Hello There, Guest! Login Register


Varietatile cafelei - Catuai, Typica, Caturra etc.

#1
Pacamara natural vs Caturra spalata

[Image: LrVTHMd.jpg]
 
Reply
#2
Pai de ce versus cand sunt rude bune , au numitor comun bourbon-ul , numai ca pacamara ( hibrid 1958 )  vine din Pacas (1949 / bourbon) si Maragogype 1870 / typica braziliana ) vs. caturra 1937 ( mutant natural brazilian ). Aici bune sunt amandoua , difera procesarea , caturra spalata pentru espresso nu prea e bine , pe cand uscare naturala la umbra si ferita de roua , e mai bine...oricum amandoua mostenesc trasaturile de baza bourbon , iar pacamara , ce pierde ( la savoare ) de la maragogype / caramel , castiga de la pacas / fructat , iar caturra e bourbon complex ( numai sa nu fie amestec ). Ar fi interesant un blend din amandoua... [Image: wink.gif] .
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101
 
Reply
#3
Pe linie genetica aproximativ toate soiurile (cel putin cele mai cunoscute) isi gasesc radacinile in Typica, intrucat Bourbonul este o mutatie a soiului Typica, soi ce odata ajuns in 'gradina' regelui Frantei (cine este curios poate face o vizita in Paris la Jardin de Plantes) a fost trimis in 'Indii', Martinique, Guadalupe si Bourbon (astazi Reunion). Reunionul este o bucata de pamant tanara (doar cateva milioane de ani) find defapt un vulcan (inca activ). Solul vulcanic este deosebit de fertil si bogat in nutrienti mai ales in zonele tripicale. In aceasta insula acea planta de Typica a mutat in ceea ce azi denumim Bourbon. Putina lume stie ca relativ recent soiul Bourbon cultivat in Reunion a mai mutat odata in ceea ce este denumit Bourbon Pointu, un soi cu arome incredibile si continut de cofeina foarte scazut. Un soi extraordinar de greu de gasit.

In ceea ce priveste procesarea eu sunt de parere ca 'moda' naturala este prost inteleasa in detrimentul spalatelor. Cafeaua procesata prin spalare are o claritate si o efervescenta ce greu poate fi atinsa de cele naturale. Procesarea naturala a aparut in zonele unde accesul la apa este inexistent sau foarte scump. Ideea ca o procesare naturala confera profunzime in gust este partial adevarata. Confera putin mai mult corp (exista mai multe componente solubile) si in anumite cazuri note mai pamantii.
In special o Caturra mi-o doresc spalata sa pot ajunge la notele acide si sa pot simti acea dulceata in bolta palatina sau pe retrogust. Pacamara-ul fiind un soi dificil (nu in toate tipurile de soluri da rezultate bune) cu note preponderent mai 'grele' mi-l doresc de cele mai multe ori procesat natural sau partial natural.
In poza de mai sus Caturra este destinata espresso-ului si Pacamara-ul brew-ului. O vizita la II' o sa fie incantare pentru orice entuziast.
 
Reply
#4
Citesc cu mare placere randurile scrise de colegul eugenm si ma bucur ca putem vorbi de soiuri si nu ( numai ) de tari de provenienta , asa este bourbonul este derivat din typica pe ascensiunea yemenita , iar pointu n-am apucat pe nicaieri sa gust nici o lingurita , a-mi doresc sa putem si noi testa , accesa  si soiuri din mirco / nano / pico loturi si toti colegii care depun eforturi , materiale , temporale si de cercetare  a unor soiuri selecte , ( ca si cu vinurile , un medaliat autentic vechi , nu-l gasim la alimentara ) , toti dorim un espresso deosebit , gustos , de neuitat insa , trebuie sa inaltam stacheta ,cererea  in rafinamentul sortarii soiurilor , cererea formeaza piata. Acum toti avem internet , stim ce cautam , ce dorim , dar e mai dificil cu adusul in tara si mai ales cu prospetimea ( durata de depozitare ) , cafeaua este totusi un produs alimentar , pe care al bem la propriu , nu e material pentru exercitii....Legat de procesare mi-as dori sa nu va imaginati conditiile in care se face spalarea , pentru ca nici cu masina setata la 400 C ( la prajire ) , tot nu cred ca a-ti mai bea , insa multe lucruri  se intampla natural la oameni , daca doriti si acesta era un motiv in plus pentru care am optat pentru procesare naturala. Cu orice ocazie e buna o cafea , dar o cafea buna , intotdeauna a fost un privilegiu ( Balzac ) , iar noi incercam sa nu ratam nici o ocazie [Image: wink.gif] . S-ar putea spune si ca pornind in cautarea espresso-ului perfect , trebuie sa incepem de la boabele de cafea...apoi restul si nu invers... [Image: biggrin.gif]...

Am incercat sa urc o poza cu spalarea reala , nu merge...poate e mai bine...
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101
 
Reply
#5
Si eu ma bucur si salut aplecarea colegului Levo catre aprecierea unei cafele prin prisma soiului. In pofida parerilor colegilor legate de irelevanta soiului in contextul Romaniei eu continui sa cred ca printr-o minima cunoastere in paralel cu degustari constante se poate raspunde la intrebarea "Ce cafea imi place cel mai mult si de ce?".
In ce priveste procesarea exemple negative se gasesc in toate variantele. Si eu la randul meu am vazut rezultate ale procesarii naturale nu tocmai demne de o ceasca decenta de cafea.
Daca vorbim de nisa cafelei de specialitate va garantez ca toate metodele de procesare sunt aplicate cu meticulozitate. Eu am fost in mai multe plantatii de cafea si am vazut cu ochii mei fara sa fiu nevoit sa cred neconditionat ce imi spune "cineva". In Panama, de exemplu, zonele de procesare prin spalare erau impecabile si totul se desfasura in zona normalitatii, la fel si in Reunion (mai ales acolo). Cafeaua de slaba calitate, roasa de insecte, necoapta, lovita, prea coapta, etc. este aceea ce cu afectiune fermierii o numesc "George Clooney coffee" si unde tot procesul pornind de la sortare, trecand prin procesare si sfarsind in ambalare trebuie sa se intample cu minimum de costuri, motiv pentru care nicio poza din orice unghi posibil ar fi ea facuta nu o sa arate apetisant.

Bourbon Pointu, putin probabil sa puna mana cineva pe ea in forma ei verde, loturile fiind arvunite pe urmatorii 3-5 ani, in mare parte de Japonia. Iar in putinele locuri unde am intalnit-o in diverse cafenele din Europa era macelarita de prajitor. Singurul loc unde am baut Bourbon Pointu de foarte buna calitate a fost in Reunion.
 
Reply
#6
Ma gandesc , ca poate n-ar strica in viitor si un "turism educativ" al cafelei , ce ar consta in formarea unui grup de persoane doritoare cu vizitare de /  tara , plantatie degustare ( vazut , filmat - foto ) ( jucat cu civeta de palmier ) etc ...apoi aplicat in comunitate acasa...intrucat ma gandesc ca nimeni n-ar dori sa-si tarasca familia , in zone si locatii  fara un comfort minim / dusuri , ospatari , barista etc ...si cu jaguarul in spinare...dar ar putea fi o experienta deosebita prin inedit....probabil  1 / viata [Image: wink.gif] . ( e o sugestie )...
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101
 
Reply
#7
Astfel de excursii sunt organizate de cel putin doua, trei ori pe an de catre SCAE. Chiar de curand am primit o invitatie pentru Mexic:  Program 2017.

Avantajul cel mai mare este ca toate vizitele in ferme sunt aranjate de catre organizatori, dezavantajul este ca lumea deobicei se duce in astfel de excursii avand de cele mai multe ori un interes comercial, ceea ce transforma excursia mai mult in "vizita de lucru" decat "vizita initiatica".

Tin minte ca i-am sugerat odata lui Lyvyoo sa incercam sa organizam o astfel de excursie intr-un loc relativ accesibil, dar a ramas doar in stadiu de vis.
 
Reply
#8
EL SALVADOR Peña Redonda (Pacamara spalata) de la Yume - mi-a ramas intiparita saptamana trecuta cand am baut-o la Paul (Boiler Coffee Shop) asa ca am comandat imediat 2 pungi la Cluj. Nu stiu cum este Pacamara procesata natural Smile insa asta washed s-a dus direct la corason: foarte dulce, aciditate citrica superba si niste note florale dementiale!
Last but not least, cele doua Nicaragua (Campo de Amor si Las Neblinas) de la Origo foarte de interesante, mi-au placut deopotriva, poate ceva mai mult cea procesata natural (Campo).
Rancilio Silvia E 2016 Auber PID, IMS 200IM, Mignon XL, M47, VST 15g, Pullman Barista 58.55mm flat, BH Pitcher 400 ml
 
Reply
#9
Eugenm, tu ai sarit de stadiul de vis, esti un fericit. Nici macar nu trebuie sa imi sugerezi mie o astfel de initiativa temerara, ci trebuie sa deschizi un topic la Evenimente si Intalniri, cu o propunere bine articulata, mai ales ca ai experienta. Mai greu va fi sa gasim un nume acestei expeditii, intr-adevar de vis Smile
#Lelit Bianca V3 Black #EK43S + SSP & Titus carrier #Honne Slim #Kinu Titan
 
 
Reply
#10
Daca ajuta, baiatul nasului lucreaza la FAO, tocmai a incheiat un stagiu de 2 ani in Etiopia, unde mi-a recomandat sa NU ma duc, din multiple motive, de securitate in primul rand, dar mi-a zis ca in Kenya se organizeaza coffee safari fara probleme... doar ca singur nu m-as incumeta... Confused
 
Reply
#11
Multi colegi lauda YUME , am decis sa fac si eu sapaturi in cautare de cafea verde si gasesc o cafea numita SULAWESI Tana Toraja AA Toarco prajita , la soiuri e trecuta ca si S795 , ori eu stiam ca e un hibrid  de liberica , nu arabica , sau poate fi vorbe de S795 Jember (1940) provenit din Kent ( typica 1920) si S288 tot liberica , Oricum am pune problema S795 are radacini in liberica , n-are treaba cu arabica . Eu sunt confuz , voi ce credeti...??? [Image: 06.gif]

S795 - Jember ar fi excelent sa fie , dar e cca. 180 USD / kg pe piata cafelei...deci...
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101
 
Reply
#12
YUME nu vinde cafea verde ... nu stiu ce cauti prin sapaturi ... Colegii lauda YUME pentru cafeaua prajita ...
Expobar Brewtus IV DB - cu profilare de presiune,Baratza Sette 270W, OE Lido E,IMS Competition 10, 18 și 20 g, Shower Screen IMS Competition, Tamper dinamometric Concept Art.
 
Reply
#13
Am vazut acum , tocmai pentru ca lauda YUME am intrat si eu sa gust ceva bun , cautam ce spunea colegul @zuluafonu : "După ce am rămas ca la dentist după fiecare extracție, am zis sa-mi fac stocul până se mai poate. Așa o intensitate de arome, fructe și cine mai știe ce, rar am găsit în espresso. Nu mai au foarte multă verde, extrageți până se mai poate. " si d-aia m-am bagat...

Am crezut ca au si verde... [Image: undecided.gif]
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101
 
Reply
#14
S795 ARE treaba cu arabica si inca destul de multa.

In primul rand ar fi bine sa demolam un mit. Robusta sau Coffea Canephora dupa denumirea ei stiintifica nu este sora urata a Arabicii (Coffea Arabica) ci parintele acesteia! James Hoffmann in cartea sa "The world atlas of coffee" afirma ca undeva in Sudanul de Sud Robusta a hibridizat in mod natural cu o alta specie, anume Coffea Eugenioides, rezultand ceea ce astazi denumim Arabica. Asa ca nu uitati ca atunci cand turnati Arabica 100% in ceasca, o parte din bagajul genetic provine de la Robusta.

In al doilea rand, in ceea ce priveste specia Liberica, aceasta nu are nimic in comun cu Robusta, este o planta nativa zonei de vest a Africii, care la un moment dat a fost introdusa in Asia pentru a reface culturile de arabica decimate de rugina. Eu unul am fost in Vanuatu in insula Espiritu Santo si am vizitat o plantatie de Liberica. Este o planta deosbit de interesanta si frumoasa, acolo creste la nivelul marii, iar gustul este foarte bun. Am baut 'Liberica 100%' si atat in infuzie cat si in bauturi cu lapte a fost interesanta, cu accente de alune, corpolenta, ciocolata amara. Locatia este aceasta Aore Island.
Un timp indelungat, culturile de Robusta, Arabica si Liberica au crescut in mod salbatic in India, intr-un final rezultand hibridizari naturale intre aceste specii. Selectia 288 provinde din specia mama S26 un hibrid natural dintre Arabica si Liberica. Pentru a imbunatati caracteristicile lui S288 aceasta a fost incrucisata cu soiul Kent (descoperit in India ca fiind o mutatie naturala de Typica) rezultand S795-ul atat de raspandit in India si Indonezia, fiind considerat de comunitate drept Arabica Indiana.

In concluzie, nu ezitati sa incercati ceva exotic in ceasca precum acest S795, cu note pregnante de condimente.
 
Reply
#15
(29-10-2016, 22:14)Levo Wrote: Am vazut acum , tocmai pentru ca lauda YUME am intrat si eu sa gust ceva bun , cautam ce spunea colegul @zuluafonu : "După ce am rămas ca la dentist după fiecare extracție, am zis sa-mi fac stocul până se mai poate. Așa o intensitate de arome, fructe și cine mai știe ce, rar am găsit în espresso. Nu mai au foarte multă verde, extrageți până se mai poate. " si d-aia m-am bagat...

Am crezut ca au si verde... [Image: undecided.gif]
Înțeleg confuzia care am creat-o, scuze. Mă refeream ca nu mai aveau foarte multă verde pentru prăjit "in house", nu de vândut. Intre timp s-a epuizat stocul dar au apărut altele. Smile
Profitec Pro 700, Eureka Olympus 75E, GeneCafe CBR 101
 
Reply
#16
(30-10-2016, 00:19)eugenm Wrote: S795 ARE treaba cu arabica si inca destul de multa.

In primul rand ar fi bine sa demolam un mit. Robusta sau Coffea Canephora dupa denumirea ei stiintifica nu este sora urata a Arabicii (Coffea Arabica) ci parintele acesteia! James Hoffmann in cartea sa "The world atlas of coffee" afirma ca undeva in Sudanul de Sud Robusta a hibridizat in mod natural cu o alta specie, anume Coffea Eugenioides, rezultand ceea ce astazi denumim Arabica. Asa ca nu uitati ca atunci cand turnati Arabica 100% in ceasca, o parte din bagajul genetic provine de la Robusta.

In al doilea rand, in ceea ce priveste specia Liberica, aceasta nu are nimic in comun cu Robusta, este o planta nativa zonei de vest a Africii, care la un moment dat a fost introdusa in Asia pentru a reface culturile de arabica decimate de rugina. Eu unul am fost in Vanuatu in insula Espiritu Santo si am vizitat o plantatie de Liberica. Este o planta deosbit de interesanta si frumoasa, acolo creste la nivelul marii, iar gustul este foarte bun. Am baut 'Liberica 100%' si atat in infuzie cat si in bauturi cu lapte a fost interesanta, cu accente de alune, corpolenta, ciocolata amara. Locatia este aceasta Aore Island.
Un timp indelungat, culturile de Robusta, Arabica si Liberica au crescut in mod salbatic in India, intr-un final rezultand hibridizari naturale intre aceste specii. Selectia 288 provinde din specia mama S26 un hibrid natural dintre Arabica si Liberica. Pentru a imbunatati caracteristicile lui S288 aceasta a fost incrucisata cu soiul Kent (descoperit in India ca fiind o mutatie naturala de Typica) rezultand S795-ul atat de raspandit in India si Indonezia, fiind considerat de comunitate drept Arabica Indiana.

In concluzie, nu ezitati sa incercati ceva exotic in ceasca precum acest S795, cu note pregnante de condimente.
 In situatia asta , nu mai ramane decat sa ne convingem la fata locului [Image: biggrin.gif] , daca S288 are ceva cu arabica sau nu si daca arabica este rezultata din familia Eugenoides si ( zic eu si din)  Anthonyi , liberica este doar liberica soi distinct. Oricum pana clarificam problema in mod practic ( la primavara ) am sa-mi permit sa iau si eu cate ceva si de la Yume , pentru ca tot mi-ati facut pofta , iar liberica n-am vazut pe nicaieri si sunt curios cum o fi ,spre deosebire de colegul eugenm , eu,  n-am avut privilegiul de a gusta o liberica , am sa incerc la Yume , d-aia am si intrebat , pentru ca de teorie sunt satul...am crezut ca-mi spune si mie cineva care a incercat , cum e...Oricum Yume nu aducea pe stoc cafeaua asta daca nu era buna , pentru ca sunt particulari , sunt relativ nou aparuti si sunt pasionati ....si lumea zice de bine despre ei...Si pentru ca a sarit un coleg la mine , exact asta caut , ce nu pot eu sa gasesc in mod obisnuit , de ex. liberica nu gasesc verde nicaieri ...
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101
 
Reply
#17
discutiile astea mai in detaliu despre varietati, fac cu siguranta bine la ... suflet si sunt un exercitiu de imaginatie pentru multi... dar ele sunt apanajul celor ce calatoresc si cumpara direct;
oricum, nu a celor ce cumpara de la prajitorii nostrii din forum...deci sortimentele bune de cafea pret/performanta ce se pot gasi in realitatea inconjuratoare a celui cu resurse mai putine... 
cati dintre prajitorii nostrii artizanali, cumpara direct de la producatorul agricol recolta de boabe? ca rutina a aprovizionarii? altfel spus, cati isi permit sa o faca in concurenta cu cafeaua de pe rafturile magazinelor si pretentiile scazute ale marii majoritati de consumatori!?

si cum pe mine ma intereseaza numai cafeaua verde, la preturi accesibile in acceptiunea mea, adica 40-90 lei si nu 120-160+ lei per Kg (!)... situatia e si mai incurcata, pentru ca aici ar fi de probat vechimea, compozitia varietala si trasabilitatea, toate ca informatii veridice, oficiale sau/si greu de contestat...
si asta acceptand ideea ca si aceste informatii adauga la cost;

stiu destule despre Slayer, sau Dalla Corte Mina, sau Monolith, tot felul de repezentanti redutabili ai ezoterismului espresso, si culmea, asta-mi ajuta pe ici pe colo in a intelege cum (sa) fac espresso;
dar ce relevanta practica are deosebirea intre S288, S795, T.2722, K7, SL28, SL34 etc., ca varietati, daca eu si multi ce cumpara de la prajitorii nostrii (boabe prajite sau verzi), n-au vazut detalii de ofertare la acest nivel?! si daca au vazut, mai trebuie oricum sa aiba dovezi convingatoare pentru veridicitatea intregului lant de livrare!
si sa mai fie si la un pret normal pentru cumparatorul roman...etc.

am spus de atatea ori ca dotarea cu echipamente acasa a unui entuziast espresso, provoaca de obicei limitele sale de existenta materiala, dar se accepta in acest forum ca normal, sau macar inevitabil, costul mult mai mare - respectand proportiile - al materiei noastre prime, cafeaua!

si stim cu totii, cei ce bem cafea pentru ca stim ce ne place, ca in acest domeniu, nu cele mai scumpe cafele ce se gasesc la noi sunt si cele mai bune! ca regula, in acest domeniu 'alimentar' la noi, pretul nu reflecta fidel calitatea, iar de la un prag valoric in sus - certitudine pentru mine - pretul nu e nici pe departe o reflectare a calitatii ci un semn de apartenenta; pentru cumparator, in orice caz;

si in acest context, se intretine o anume aura de infailibil profesionalism si onestitate, pentru toti prajitorii cunoscuti forumului... precizez, cu toata convingerea mea, ca e asa cum se spune, in toate cazurile care nu s-au dovedit contrare (si au fost asemenea cazuri in forum...)
am tot 'criticat' prajitorii nostrii (ce-am facut eu adica, nu implic nici un coleg) ca vand cafea din surse indirecte, posibil veche si posibil eterogena, cu o trasabilitate de prospect;
daca exista dovezi care m-ar contrazice, as fi bucuros sa stiu de existenta lor;
nu contest in aceste conditii, nici macar pretul, sau metoda, ci lipsa informatiilor credibile despre vechimea adevarata si compozitia varietala a boabelor verzi, unori imposibil de probat, data fiind natura lantului de aprovizionare, terminat in Hamburg, Trieste, Londra sau alt exchange - cafeaua de siloz, nu de recolta; deci pretul, pana la urma...
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)
 
Reply
#18
Excelente precizari , cumva m-am gandit si eu ca echiparea cu un minim de scule , cu ceva cunoastere in utilizarea lor si oarece orientare asupra cafelei achizitionate ar trebui sa conduca spre rezultate mai bune decat o ignoranta si un automat cu display touchscreen. In acest scop , am format baza materiala de lucru si cum altfel sa-mi formez o cultura a cafelei , decat testand diferite soiuri. Curiozitatea ar trebui sa fie apanajul cunoasterii , in consecinta , dorind sa prajesc eu , pentru a vedea mai bine diferentele , am ales sa prajesc soiuri de cafea si nu tarile de unde provine, chiar daca e mai lesne sa pronuntam denumirea data de vanzator / distribuitor. Sunt constient ca relevanta practica a diferentierii unor hibrizi nu aduce beneficii imediate in ceasca , dar ar putea ajuta la o departajare / incadrare in anumiti parametri de gust , pe care ulterior consumului , sa pot stabili o selectie in functie de gusturile proprii ( ceea ce place unora , nu este neaparat sa placa tuturor ). In ce alta ordine as putea face acesta diferentiere , decat pe soiuri si rezumandu-ma antai la ceea ce-mi ofera piata romaneasca , ( incep cu ce am mai aproape ). Dar in cadrul selectiilor , cinstit sa fiu , nu prea a-mi doresc cafea proasta , veche si refuzata de altii , chiar daca are un pret mic , cred in continuare ca ascensiunea in aceasta lume a cafelei de calitate ( macar peste medie ) n-ar fi posibila fara o materie prima premium , macar cat permite toleranta forfetara si a unor scule decente , practica urmand de la sine...Acum , in cazul meu merg ca varsta , pe o panta descendenta ( clopotul lui Gauss ) si am zis ca macar o cafea buna sa beau si eu , indiferent ce-ar fi si chiar si din acest motiv nu doresc sa fac rabat la pretul de achizitie , dar daca pretul nu reflecta calitatea , dupa ce altceva sa ma ghidez , dupa ambalaj , stele , vorbe , sa dau cu banul ....am zis si eu sa incep cu soiurile  cafelei , ca si la vinuri... Pe prajitorii locali nu-i pot critica , pentru ca ei aduc ce se cere si ceea ce este accesibil si pentru ei , ce ma deranjaza , e doar faptul ca unii nu scriu soiurile cafelei vandute si-mi strica mie horoscopul , pentru ca nu stiu ce beau nici macar orientativ si trebuie sa ma rezum la denumirea de pe factura sau spalare, tratare etc. Dupa un timp , cand trag linie sa vad ce-a iesit , nu mai pot identifica ce-am baut , pentru ca ghidandu-ma dupa denumirea tarilor ,  exista cred tot atatea sufixe cate prajitorii sunt ( ex. Ethiopia ) si eu de unde stiu ce beau , vad diferenta de gust si ulterior nu mai pot reveni pe acelasi soi sau unul asemanator , pentru ca si-a schimbat denumirea cafeaua , sau s-a schimbat prajitorul sau tara...
Bosco P - Honne S / LM Micra - Pico / Pavoni Expo - Baratza ESP / C40 MK III / Gene CBR 101
 
Reply
#19
Cateva explicatii si aici:

#Lelit Bianca V3 Black #EK43S + SSP & Titus carrier #Honne Slim #Kinu Titan
 
 
Reply
#20
despre varietatile de cafea exista multa informatie pe net - intinzi mana si-o iei (informatia adica...)!

problema la care am incercat sa ma refer este in acest caz: la ce-ti foloseste?!
pentru ca informatia de varietate este conventionala, oarecum intru impodobirea de marketing a unei oferte banale de cafea... vreau sa spun ca e o podoaba protapita inca de la nivel de sursa secundara, nu de prajitor autohton;

o cafea generica Brazilia Santos (in maj. var. Bourbon), sau Ethiopian Yirgacheffe/Harar/Sidamo (chiar denumire de varietati), sau  Colombia Huila (in maj. var. Caturra) sunt cafele amestecate de la mai multe ferme sau cooperative - ceea ce este de regula mai bine decat o cafea de microlot sau monoferma cu o productie debila si ambitii de marketing (!), iar varietatile implicate in lotul respectiv sunt mai multe;
sigur exista cateva majoritare, specifice teroire-ului respectiv, dar ceea ce trebuie acceptat - si o stim cu totii de la fructele de pe piata, de ex. un acelasi soi de mere are gust diferit luate din nordul tarii, sau aduse de la bulgari! -
solul isi spune cuvantul, expertiza cultivatorilor si resursele materiale, de asemenea, iar numarul variantelor inca neclasificate genetic, pentru o aceeasi varietate, depaseste puterea de rezolutie a marilor degustatori;
am inclus mai demult in alt post, o referinta in care se afirma ca numai in Ethiopia, sunt intre 6000 si 10.000 de varietati:

in Ethiopia, we have what is known as the Ethiopian Heirloom.
Ethiopian Heirloom? Why the generic name? Well, it's estimated that there are somewhere in-between six and ten thousand coffee varietals in Ethiopia. Six and ten thousand! And due to this colossal figure, there hasn’t been the genetic testing to allow buyers to distinguish the varietal. With the cross pollination that naturally happens in the wild, the name ‘Ethiopian Heirloom’ exists as a catch all phrase to describe this happenstance. However, that really makes Ethiopian quite a mystery – and an interesting mystery with that as each village or town could potentially have a different varietal which could carry very unique properties.


cam asta subintelegeam ca problema cand incercam sa spun ca mie personal nu-mi spune nimic si nu ma intereseaza codurile acelea alfanumerice cu care fitogeneticieni, sau cine-or fi, denumesc in disperare, numarul crescand de varietati;  inclusiv cele modificate genetic; si de aceea recomand o anume detasare si abordare temperata: multe din cercetarile spre imbunatatirea ca rezistenta si purtatoare de arome, a varietatilor de cafea, includ si amestecuri de canephora...
n-am sa mai vorbesc despre acestea GM pana n-am sa fiu capabil sa fac deosebirea intre ele; si nu cred ca voi ajunge vreodata;

sigur, sunt cateva sute de varietati principale si din astea cateva ar fi bine de stiut;
si desigur unii, nu neaparat profesionisti de-ai cafelei, au sansa, sau cauta sa o aiba, sa fie in contact nemijocit cu varietatile de cafea, cu experienta de a le deosebi si bucuria de a le bea SV
(single varietal? - vreau sa subliniez prin asta ca single varietal n-are o noima daca nu o legi de pamantul de recoltare, deci single origin mi se pare mai adecvat!)
dar unde si cum? oricum, nu in forum, ci in ceasca...

nu vad necesar insa sa insistam prea mult pentru a obtine ceva ce nu se stie totdeauna, se estimeaza si, in cel mai bun caz se eticheteaza;

(1) va exista mereu un Heirloom, deci o... brambureala de varietati si, (2) cu siguranta trebuie sa intelegem varietatile ca legate de pamantul pe care cresc: desi Geisha s-a nascut in Ethiopia (Gesha), este mult mai buna, nu numai mult mai scumpa si mai cunoscuta, binecuvantata de alt pamant in Panama!
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)
 
Reply
#21
Este o zi friguroasa asa ca profitat de situatie si m-am delectat cu o cafea proaspat prajita de mine, soiul fiind Typica, originea Panama, ferma El Jardin del Cafe, un loc unde cultivarea cafelei este imbinata cu productia de miere. Citind urmatoarea fraza, "despre varietatile de cafea exista multa informatie pe net - intinzi mana si-o iei (informatia adica...)!", am inceput sa imi pun intrebari legate de existenta forumului, de sensul nostru in acest context, de timpul petrecut dezbatand diverse subiecte. De curiozitate m-am uitat in Oxford Dictionaries sa vad ce inteleg englezii prin notiunea de forum, "A meeting or medium where ideas and views on a particular issue can be exchanged". Inteleg ca englezii considera forumul un loc de intalnire pentru cei ce doresc sa dezbata idei si puncte de vedere despre diverse chestiuni.

Existenta informatiei brute nu poate sa excluda a priori dezbaterea de idei. Este o viziune ingusta contrara cu notiunea de evolutie prin schimb de idei. Grecii inainte de Hristos aveau Agorele, in secolul 21 dupa Hristos omenirea, printre altele, are forumuri de discutie.

As putea sa fortez nota si sa propun o reformulare, "despre [...]" masinile de cafea de tip espresso "[...] exista multa informatie pe net - intinzi mana si-o iei (informatia adica...)!". Haideti atunci sa inchidem forumul intrucat este complet redundant. Si despre medicina, inginerie si stiinta "exista multa informatie pe net - intinzi mana si-o iei (informatia adica...)" motiv pentru care eu cred ca nu mai are sens sa trimitem copiii la scoala sau sa mai facem cursuri de pregatire profesionala.

Inainte de a imi expune parerea despre relevanta soiurilor de cafea, as vrea sa va impartasesc intelegerea mea asupra anumitor termeni de specialitate. Asa cum Peter Guliano bine puncteaza, exista o stiinta care se ocupa cu legile de clasificare, anume taxonomia. Dex-ul ne spune ca taxonomia reprezinta "studiul unei grupe de animale sau de plante din punctul de vedere al clasificarii si descrierii speciilor".
In ceea ce priveste cafeaua arabica, clasificarea taxonomica este urmatoarea (am sa sar cateva clase):
1. Regnul: Plantae;
2. Ordinul: Gentianales;
3. Familie: Rubiaceae;
4. Trib: Coffeeae;
5. Gen: Coffea;
6. Specie: Arabica
7. Soi: ...

In ceea ce priveste cafeaua robusta clasificarea de la 1 la 5 este identica cu cea a cafelei arabica, specia fiind alta si anume Canephora.

De la regn pana la gen vorbim de taxoni supraspecifici, de la specie in jos vorbim de taxoni infraspecifici.
Cand vorbim de plante am vazut ca este mai des utilizat taxonul "soi" comparativ cu "varietate". Soiul Typica, soiul Bourbon, soiul Pacamara din specia Arabica.

Am sa revin...
 
Reply
#22
(13-11-2016, 11:25)eugenm Wrote: Am sa revin...
Eu chiar te rog...
 
Reply
#23
Doar sa nu ajungi la masurat TDS-uri Wink
 
Reply
#24
... [Image: smile.gif] ...

Continui cu discutia despre termenii de specialitate. In ceea ce priveste limba engleza sunt trei termeni cu care ne intalnim foarte des si care de cele mai multe ori sunt folositi in mod incorect, asa cum este cazul filmului de mai sus postat de Lyvyoo si anume variety, cultivar si varietal.
Variety este cat se poate de simplu si lipsit de ambiguitate, anume este "reprezentantul englezesc" al taxonul infraspecific romanesc "soi".

Cultivar de data aceasta este o notiune ce ascunde intelesuri specifice din domeniul horticulturii. In primul rand cultivarul reprezinta un soi selectat si cultivat de mana omeneasca. Cultivarul NU este fidel caracteristicilor soiului ci este fidel plantei din care a fost prelevat prin taiere sau hibridizare sau altoire, etc.

Altfel spus o planta care creste din samanta cu siguranta va mosteni genetica soiului. Un altoi va perpetua caracteristicile plantei din care a fost prelevat dar daca din acest altoi este culeasa o samanta si apoi sadita, rezultatul nu va fi fidel caracteristicilor plantei altoi ci bagajului genetic caracteristic soiului.

De exemplu, daca maine gasesc in gradina mea o planta de cafea cu frunze rosii, pot sa prelevez ramuri sau portiuni din planta pe care sa le replantez rezultand astfel alte plante cu frunze rosii. Dar daca iau o samanta din planta aceasta cu frunze rosii si o sadesc sansele sa obtin o planta cu funze rosii este foarte mica! Numai dupa 5-6 generatii genomul plantei se va modifica semnificatv astfel incat din samanta sa poti obtine plante cu frunze rosii.

In prezent se lucreaza mai mult pe baza de cultivaruri decat pe baza de insamantare.

In ceea ce priveste termenul varietal lucrurile sunt si mai confuze iar utilizarea termenului de cele mai multe ori este incorecta. In domeniul viticulturii lucrurile sunt mai simple si anume soiul de strugure este desemnat prin variety si vinul care poarta numele soiului este denumit prin termenul varietal. Altfel spus strugurele din soiul Merlot este "Merlot variety" iar vinul Merlot este un "Merlot varietal" daca acesta este obtinut folosind peste 80% struguri din soiul Merlot.

In domeniul cafelei termenul nu mai este la fel de "puternic" ca in cazul viticulturii iar acesta ar trebui sa defineasca o activitate sau produs care se refera la un anumit soi de cafea. Cel mai simplu exemplu ar fi cazul fermei unde se cultiveaza un singur soi asa incat se va spune despre acea ferma ca varietalul acesteia este Caturra : "The farm's varietal is Caturra. Cattura is a coffee variety"

Cam aceasta este intelegerea mea despre termenii taxonomici romanesti si englezesti din domeniul cafelei.

Daca cele de mai sus par interesante am sa continui cu intelegerea mea despre soiurile de cafea...
 
Reply
#25
Buna ziua
Citind acest forum am aflat multe despre prepararea unui espresso. Ca trebuie sa folosesti cafea risnita chiar inainte de preparare nu una macinata din comert. Ca este net superioara o cafea proaspat prajita in locul uneia comerciale.
Am in semn de intrebare. Am citit despre cafea Arabica si Robusta. Este in alt mod de a imparti pe categorii cafeaua? Care este diferenta intre cele doua?
Bezzera Unica;  Kinu M47; accesorii Motta; French Press; V60; cold brew Mizudashi
 
Reply
#26
Alte clasificari se mai pot referi doar la soiuri si varietati, dar tulpinile de baza astea doua sunt.

Arabica e cea aromata, Robusta este cea amara.
Arabica e greu de cultivat, numai in munti, la peste 600m altitudine.
Robusta e mai usor de crescut, in plantatii, la ses, mai rezistenta la daunatori din cauza continutului crescut de cofeina, pana la 3x mai mare ca Arabica, care actioneaza ca un insecticid natural Wink
Practic Robusta este in medie de calitate mai inferioara decat Arabica, dar substantial mai ieftina, chiar si 50%. Cine decide sa o cultive o face numai din considerente economice, nu are nici o virtute gustativa.
De fapt factorii care au dus la raspandirea ei au fost istorici si economici 100%, in timpul si dupa al doilea razboi mondial, si criza cafelei din Brazilia din '54.
Se zice ca unii o vor in blenduri ca sa creeze o crema mai bogata, eu personal stiu ca ma doare capul cand beau Robusta chiar si 10-15% in amestec, am aflat tarziu asta, pana atunci o catalogam pur si simplu drept cafea proasta si nu mai cumparam sortimentul respectiv...
 
Reply
#27
Multumesc pentru lamuriri. Vad ca ai inceput un subiect despre istoria cafelei. Cei care cunosc ar putea sa spuna lucruri foarte interesante, pacat ca nu a continuat discutia.
Bezzera Unica;  Kinu M47; accesorii Motta; French Press; V60; cold brew Mizudashi
 
Reply
#28
renatoa Wrote:... Practic Robusta este in medie de calitate mai inferioara decat Arabica...
 
Gabi_M Wrote:...Cei care cunosc ar putea sa spuna lucruri foarte interesante...

probabil, si eu cred asta.. dar interesant poate fi de la un nivel de cunostere incolo!
adica, incearca sa rasfoiesti, chiar sa aprofundezi informtia abundenta de pe net!
si abia dupa, deja in cunostinta de cauza, si cu o viziune cat de cat obiectiva, poti pune intrebari mai nuantate, care pot da nastere la raspunsuri interesante!
vorbind de robusta in forum e ceva gen fluieratu' in biserica Smile
si raspunsul lui renatoa, cam acelasi cu cel de aici, e reprezentativ, chiar daca-i 'mai inferior' pe ici pe colo Smile;

incearca sa intelegi in afara forumului, dece pana la 40% din productia de cafea a lumii e robusta!
dece toata cafeaua solubila se face din robusta, dece blendurile traditionale italiene contin si azi robusta...
in ce ma priveste, ce mai: am prajit si prajesc robusta, uneori simt nevoia sa includ cca. 10% robusta in blend-urile mele; atentie: pentru gust... chestia aia cu pielea prajita, cauciucul ars si pamantul muced! as mai adauga o nota de closet de tara Smile

a, si in legatura cu abundenta de documentatie, ar trebui sa inveti sa-ti iei exact de ce ai nevoie de pe net;
dar ca recomandare, apropo de istoria cafelei (toate siturile prajitorilor nostrii au un capitol despre asta...) vad ca "obsesia cafelei" a lui anette moldvaer costa 80lei tradusa, si 90 lei originalul din 2014, la carturesti;
o oarecare completare e cartea lui james hoffmann: "The World Atlas of Coffee: From beans to brewing - coffees explored, explained and enjoyed", si ea la carturesti, cu 120 lei...
anette moldvaer si james hoffmann sunt campioni cunoscuti, profesionisti de elita in prajirea cafelei si membrii activi in lumea educationala a cafelei, care detin una din cele mai prestigioase prajitorii europene, multipremiata: square mile coffee roasters din Londra, cu care a colaborat si Gwilym Davies;

dar ambele pot fi descarcate pe gratis de pe net... ca si multe altele, de ex., cartile lui ILLY, sau Scot Rao etc.
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)
 
Reply
#29
Intre timp am aflat ca cele doua categorii de cafea sunt 4... pe langa Arabica si Robusta mai exista Excelsa si Liberica... Rolleyes

http://lenscoffee.com/coffee-species-beyond-arabica/
 
Reply
#30
ds, asa sunt mentionate in multe documente, inclusiv in cartea ce-am citat-o eu, a lui anette moldvaer ("coffee obsession"):

   

dar linkul ce-l dai, si probabil destule altele, e mai descriptiv...
________________________________________________________________________________________
Strega_mod(esp32)/ MaraX_mod(esp32)/ Sette_270/ Macap_m7/ prajitor_fluid_bed_diy_(4Kg/luna)
 
Reply
  


Forum Jump:


Browsing: 2 Guest(s)