Articole din sectiunea » Anti-espresso «

“Espressoarele” automate NU sunt espressoare si NU fac ESPRESSO !

cartoon automat

Pentru ca am vorbit de multe ori despre espressoarele automate si modul cum ele nu fac ESPRESSO, desi in reclama fiecaruia se divinizeaza robotelul, o sa ma abtin de data aceasta si o sa las vocea forumistilor sa se auda. Nu incetez sa fiu uimit de reactiile fabuloase ale celor care au abandonat capsulele si automatele, iar acum beau pentru prima oara in viata un ESPRESSO acasa, dupa ani de zile in care pur si simplu nu s-au gandit ca in mediul casnic s-ar putea obtine ceva de genul:

Daca shot-ul de mai sus se cheama ESPRESSO, atunci ceea ce produce un automat nu poate fi decat un surogat, o imitatie, o amagire. Totul cu pretul unei fiabilitati “de invidiat”.

Dar hai sa luam microfonul si sa intrebam cetatenii de pe forum šŸ™‚

MirceaT:

“Espressoarele automate au o constructie complexa din cauza ca trebuie sa ne scuteasca de anumite operatiuni manuale. De aceea apar multe zone care permit acumularea de cafea veche.
Utilizatorul obisnuit goleste containerele cu reziduuri si mai porneste periodic curatarea automata.
Acea curatare automata este foarte superficiala, are efecte partiale pe traseul de la camera de infuzare pana la teava de evacuare. Asta este foarte putin, dupa parerea mea.
O curatare serioasa presupune:
– extragerea grupului de infuzare din aparat, demontarea lui, spalarea pieselor si operatiunile inverse de asamblare
– demontarea rasnitei si curatarea ei, mai rar, dar necesar
– curatarea macar a altor parti interioare care sunt accesibile fara demontarea completa a aparatului
Unele automate au avantajul ca permit extragerea usoara a grupului de infuzare din aparat. Dar demontarea si curatarea rasnitei incorporate? Asta este oricum o provocare serioasa pentru utlizatorul obisnuit. Un video despre curatarea grupului de infuzare pentru cei interesati.

Dar, asa-i ca nu este suficienta simpla spalare a grupului de infuzare? Trebuie demontat practic piesa cu piesa. De ce insist pe curatarea serioasa a unui espressor automat? Pentru ca eu m-am speriat cand am vazut ce se s-a dezvoltat in interiorul unui espressor Jura Impressa E85 pe care l-am demontat:

Cafeaua, umezeala si caldura fac minuni, sunt mediu ideal pentru mucegaiuri si bacterii. De atunci am trecut pe aparate cat mai simplu de intretinut. Preocupari pe tema mucegaiului am gasit mai mult in limba germana. Cine este interesat poate cauta pe Google dupa “Schimmelbildung in Kaffeevollautomaten”.
Un material video relevant pentru exemplificare!

Mai are cineva pofta sa foloseasca espressoare automate?

In final, vreau sa mai fac o precizare: automatele de cafea nu sunt espressoare! Nu poti obtine cafea tip espresso la un automat. Iar daca se va obtine vreodata, va fi departe de extractia optimala obtinuta pe un espressor adevarat. Cine a lucrat pe un espressor stie cat de mica este marja de manevra intre o subextractie si supraextractie. Motive?

Automatul nu isi regleaza gradul de macinare dupa vechimea cafelei sau cantitatea rasnita.
Automatul trebuie alimentat cu cafea mai multa decat pentru o extractie, tot timpul va avea in rezervor boabe de cafea rasuflate.
Automatul macina cam intre 7-11 grame de cafea la o infuzare, pe cand cele mai apreciate extractii se obtin la un dozaj de 15-18grame.
Automatul nu niveleaza si nu omogenizeaza macinatura din sita.
Automatul macina si tampeaza foarte conservativ pentru a evita blocarea aparatului.
Automatul lucreaza la temperaturi foarte variabile, sub 90Ā°C, la presiuni mult mai mici decat 9 bari, probabil pe la 3-5bari (chiar daca pompa ar putea duce si 15).
Automatul produce o curgere in principal lichida, cu decolorare rapida, fara crema. Infuzia tip espresso are o curgere emulsionata de culoare tigrata de minim 20 sec.
Automatul produce o spuma care nu este crema de la espresso, pentru ca se obtine prin artificii la scurgere, fortand crearea de bule umplute cu aer. Crema de la espresso este formata din bule de uleiuri umplute cu CO2 rezultate din procesul specific de infuzare.

Deci partea lichida cu substante dizolvate si in suspensie are alta structura decat espresso pentru ca infuzarea s-a facut la alti parametri.

Adaug o parere suplimentara extrasa de pe Wikipedia germana Espressomaschine , tradusa selectiv:

“Aceste masini, de cele mai multe ori, nu pot produce un espresso italian adevarat, in contrast cu prezentarea pe care ne-o promoveaza producatorii. Motivul – grupul de infuzare din plastic, care nu rezista presiunii de infuzare care este necesara pentru o preparare corespunzătoare de espresso”

 

RaduCarutasu:

“Si eu am explicat peste tot, unde am avut ocazia, ca un automat nu este un expresor iar bautura livrata nu este un espresso. Sunt aparate complet diferite iar tu ai aratat, in insiruirea de argumente de mai sus si de ce. Fiecare se adreseaza cate unui public, cu profile de consumatori de cafea diferite.

Pentru automate consumatorul este unul de genul grabit, fara preocupare pentru detalii, comod si mai putin pretentios iar pentru espresoare semiautomate serioase, consumatorul este unul avizat, cu gusturi mai sofisticate, aplecat spre detaliu si perfectiune si dispus sa invete.

De cele mai multe ori primii trec in categoria a doua si foarte rar invers!

Ce este interesant este faptul ca utilizatorii de automate au asteptari apropiate de cele ale utilizatorilor de expresoare si isi imagineaza ca pot bea espresso la fel ca si cei din urma. Daca primul doreste doar sa apese pe un buton si sa se bucure de perfectiune , cel de-al doilea depune un oarecare efort pentru aceasta. Acest efort reprezinta tocmai masura diferentelor de calitate a rezultatelor din ceasca . De aici si numeroasele nemultumiri si frustrari ca, desi producatorii ii imbie cu reclame frumoase si liste cu paramerti tehnici ametitori, cand incep sa ii “ceara” automatului rezultatele promise , acesta se ” incapataneaza” si nu livreaza in ceasca decat ceea ce poate si pentru care a fost construit sa prepare in mod real.

Doar Fat Frumos reusea in povesti sa faca din martoaga din grajd un cal superb si care zbura ca un F16, dandu-i sa manance jaratec šŸ™‚
Automatele nu prea vor sa se transforme in espresoare nici daca li se dau cele mai proaspete boabe de cafea.”

Extractii reusite tuturor, desigur, cu un espressor semiautomat, oricare ar fi el, rasnita separata si cafea proaspat prajita!

Cafea Lavazza proaspat prajita

Despre cafeaua de specialitate, proaspat prajita, mi-am spus parerea Ā intr-un articol separat, iar cine viziteaza des forumul Espressoman probabil s-a molipsit demult de acest microb al cafelei cumparate dupa origine si data prajirii, nu dupa brand. In optimismul meu caracteristic, tot sper la o utopie, anume ca intr-o zi din ce in ce mai multe “marci” vor apela la filiale locale, in diverse tari cu un consum mai ridicat, unde vor praji des si vor livra prompt catre lanturile de magazine si catre HoReCa. Dar toti ne dorim o lume mai buna, nu-i asa? Si zilnic primim dovada faptului ca in domeniul alimentar (si nu numai) corporatiile ne trag clapa cu fiecare ocazie pe care o au.

In linia acestor idei, cautatorii de calitate intr’ale cafelei vor reprosa mereu “brand-urilor consacrate” nu numai faptul ca vand amestecuri de robusta si arabica la preturi premium sau sortimente 100% arabica de cea mai joasa speta, dar si faptul ca nu trec data prajirii pe ambalaj, astfel incat sa poti evita pachetul daca are mai mult de 2-3 luni. De obicei se pune o data a expirarii, care astazi este de un an jumate’ pana la doi ani, in cazul majoritatii cafelelor ambalate. Toate acestea sunt premise pentru o cafea amara ca dracu’, cu boabe uleioase, cu arome naturale alterate pana la disparitie.

Si uite asa, abia la mijlocul articolului intru pe subiect. Ieri, fiind la cumparaturi in Carrefour, m-am oprit la raionul de cafea, din aceleasi motive pentru care mai aruncam de obicei un ochi la OTV sau la Vadim Tudor sau la Becali… “masochism analitic” sa-i zicem Ā šŸ™‚ Si cand pun mana pe un pachet de Lavazza ce sa vezi…Minuneeee! Avea data prajirii pe ambalaj (acel indicator MFD), alaturi de data expirarii. Si ce sa mai vezi?! Minunea nr. 2 – era prajita in luna mai 2013 (vizita fiind facuta pe 1 iulie 2013). Am luat alt sortiment de Lavazza, care nu m-a lasat la fel de “entuziasmat”, avand data prajirii, dar undeva in decembrie 2012:

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Cu toata sinceritatea nu pot decat sa-i felicit pe cei care prajesc cafea Lavazza pentru acest gest, probabil unic in randul marilor producatori de cafea prajita. Si spun asta cu gandul la mine acum 4 ani cand inca mai cautam acul in carul cu fan, adica o cafea ambalata de HoReCa sau supermarket, cu data prajirii pe pachet si cu un gust cat mai apropiat de o cafea de specialitate proaspat prajita. Desigur, nu se pune problema gustului in cazul Lavazza, fiind in acelasi registru al platitudinii si veninului brand-urilor concurente, dar este un exercitiu tehnic Ā interesant care le va da ocazia scepticilor sa compare acasa boabe ale brand-ului preferat, prajite acum doi ani, un an, 6 luni, doua luni, poate o luna. Asta va fi o sansa noua pentru cei care vand boabe de calitate, proaspat prajite, pentru ca e foarte posibil ca omul sa se intrebe de ce cafeaua prajita acum doua luni a fost mult mai buna ca cea prajita acum 6 luni sau un an? Si de ce o cafea nu ar fi mult mai buna daca am consuma-o in primele 30 de zile de la prajire?! O mana de ajutor nesperata, intinsa de Lavazza, micilor prajitori…

Revista presei (1): Preludiu cu DelicateseFlorescu si acrilamida de la Nescafe

De prin presa adunate:

1.Nu sunt primul care spune ca nea Florescu se duce in jos, in loc sa o ia in sus, din mai multe puncte de vedere! Maine o sa-l vedem la Capatos poate, astazi insa e in Libertatea si vorbeste despre cum si-a pierdut virginitatea Gigi Becali! Daca asta inseamna promovare de brand propriu si promovare de cafea proaspata, atunci domeniul asta nu are nicio sansa… Mai mult, stirea a fost preluata si de gsp.ro cu titlul “Dezvăluirile ā€œregelui cafeleiā€: Gigi Becali a fost dezvirginat de nepoata lui Gheorghiu-Dej”. Jenant!

2. Acum cateva zile, pe ProTV au tras un semnal de alarma asupra acrilamidei din cafea (substanta continuta si de cartofii prajiti), insa englezii citati, vad ca se refera la Nescafe, si nu ar fi o surpriza. Ma intrebam oare daca o cafea prajita mai puternic nu poate dezvolta substante similare? Prajitorii, ce spuneti?

Iata si marcile la care se facea referire, caci din motive de publicitate negativa, Pro TV nu putea spune despre ce este vorba:

In vizita la MetroExpo, cu escala la Jura

Saptamana trecuta la Romexpo a avut loc Metro Expo 2012 si am zis sa vad live noile aparate Lelit si Cunill daca tot avea stand acolo importatorul. Ā Primul si marele regret este ca nu am avut timp mai mult sa le testez, pentru ca mi s-au parut foarte interesante si chiar merita fiecare un review separat pe care cat de curand il voi face. In prima zi l-am avut alaturi pe Radu de la Papajacques, iar in a doua zi pe colegul forumist Mokele šŸ™‚ Am s-o repet mereu, imi doresc sa fim o comunitate mai unita si mai mare, care sa se intruneasca mai des pentru a testa diverse scule interesante!

Insa mai presus de toate acestea, as pune experienta pe care am avut-o in standul Jura, ei fiind chiar langa Lelit-Cunill. De ce spun asta? Pentru ca imi doream sa am intr-o zi o discutie cu cineva care reprezinta Ā marcile de automate si de ce nu, sa le vad la treaba. Am dat acolo de o domnisoara foarte bine pregatita pe partea de marketing (te salut Delia šŸ™‚ ) , insa foarte putin informata asupra ceea ce inseamna intr-adevar un espresso si care sunt parametrii de obtinere ai lui. Desigur, eu nu pot sa-i reprosez nimic, pentru ca ea isi facea meseria si isi sustinea brand-ul care ii asigura locul de munca. Si o facea bine! De fapt majoritatea oamenilor care treceau pe langa aceste standuri se opreau la Jura nu la Gaggia-Lelit-Cunill, automatele cu luminite si display-uri colorate fiind mult mai atragatoare pentru populatie.

De unde vine incantarea mea ca am ajuns in standul Jura? Din faptul ca mi s-a demonstrat pentru a nu stiu cata oara, ca pentru cineva care doreste sa obtina un espresso comparabil cu cei bei in cafenelele bune sau un capuccino cremos (nu spumos), automatele, indiferent de marca, sunt bani aruncati pe fereastra!

Prima oara am cerut un espresso la Jura Ena 7 sau IMPRESSA XS90 One Touch, nu imi mai aduc bine aminte, scula ce costa 2800 lei+ TVA. Mi s-au prezentat mai intai “marele avantaje” ale aparatului, incununate de rasnita in 5 trepte (!!!). Desigur ca mi-am imaginat ca cele 5 trepte nu vor putea face mare lucru si espresso-ul a curs in 10 secunde. Clar, subextras si lipsit de vlaga, desi rasnita era data la maxim de fin.

I-am explicat partenerei de dialog ca exact lucrul acesta nu il pot face automatele, calibrarea rasnitei cu sistemul de extractie, astfel incat, in 25 de secunde sa iti curga 30ml din 7-8g de cafea. Abia atunci se intampla o extractie completa, descoperind aromele respectivei cafele. (si) De aceea reclama cu “espresso-ul perfect” Jura + Tchibo, care ruleaza acum pe TV, este una profund mincinoasa, pentru ca automatele nu pot face asta iar Tchibo este o cafea pentru mase, deosebit de proasta! Cel putin sortimentele “noi” Sicilia si Milano sunt cu adevarat oribile!

Dezamagit fiind de rezultat si cerand mai mult de la aceste aparate, destul de scumpe de altfel, replica a fost, “hai sa trecem la noul Jura IMPRESSA J9 One Touch” (sper sa nu gresesc modelul) care are nu mai putin de 6 trepte pe rasnita (!!!) si stie sa prepare 19 specialitati din lapte si cafea. Pentru cine nu se pricepe si nu vrea sa invete sa aprecieze un espresso adevarat sau un capuccino cremos, desigur ca display-ul mare, colorat, cu multe butonase, plus multitudinea de bauturi pe care le poate face, reprezinta un avantaj si un punct de reper la achizitie, iar o domnisoara grabita sau un birou mai mic, ori pur si simplu cineva neinteresat in primul rand de calitatea bauturii, vor fi impresionati si poate chiar vor cumpara aparatul. Si sa nu credeti ca am vreo problema cu asta, caci ei sunt in target! Insa, cealalta categorie de clienti, care cauta in primul rand un espresso delicios si in al doilea rand un capuccino cremos, ar trebui sa se gandeasca nu de doua ori ci de zece ori inainte de achizitie, mai ales ca e vorba si de o suma frumusica de bani! Ā La rugamintea mea, reprezentanta Jura a trecut rasnita pe cea mai fina treapta, a facut si o setare de temperatura de la low la high (un alt artificiu de marketing implementat necorespunzator si inutil, in loc de PID), a selectat si preinfuzia (functie cvasiirelevanta, tinand cont de modul de functionare) si espressorul de 8000 de lei era pregatit pentru un espresso perfect urmat de un capuccino delicios. Curgerea este ciudata datorita preinfuziei de care se vorbea (lucru comun cu tassimo), adica pentru doua, trei secunde curge putina cafea, dupa care pauza de cateva secunde si incepe din nou sa curga…foarte ciudat! Asta se intampla, probabil, pentru ca aparatul vrea sa umezeasca pucul de cafea insa arunca prea multa apa si la o presiune prea mare, parte din ea cazand in ceasca sub forma de “espresso”. In continuare, ma asteptam la o extractie mai profunda de la un asemenea espressor de 2000E. Dar minunea nu a durat decat 8-9 secunde, 30ml de espresso curgand mai repede decat in cazul aparatului de 3300 de lei.

Deci am mai daramat un mit, marimea (pretului) nu conteaza šŸ™‚ Insa, daca vorbim de marimea “vasului” in care sta apa la incalzit, atunci lucrurile incep sa conteze. Incepand de la 700 de lei, espressoarele semiautomate de calitate au boiler, odata cu pretul crescand si marimea, astfel ca un espressor de 700E are un boiler de 1.5l, totul pentru o stabilitate termica de invidiat. Asadar, am avut motive majore de a ramane perplex atunci cand reprezentanta Jura a inceput sa laude thermoblock-ul acestor aparate, care de fapt inseamna o cutiuta de aluminiu, cu niste serpentine in interior, care arata cam asa. Ideea e ca pe masura ce este folosita apa pentru espresso sa zicem, din rezervor va intra alta apa proaspata, care va fi la temperatura camerei. Daca vasul de incalzire nu este corespunzator (un boiler, cat mai mare de preferat) evident ca temperatura va scadea, amestecandu-se apa calda cu apa rece. O cutiuta din aluminiu, thermoblock-ul, nu va avea in veci puterea unui boiler de a mentine temperatura apei constanta si de a face “nesimtita” intrarea apei reci. Ganditi-va ca faceti dus cu apa dintr-un boiler sau dintr-o cutie de aluminiu cu serpentine in interior. In ce situatie credeti ca veti avea mai mult timp apa calda, la o temperatura constanta?

Al doilea capitol testat a fost spuma de lapte. La o apasare de buton, espressorul si-a tras lapte din rezervorul extern si a umplut pe loc paharul, dupa care a dat drumul la un “ristretto” si gata bautura (latte machiato probabil sau o specie de capuccino). Cine incercase o astfel de bautura doi pasi mai in fata, la barul unde inclusiv campionii barista Flori si Paul serveau gratuit latte-uri, putea observa imediat diferenta de la crema de lapte la spuma facuta de automat. Gustand ceea ce a facut Jura am sesizat ceea ce se vedea cu ochiul liber – o bautura foarte inconsistenta, cu muuuulte bule mici de aer in interior, ceva in genul spumei de bere, pe care o bei dar nu simti ca ingurgitezi un lichid propriu-zis. Exact ceea ce incerci sa eviti atunci cand prepari un capuccino si izbesti cana de masa, amestecand apoi continutul, Ā aceasta fiind de fapt diferenta de la crema de lapte la spuma de lapte.

Ā 

La fel si in cazul espresso-ului facut la automate, in loc sa fie un lichid consistent, gros, cremos, din cauza extractiei incomplete pe care automatul o face, lichidul va fi unul departe de aceste caracteristici, cu bulele de aer deasupra si fara acel gust plin care iti umple gura de senzatii, caracteristic unei extractii corecte, la un semiautomat.

Sa ne intelegem, nu am nimic cu aceasta marca Jura, eu punand-o la un loc cu automatele Gaggia, Phillips Saeco etc. (chiar daca fiecare brand se crede cel mai bun), si diferentiindu-le de “chinezariile” Krups si DeLonghi, in materie de fiabilitate si traditie in cafea. Dar cand vine vorba de calitatea bauturii obtinute, fata de folosirea unui semiautomat si a unei rasnite Ā separate, toate automatele sunt la fel. Ā Adaug si faptul ca aceste consideratii sunt facute din prisma unui pasionat de espresso & latte, care cauta sa bea zilnic niste bauturi de calitate. Daca vorbim de un birou unde fiecare prefera o anumita bautura si aceasta trebuie sa fie disponibila oricand sau de o persoana care doreste sa bea dimineata ceva ultrarapid sau de oameni (in special femei) care vor sa se rasfete jucandu-se cu display-ul frumos colorat, atunci un automat este tot ce si-ar dori, si incurajez cumpararea lor in locul aparatelor pe capsule, cea mai joasa speta in materie de espresso & latte!

Sper sa am ocazia unui test back to back, intre un automat scump si un set rasnita+espressor semiautomat de maxim 400E. La acest targ, mi-a fost refuzata cererea (transmisa prin importatorul Gaggia-Lelit-Cunill) de catre Razvan, managerul de la Jura, pe Ā motiv ca “automatele expuse nu sunt calibrate”. Ā Ar fi interesanta filmarea rezultatelor si publicarea lor pe blog, ca sa-si faca fiecare o parere cat de cat obiectiva.

Nescafe Dolce Gusto – sau cum sa tragi ceasca de espresso in teapa!

Recunosc ca mi-a fost tare greu sa aleg titlul acestui post. Am pendulat intre mai multe titluri obscene:

Succesul Nescafe Dolce Gusto sau triumful chimiei asupra naturalului

Nescafe Dolce Gusto – Cand in loc de espresso bei marketing

Nescafe Dolce Gusto – sau cum fac unii bani pe incultura “cafegistica” a romanului

 

Pentru cei neinitiati in arta espresso trebuie sa trasez o limita de la inceput, intre realitate si imitatie – aceasta bautura senzationala se obtine in parametrii optimi macinand chiar inainte de preparare 7 sau 14g de cafea (espresso/double espresso) si extragand cu un espressor semiautomat, 30/60ml de licoare, prin trecerea apei la aprox. 88 grade celsius, cu o Ā presiune de 9 bari, prin blocul de cafea compactat cu o presa. Ā Exista mici abateri permise de la aceste cifre.

A doua premisa care trebuie luata in considerare este faptul ca, per total, populatia tarii noastre este lipsita in proportie de 90% de o minima cultura a cafelei (din cauze de comunism dar si din dezinteres fata de ce bea) ceea ce lasa departamentelor de marketing un spatiu imens de manevra. Cu ajutorul unor imagini frumoase este foarte simplu sa cuceresti consumatorul roman, pentru ca el nu cunoaste exact fenomenul si se impresioneaza repede la o reclama frumoasa si memorabila.

Nescafe a mizat pe o jucarie aratoasa, simpla de utilizat, cu forme si culori care mai de care mai haioase, totul impachetat intr-o strategie agresiva de marketing. Rezulta costuri mari de promovare care se traduc mai departe in costuri imense de achizitie a aparatului si Ā capsulelor. Dar nu banii sunt neaparat problema ci rezultatul obtinut. In loc sa bei espresso, vei ingurgita o ciorba dubioasa despre care nici nu stii ce contine. De ce spun asta? Hai sa facem o scurta paralela –Ā  ceea ce mananci la McDonald’s este diferit ca si ingrediente de ceea ce primesti in pachet la un McDrive? Nu! Atunci ce motive avem sa nu credem ca Nescafe nu utilizeaza aceleasi ingrediente si in cafeaua din oras si in cea de la pachet? Stiati ca specialitatile pe baza de cafea servite la 1leu sau in cafenelele Nescafe contin: carboximeticeluloza, caramel amoniacal, “aroma”, agenti de ingrosare, “urme de soia” , “preparat pudra pe baza de…”, dioxid de siliciu, fosfat dipotasic, trifosfat pentasodic, citrat trisodic, polifosfat, esteri mono si diacetil ai mono si ai digliceridelor cu acizi grasi…etc.Ā Baga cineva mana in foc ca in capsulele Nescafe Dolce Gusto nu se afla nimic din lectia de chimie de mai sus? Probabil unii baga, dar s-ar putea sa se arda!

 

Daca vreti, discutam si de pret – LA DATA SCRIERII ARTICOLULUI (august 2011), o cutie primitiva produsa de un maestru chinez al aparatelor de doi bani (Krups), care nu face mai mult de 40E, era vanduta cu peste 500 de lei. Capsulele, in numar de 16, din care doar 8 contineau cafea, costau 22 de lei. Deci pe 56g de cafea (8 x 7g)Ā  dadeai 22 de lei, adica aproximativ 400 de lei/kg!!!! Cam atat costa cea mai renumita cafea din lume, Jamaica Blue Mountain. Daca beti doua persoane o cafea pe zi, va ajungeau 4 zile capsulele. Daca va injectati cu mai multe cafele sau aveti si musafiri, o incurcati! Ā Dupa un timp, cand multi si-au dat seama de teapa luata si au revenit la ibric, nemaicumparand capsule, Nescafe a micsorat pretul pana la 23lei/16 capsule de espresso (nu vorbesc de specialitatile cu false denumiri italiene, care necesita doua capsule, deci 3lei pentru un preparat), iar pretul unui kg de cafea inferioara din capsula (chiar daca este arabica este penala ca si calitate) ajunge undeva la 220 de lei.Ā  Ca sa fiu mai precis, in loc sa dati 60-90 de lei pe o cafea proaspat prajita de supercalitate sau 40-50 de lei pe o arabica amarata din supermarket de nivelul celei din capsula, veti da 220 lei/kg si veti depinde de un monopol! Acesta este pretul noncalitatii, grabei, deciziilor luate la repezeala, neinformarii si eventual al snobismului. Ā Alte promotii si oferte speciale necesita alte socoteli, pe care le puteti face singuri, acesta fiind si motivul pentru care am scos acel calcul matematic comparativ.

Solutia? Deschideti ochii si cititi forumurile despre espresso, atat din Romania cat si din strainatate. Invatati sa faceti un espresso in modul traditional (doua minute maxim in fiecare dimineata) si iesiti mult mai ieftin, beti o bautura mult mai sanatoasa, nu depindeti de un fabricant de capsule si puteti alege din sutele de tipuri de cafea de pe lumea asta!

Multi vor spune ca nu au timp sa faca un espresso italian dimineata si, desi cunosc in mare ce inseamna capsulatele tip Dolce Gusto, fac acest compromis pentru a iesi mai repede din casa. OK! Hai sa vedem cat v-ar lua sa preparati espresso/capuccino/espresso machiato in modul traditional si cel mai bun:

httpv://www.youtube.com/watch?v=hoq08YBASTc

Fara nicio graba (ba chiar as spune “in slow motion”), dupa cum vedeti, protagonistul clipului a avut nevoie de mai putin de doua minute pentru un espresso si de inca un minut pentru spumarea laptelui. Vi se pare mult? Ati vazut mizerie in jur? V-ar trebui cunostintele unui barman profesionist sa faceti asa ceva? Ā Se compara lichidul delicios si consistent care curge din espressor cu ciorba rezultata din capsule, indiferent de brand? Nu-i asa ca aveati impresia ca e mult mai greu de facut un espresso italian acasa? Nu e mai bine sa alegi boabele de cafea care iti plac decat sa fii prizonierul unui monopol?

Eu vreau sa cred ca dupa 20 de ani de la revolutie exista multi romani cu mintea deschisa, care sunt in stare sa priceapa si sa adopte valorile, calitatea si bunul gust si sa le separeĀ  de manipularea si marketingul de “guerila” practicate de unii sau altii. Nescafe Dolce Gusto este doar un exemplu de inducere in eroare a celor care nu cunosc. Desi vine ca o alternativa colorata si rapida la metoda clasica de preparare a unui espresso, in fapt este doar o imitatie ieftina (paradoxal si scumpa) a acestei bauturi si a derivatelor din lapte.

Va doresc sa fiti responsabili si atenti in alegerile voastre,

UPDATE 1: In urma diverselor comentarii tin sa precizez urmatorul lucru – eu nu am nimic cu lumea care cumpara aparate pe capsule sau espressoare automate. Fiecare tip de espressor are nisa lui si este apreciat de oamenii din acea nisa de piata. Daca te simti bine cu el nu este si nu trebuie sa fie absolut nicio problema! Fiecare decide pentru sine! Problema apare cand fericitii posesori/vanzatori de asemenea fake-uri vin si sustin superioritatea rezultatelor obtinute, comparabile cu adevaratul espresso sau adevaratul capuccino. Aici sunt transantā€

UPDATE 2: Articolul a fost centrat pe Dolce Gusto pentru ca la data scrierii sale nu existau in Romania alte marci concurente pe acest segment. Dar poate fi extins lejer si catre Tassimo, Nespresso, Senseo etc., cu precizarea din update 1.

UPDATE 3: Dupa exemplul pachetelor de tigari cu poze funebre, va propun un latte machiato in viziunea acestor vanzatori de prafuri, oricare ar fi ei, ipostaza suprinsa la Vending Expo, targul chimistilor in cafea & latte: