• Bun venit pe forumul Espressoman
Hello There, Guest! Login Register


Tamper dinamometric Macap

#1
Acum ca a intrat si in Romania, imi sare si mie in ochi tamperul cu levier de la Macap  (zice-se profesional). Nu inteleg exact ce are atat de special pentru cei aproape 1300 de lei. Bine, constructia e mult diferita fata de un tamper dinamometric clasic (Concept Art, Ascaso, Espro sau Macap de talie mica), dar sunt premise pentru plusuri in corectitudinea prepararii astfel incat sa merite ocuparea de spatiu (in bucatarie si buzunar)?

O veste buna ar fi ca se potrivesc bazele Concept Art. 
Expobar Brewtus IV, Mahlkonig Vario K30, rasnita manuala Kinu M47, VST 18g, Tamper Concept Art dinamometric, Tidaka Tamper Cube 
 
Reply
#2
Da, special este faptul ca tampeaza usor, tot timpul perfect orizontal, cu 20Kg. Nimic mai mult! Pe YouTube sint tot felul de videouri despre el. Posesorii spun ca si cu el este nevoie de o adaptare, deci ca nu tampeaza perfect "singur". Si toti spun ca folosind aceasta scula zilnic, iti pierzi dexteritatea accea de a tampa al unui barista.
À propos: este scum si din cauza preciziei partii mecanice, caci este altceva decit un storcator de portocale!
Good coffee forever! LM GS/3 AV, Elektra Micro Casa Leva, MK ProM E
 
Reply
#3
Trecand la alt model, eu deja am facut o comanda de tamper dinamometric simplu Macap CPM 1, 57.5mm, dar am avut 2 cerinte speciale:
1. Ca vreau baza de 58 mm, ca sa se potriveasca cu sita VST
2. Ca vreau cu manerul pe albastru

Daca la 2 mi-au spus ca nu au pe stoc si se vor interesa in cat timp ajunge, la 1 mi-au spus ca cel de 57.5 mm e adecvat si pt 58 mm.

Aici as avea eu o intrebare catre voi, credeti ca e ok talpa de 57.5 mm pt sita VST?
Vazand ca in specificatiile sitei e trecut clar ca diametru tamper 58.3 - 58.4 mm, eu am niste indoieli. Undecided
Mahlkonig Vario, Gaggia Classic 2014 + PID Espressuino + Steamer Rancilio Silvia, VST 18g, tamper dinamometric Concept Art cu baza "dobro_c" 58.5 
 
Reply
#4
Prea mica dimensiunea de 57,5 pentru orice sita de 58 si nu o sa tampezi toata cafeaua riscand chiar sa tampezi inegal.
Iti recomand topicul acesta:
http://www.espressoman.ro/forum/Thread-cum-sa-alegi-un-tamper?page=3&highlight=58mm
Isomac Venus + PID Auber // Eureka Mignon // Tamper Motta Bubinga // Tamper dinamometric L-Beans // Site La Marzocco-7g, Bezzera-14g si VST-15g // Latiera Espro Toroid
 
Reply
#5
In mod normal 57.5 e dimensiunea perfecta pentru Lelit. Eu pe sita VST de 58mm am fix baza Concept Art fix pe 58mm, caci 58.5 a fost prea fixa. Combinatia pe care o poti face este sa pui o baza Concept Art de 58, dar va trebui sa vinzi baza originala Macap unui posesor de Lelit.

Si mie mi-a placut CPM 1 la targ, parca putin mai solid ca un Concept Art, dar si mai scumpulet. Partea buna ar fi ca eu unul am baza Concept Art, care e compatibila. O sa trec zilele astea pe la Nottara la showroom sa fac o proba. Gasisem un experiment pe youtube si se pare ca declanseaza mai "violent" ca un Concept Art, ceea ce nu stiu daca e bine sau rau:





VladP, asa e, prepararea unui espresso trebuie sa ramana cu gradul sau de adrenalina... Smile  Maine, poimaine ne trezim cu un robotel japonez care va face tamparea pe comanda vocala. De fapt, sa nu-i dam idei maestrului csabitec, ca nu se stie cum automatizeaza Macap-ul Auto Tamp  Smile  

Clipuri eu nu am gasit asa multe, doar 3-4 si filmate prost. Poate nu am cautat ce trebuie.
Expobar Brewtus IV, Mahlkonig Vario K30, rasnita manuala Kinu M47, VST 18g, Tamper Concept Art dinamometric, Tidaka Tamper Cube 
 
Reply
#6
o varianta de tamper dinamometric cu levier se ofera si montata pe unele modele de rasnita Macap (de ex. pe M7K), sau nativ la modelul M7Z;
foarte (prea?) scump, desigur si suficient de inutil pentru utilizare pro;

practic, pentru utilizare in baruri, mi s-a parut acel telescopic tamper, care e optiune pentru mai toate rasnitele Macap mai mari;
nu ar trebui ignorate, tot in utilizare pro, acele tampere convexe de plastic fixate de doser-ul rasnitelor Macap, ca si la alte branduri; la doze mici, sau la site single, in regim de shot-uri continue, pentru distributia macinaturii macar, te poti obisnui cu ele;

pentru utilizare de casa, in ideea ca ai timp si placere si in a prepara espresso, toate tamperele acestea cu "icnituri" (sorry, nu vreau sa supar pe nimeni) mi se par 'tacamuri', acolo unde ar trebui sa mananci cu mana Smile;
mai devreme sau mai tarziu, cu un tamper manual, ajungi sa stapanesti procesul, sa-ti formezi acea "muscle memory" necesara; cu tampere dinamometrice, niciodata; IMO
Bezzera STREGA (PID grup, dimmer pompa, dataloger), rasnita Macap M7 (900rpm), site IMS, Hario V60, prajitor DIY cu Artisan
 
Reply
#7
Eu ma gandeam odata la un tamper dinamometric precum Macap facut dintr-un storcator de citrice cu coloana si o cheie dinamometrica Unior 263B (8-30Nm) deci cu forta de apasare reglabila. Ca pret ajunge la 300-350 lei.
San Remo Treviso LX, Mazzer Super Jolly, DIP DK-30, IMS 12-18gr,VST 9gr, VST 15gr,  sita dus IMS E61-200um, tamper dinamometric.
"Sa iti urmaresti termometrul nu doar cu parcel tracking number la curier ci si cu flightradar, asta inseamna sa fii espressoman!"

 
Reply
#8
@radudani, asa e cu manualitatea si placerea ei, dar sunt cazuri in care si partenera mai prepara singura, din motive de nesincronizare de program, si atunci  un dinamometric e musai  Smile  PLus ca multor oameni la inceput de drum le mai ia din "incarcatura psihica" a variabilelor multiple de care trebuie sa tina cont. Chiar si eu dupa un timp, m-am obisnuit cu dinamometricul, desi am avut mari rezerve. Pana la urma, daca poti sa elimini variabila aceasta, de ce sa nu o faci?! Nu am simtit o "vinovatie" ca in cazul virtual al inlocuirii rasnitei cu ceva automatizat sau al lattierei cu vreun capucinator.

Azi chiar aveam drum pe Magheru si am luat dinamometricul Concept Art cu mine ca sa fac o comparatie la showroom. Am constatat ca baza nu se desfileteaza, ca in cazul modelului cu levier, fiind prinsa cu un surub imbus. Deci bazele Concept Art merg doar pe varianta mare.

Dinamometricul normal Macap (CPM 1) are 57.5 si punandu-l intr-o baza Lelit am vazut ca intra perfect, asa cum s-a mai discutat pe aici, 57.5 e chiar maximul pe Lelit-urile ce folosesc diametrul generic de 57. Pe sita Gaggia de 58 intra ok, dar cu o foarte fina toleranta, observabila mai ales cand puneai tamperul Concept Art de 58mm, care intra la fix, asa cum o face Macap pe sita Lelit. Deci cei 0.5mm exista ca si diferenta intre modele si fiecare decide daca il apasa pe creier sau nu  Smile Oricum, trebuie probat ca sa ai o imagine 100% exacta.

Ca si declansare, se intampla ca in videoclipul de mai sus. desi eu am fixat Concept Art-ul pe 13kg forta, fata de cele 14kg fixe de pe Macap, declansarea este mai subtila pe al meu, Macap-ul avand acea "hotarare" mai pronuntata la apasarea pana la jumatatea cursei. Probabil trebuie facute niste experimente pentru a vedea cum e mai bine, daca exista o astfel de impartire.

Am mai observat manerul Macap ca fiind mai mare si mai solid, baza fiind cam de aceeasi grosime cu a Concept Art-ului, excluzand cauciucul modelului meu knock. 

Ramane o alternativa interesanta, insa pentru cei care au nevoie de diametrul de 57.5mm (in special Lelit).

*Telefonul fiind la reparat, nu am tras nicio poza. 
Expobar Brewtus IV, Mahlkonig Vario K30, rasnita manuala Kinu M47, VST 18g, Tamper Concept Art dinamometric, Tidaka Tamper Cube 
 
Reply
#9
Offtopic, dar pentru cei care se intreaba la ce e bun un tamper care se potriveste cat mai fix in portafiltru, cititi http://www.mattperger.com/Pergtamp . Luati ce scrie acolo cu un dram de scepticism, pana la urma e reclama la Pergtamp, dar ideea e destul de solida. Un jumatate de mm de cafea netampata pe diametru portafiltrului se aduna la ceva cm2.
La Scala Butterfly, OE Pharos, Gino Rossi RR45, AeroPress, V60, prajitor tip corretto
 
Reply
#10
In functie de sita folosita, cu tamperul de 58 pe sita de 58 ramane un spatiu intre- 0,3 si 0,5. Daca folosim un tamper de 57,5 mm pe o sita de 58 ajungem la 0,8- 1 mm ceea ce, din punctul meu de vedere, este foarte mult.
Isomac Venus + PID Auber // Eureka Mignon // Tamper Motta Bubinga // Tamper dinamometric L-Beans // Site La Marzocco-7g, Bezzera-14g si VST-15g // Latiera Espro Toroid
 
Reply
#11
(08-05-2015, 09:36)coffeesnob Wrote: ...cititi http://www.mattperger.com/Pergtamp . Luati ce scrie acolo cu un dram de scepticism, pana la urma e reclama la Pergtamp...

Matt Perger imi pare mie un profil tipic de evanghelist espresso; are tot mai multi prozeliti - oile Domnului, ce mai - si in tot ce face ignora mijloacele, in favoarea scopului de a lamuri si convinge...
il urmaresc, dar deseori imi aminteste de teleshopping...

I think Matt has done a lot for coffee and he has a lot of good stuff to say, but I also think he tends to take certain concepts, change the wording around and put a ribbon on it as if it was his own novel idea. Then people jump on the bandwagon like he's coffee messiah.  -  by TomC

tamparea e doar o parte - asa o consider eu si altii, o alta parte gandeste ca-i invers... - din procesul de distributie macinatura in sita; ajuta la realizarea unei 'densitati' cat mai uniforme si compacteaza pucul, pe cat posibil fara pungi de aer;
e vorba de o intreaga teorie a pulberilor si aici tamperul nu realizeaza sinterizarea pucului Smile
o tampare usoara, aplicata axial si central, uneori cu un tamper convex, e suficienta pentru compactarea pulberii si realizarea unei aderente cu peretii; conteaza mult aplicarea unei forte ce se distribuie si radial, oricum, particulele preiau forta verticala 'teoretica' si o redistribuie intre ele pe varia directii...
intr-o capit(z)a tronconica de pulbere, apasata usor, central, pulberea se redistribuie apasand peretii si aderand la acestia; nu vad la ce ajuta acea apasare puternica de piston lipit de pereti, care de fapt poate genera ruperi de aderenta si clivaje;

in unele cazuri ajuta o miscare de rostogolire periferica a tamperului - acel nutation - dar asta se face usor cu orice tamper usor rotunjit pe muchie si care lasa niste zecimi bune intre el si pereti; e bun si pergtampul, dar e scump si greu de folosit de incepatori; forma cilindrica si suficient de inalta a bazei tamperuluii, ajuta la formarea a ce spuneam mai sus, acel 'muscle memory' pentru a realiza cel mai important lucru in tampare: apasarea axiala uniforma;

apoi, urmeaza preinfuzia, inmuierea si umflarea particulelor de macinatura in apa fierbinte; acum se hotareste cat de egal au fost distribuite in volumul pucului particulele, nu cat de tare au fost apasate...
urmeaza migratia particulelor fine antrenate de apa sub presiune; fenomen mai putin dorit in conceptia 3rd wave (patul de particule fine de la baza pucului, cel care ofera o rezistenta hidraulica mai mare in curgere, va deveni repede supraextras); o preinfuzie lenta si completa, cu un puc ce nu a fost prea batut si scuturat, ajuta la fixarea particulelor fine in tot volumul pucului, intre particulele mari, umflate, care determina de fapt calitatea extractiei;
iar extractie, se face intr-un strat de solubilitate maxima din puc, ce coboara pe masura extractiei;

a, uitasem sa precizez ca tamparea, oricat de puternica ar fi - in limite omenesti - este o forta aplicata granitei de suprafata superioara; cele ce se intampla si redistribuie intre particule amortizeaza aceasta forta de maniera ca o parte insemnata din straturile inferioare nici nu o simt...
ceva similar se intampla in preinfuziile uzuale, stropite de dusurile obisnuite: in acele prime secunde de presiune mai mica a apei, se inmoaie doar straturile de sus - pucul e inca uscat in partea inferioara, cand acolo a ajuns deja apa in plina presiune si apar acele broboane...

daca cele de mai sus au mai fost spuse de mine prin forum, recomand totusi celor ce au ajuns pana aici, sa se delecteze - daca se poate - privind la Rosario, in barul DE.GA din Napoli, si la felul cum tampeaza (min. 0:96, 1:04 etc.)

https://www.youtube.com/watch?v=dXJc2bzVX3I
Bezzera STREGA (PID grup, dimmer pompa, dataloger), rasnita Macap M7 (900rpm), site IMS, Hario V60, prajitor DIY cu Artisan
 
Reply
#12
La cat de discret tampeaza, cand pune zahar, o face ca "de la altu' ". Asa arsa o fi cafeaua?
Izzo Alex Duetto III|La Pavoni Pro|Brikka|Aero Press|Anfim Lusso|Kinu M47F|Aillio R1 Bullet|.
 
Reply
#13
Exista si suspiciunea in cazul italienilor (mai ales in Sud) ca ar macina mai fin pentru ristretto-uri putin supraextrase, cu un corp exagerat de pronuntat pentru  un pasionat din valul al treilea, astfel ca tamparea usoara, mai mult de forma, devine o necesitate. 
Expobar Brewtus IV, Mahlkonig Vario K30, rasnita manuala Kinu M47, VST 18g, Tamper Concept Art dinamometric, Tidaka Tamper Cube 
 
Reply
#14
(08-05-2015, 19:46)Lyvyoo Wrote: ... ar macina mai fin pentru ristretto-uri putin supraextrase, cu un corp exagerat de pronuntat pentru  un pasionat din valul al treilea, astfel ca tamparea usoara, mai mult de forma, devine o necesitate. 

daca te referi la tamparea din clipul de mai sus, e usoara pentru ca un barista ar face sindrom carpian la sute sau mii de tampari pe zi...si Gwilym Davies tampeaza rapid si usor; dar italienii exceleaza si motivul ar fi - ce spuneam si mai sus - ca nu e nevoie de tampare in forta!
tamparea e un ritual supraestimat de catre entuziastii barista de casa; si de aici mai departe si fetisizarea pucului dupa extractie, acea pucologie Smile
este gresit sa credem ca prin tampare putem repara ceva la o macinatura proasta sau nepotrivita, distribuita inegal in sita; sau ca, prin forta tamparii influentam direct debitul in extractie!
indirect, probabil,  dar mecanismul - dupa parerea mea - e mai complex si implica de fapt, un proces incomparabil mai important decat tamparea: preinfuzia;

da, e posibil ca sudicii Italiei, obisnuiti cu bogatia de arome a hranei mediteraneene, sa prefere supraextractia si cafelele mai amare, in timp ce nordicii, in cautarea de flori si lumina, sa prefere prajelile usoare si subextractia acida;
dar supraextractia se obtine mai usor deja din boabele prajite dark, mai solubile; macinarea mai fina adauga la gust pentru ca se pot face extractii mai complete; dar macinatura fina nu va sufoca un Bosco cu 4 gr cum e in clip, nici daca te urci pe tamper Smile  se stie ca masinile cu levier si arc au o preinfuzie lenta care pregateste si permeabilizeaza orice puc rezonabil ca doza; care pe urma se extrage sau supraextrage...

la masinile noastre, un puc cu macinatura fina si doza prea mare, sufoca masina, mai ales daca e tampat prea puternic;
probabil, dar am putea incerca sa ne explicam ca tamparea sufoca masina indirect, prin intermediul altui fenomen, cum spuneam mai sus: preinfuzia (sau pre-extractia, cum apare mai nou, la Slayer, dar si la Strega - cand presiunea de preinfuzie poate fi si mare); un puc de macinatura prea fina pentru doza respectiva, apasat cu o forta prea mare, va fi preinfuzat incomplet; dupa apa de presiune mai mica din faza de preinfuzie vine apa fierbinte la presiune si debit nominale peste o mare parte din puc ramasa uscata; astfel, fenomenul de migrare particule fine va fi maxim si se va forma la baza pucului un pat rezistent hidraulic ce sufoca masina; daca se tampeaza fin, sau daca lucram cu o masina cu levier, preinfuzia poate fi completa; particulele fine sunt in majoritate blocate intre particulele mari umflate si fenomenul de migrare fines e mult diminuat; debitul va fi mai mic, dar extractia are loc;
observatii:
- acele fines, sunt particule mici, de ordinul catorva zeci de microni, ce rezulta ca produs secundar al macinarii; se pare ca sunt ceva mai multe in cazul macinaturii reglate mai fin; mai putine la prajelile usoare etc.;
altfel, particulele macinate 'la dimensiune' sunt de ordinul a sute de microni si acestea sunt volumul majoritar in care se face extractia;
- particulele fine de 40-50 microni, afecteaza consistenta extractiilor, mai ales la macinaturile proaste si masinile cu dus rudimentar de dispersie apa care determina preinfuzii incomplete; si e vorba atat de 'supraextractia' de care se vorbeste, cat si de trecerea a o parte din acest praf, in extractia din ceasca marind totalul de materie extrasa;
- deseori cand scriem prin postari, de supraextractie, ne gandim la extractii care dureaza mult, dar in realitate acolo nu e vorba de supraextractie propriu zisa (solubile din macinatura, cat mai multe in lichidul de extractie), ci de un fenomen de 'coacere' a macinaturii, cand aceasta sta prea mult timp in contact cu apa fierbinte si la presiunea de extractie; fenomenul acesta de coacere a macinaturii este complex si el, seamana cu procesul de fabricare a cafelei solubile, cand prin ruperea lanturilor lungi de molecule ale substantelor insolubile (celuloza), apar componente solubile si cu gust putin agreabil, de regula amar(Jim Schulman); probabil similar 'cracarii' ;
Bezzera STREGA (PID grup, dimmer pompa, dataloger), rasnita Macap M7 (900rpm), site IMS, Hario V60, prajitor DIY cu Artisan
 
Reply
  


Forum Jump:


Browsing: 1 Guest(s)