei avem o prapastie intre rasnitele banale nonespresso si cele capabile espresso. Insa ganditi bine achizitia si nu subevaluati importanta rasnitei, fiind de preferat sa asteptati si sa mai ingrasati bugetul. Solutia realista in buget foarte mic este sa apelati cu incredere la varianta rasnitelor manuale, daca nu aveti nimic impotriva invartirii unei manivele. Cum scriam mai sus, as miza pe Porlex Mini daca bugetul e mic, la 200 de lei cat costa in Romania fiind mai stabila in privinta axului si construita din inox. Singura rasnita manuala stepless, cu aliniament perfect al cutitelor (0.03 mm) este Kinu, care tocmai au scos din fabricatie modelul lor de 500 de lei (M38) si au ramas cu M47 (700 lei), pentru care au curs rauri de cerneala pe forumul nostru  🙂  

– buget mediu, dorinta de a prinde cel mai bun raport pret/calitate – va spun din start ca acest lucru inseamna un disponibil intre 700 si 800 lei. Se spunea ca minimul pentru a obtine un espresso de calitate acasa era rasnita Gaggia MDF (765 lei) dar are dozator, incomod acasa, si cutite plate cam mici. Exista insa si alte variante, mai bune, ca best buy-ul Ascaso I-mini i2 (700 lei), Lelit PL43MMI (808 lei), ambele utilizand cutite conice de 38mm, sau daca intindeti putin coarda ajungeti la Ascaso iSteel i1 (920 lei) ce are interior full metalic si cutite de 54mm sau la una dintre cele mai fiabile rasnite medii, Macap M2M (1200 lei).

– buget mare si dorinta de a cumpara ce este mai bun  – Aici sa stiti ca mi-a fost greu sa ma decid, pentru ca acest “buget mare”  poate avea diverse fatete, in functie de fiecare. Pentru foarte multi pasionati am observat ca buget mare inseamna zona de 4-500Euro. Pentru altii si mai fini in recunoasterea nuantelor de gust, “buget mare” inseamna 1000E sau mai mult. Desi exista profesionale haituite prin cafenele care mai sunt vandute SH, observ ca tendinta majoritara este sa nu se restaureze o astfel de rasnita ci sa se cumpere una noua, cu aspect casnic, mai usor de integrat in peisajul bucatariei si eventual usor utilizabila si de catre partenera. De aceea, in zona de 4-500E le-as vedea canditate pe Mahlkonig Vario Home (1780 lei) – facuta in Elvetia, cutite ceramice de 54mm, retentie 0.5g, reglaje si interfata facile, mii de review-uri pe afara, noua Lelit PL72 (1890 lei) – cutite de la profesionale de 64mm, interior solid metalic, Baratza Sette (2000 lei) – retentie 1,5g, cutite conice de 40mm, curgere verticala si pufoasa, Macap M42 (1900 lei) – poate cea mai fiabila marca de rasnite, retentie foarte mica, un hibrid 2018 intre experienta de un deceniu a modelelor M2D si M4D, cutite plate de 58mm. In schimb, daca vreti sa facem un salt la adevaratul buget mare pentru acasa, nu am cum sa nu ma uit la Hedone Honne (965E), o rasnita facuta dupa chipul si asemanarea lui Versalab M3 din State (rasnita fara patent inregistrat), dar cu o mare corectie fata de americani, aceea a stabilizarii axului la 0.03mm. Exista si o varianta nemteasca, la 7000E, Titus grinder. Cutitele sunt un mecanism hibrid intre conice si plate, boabele fiind sparte mai intai de conicele mari de 68 si finisate la granulatia dorita de catre cele plate de 65mm. Asezarea pe verticala inseamna retentie de 0.3g, iar calitatea macinaturii una absolut de top.  Urmatorul pas ar fi rasnita pe care o am eu, Mahlkonig Vario K30 (1800E), considerata un clasic mondial si un etalon ce a supravietuit peste ani multor noi aparitii, acest model gasindu-se si astazi in sute de cafenele si baruri din intreaga lume. Preturile se pot duce si mai sus, in zone ezoterice, dar daca vreti sa filosofam, va astept cu un mail 🙂   

In final va sfatuiesc sa nu va grabiti si sa nu aruncati banii pe fereastra, chiar daca aveti de unde. Analizati cu atentie diferenta de pret dintre categoriile de mai sus, cereti o parere, si daca voi credeti ca in viitorul apropiat veti avea ocazia sa va cresteti bugetul dedicat unei rasnite, atunci mai bine asteptati si luati un lucru mai avansat decat sa constatati repede ca aveti nevoie de un upgrade.

Adaug si aici precizarea din articolul despre espressoare, anume ca am pus link-uri mai sus pe preturile minime de la importatorii in Romania, pentru ca acestia ofera exclusiv cititorilor si pasionatilor Espressoman.ro, posibilitatea de a cumpara direct de la ei, cu discount, folosind tabloul de reduceri Espressoman, lucru probabil unic pe piata de electronice din Romania. 

Astept comentarii, sugestii, reclamatii si intrebari pentru ca sinteza de mai sus nu are pretentia de perfectiune. Este insa (din pacate) primul articol din blogosfera nationala care trateaza teoretic si practic, achizitia unei rasnite de cafea, obiect neglijat de multi atunci cand se gandesc la achizitia celor necesare prepararii unui espresso. De aceea a aparut si Forumul Espressoman, unde va invit cu mare placere si unde veti gasi o comunitate frumoasa de pasionati ai cafelei! In limita timpului disponibil raspund si la intrebarile adresate pe pagina de contact.