Asociatie a prajitorilor? Intai bem o bere artizanala

Mereu am fost adeptul unirii fortelor “binelui”, a intalnirilor in comunitate, a ruperii barierelor intre oameni si a inlaturarii prejudecatilor. Daca toate astea s-ar aplica in domeniul cafelei din Romania am fi mai departe, sunt sigur. 

Stim cu totii ce inseamna cafeaua proaspat prajita (de specialitate sau nu) si observam zi de zi impactul acesteia in horeca, brand-urile traditionale pierzand (accelerat pe alocuri) teren. Dar lucrurile se schimba si in domeniul…berii. Cum, nu ati baut niciodata o bere artizanala IPA sau de alt tip? Nu sunteti la curent cu legatura dintre cafeaua artizanala si berea craft? 🙂  Hai sa  povestim putin despre cele doua domenii surori (nascute ambele din fecundarea americano – europeana), intre care veti descoperi niste asemanari incredibile. De aceea le si vad crescand impreuna.

La fel ca si cafeaua clasica de brand, berea industriala (mai toate marcile pe care le cunoastem) se fabrica…industrial, cu ingrediente comune, de duzina, cu alunecari spre optimizarea de costuri (vezi malaiul de pe etichetele berii sau blend-urile de robusta in cafea), cu sarituri peste timpii de fermentatie caci exista celebrele enzime, care iti “fierb” mustul in doua zile cat face natura in 20, cu “ingrasarea” cafelei la scoaterea fierbinte din prajitor prin stropirea cu apa sau alte substante “gustoase” (cioco, irish, vanilla).  Bineinteles. nu sunt detaliate toate pe eticheta dar sunt legale. 

In jocul acesta romanesc din domeniul berii, de “menage a quatre” (adica 4 corporatii mari care domina piata), si-au facut loc cel putin 10 microfabrici care produc bere adevarata, fermentata fara graba, din hamei de specialitate adus de peste mari si tari, cu retete atent lucrate, avand ocazia sa bem si in Romania sortimente de Indian Pale Ale (IPA) care se bat de la egal la egal cu microfabrici din SUA, UK, Germania, Irlanda etc. Impactul acestor furnicute a fost minor ca si cifra de afaceri dar major ca si ascensiune a trend-ului, piata industriala reactionand imediat la “amenintare”, asa cum a putut, prin replicari ale diverselor caracteristici din zona berilor craft, care de obicei sunt nefiltrate, nepastreurizate, cu drojdie Ale de fermentatie inalta etc. Asa se face ca au aparut pe piata Timi Nepa, Skol nepsteurizata, Silva Romanian Pale Ale, Azuga declarata ca si nepasteurizata si craft, Gambrinus vintage etc. Majoritatea celor care au baut macar odata o bere romaneasca artizanala adevarata (Hop Hooligans, Ground Zero, Perfektum, Hop Head, Bereta, Sunstone, chiar Zaganu sau Sikaru) sunt deja cu zambetul pe buze la degustarea unei Nepa  🙂  Nu zic, exista si opinii contra, mai mult din partea fanilor berii blonde de volum si cursa lunga. 

Dar paharul are si o parte goala. Pentru ca:

  • productia se face in loturi mici
  • ingredientele de calitate maxima se aduc in cantitati relativ mici de afara (ex. hamei din Noua Zeelanda)
  • pastrarea trebuie sa se faca la rece de obicei sau in medii cat mai racoroase, in special vara
  • antreprenorii isi investesc banii, viata si sufletul in bussiness deci nu e loc de amortizari foarte lungi
  • distributia in baruri si restaurante sufera din cauza contractelor de exclusivitate ale marilor companii (care iti dau umbrele, frigidere, mese, buget de marketing etc)   
  • accesul in hypermarket-uri e dificil ca mic producator, datorita conditiilor de discount si taxare impuse 

… de unde rezulta ca pretul de vanzare la usa fabricii este maricel (7-15 lei / 0.33 – 0.5) , cel din magazine si mai mare, in medie 10 lei / sticla, cel din carciumi si mai si, 15-20 lei. Si atunci tot acest fenomen se niseaza extrem de mult, in general catre populatia cu venituri medii si peste medie, cu ceva educatie si gusturi, preponderent din orasele mari, prea putini bautori activi de bere industriala. Mamaaa, cate asemanari cu piata cafelei artizanale  🙂

Dar hai sa facem un scenariu frumos in mintea noastra de consumatori pofticiosi: pentru binele industriei, ce ar fi daca acesti mici producatori de bere craft si-ar uni fortele sub o asociatie de profil? Nu am putea asista la schimbari majore in obiceiul de consum al romanilor? Ceea ce singur pare imposibil in doi sau in zece va fi mult mai simplu. Spre exemplu, producatorii ar putea:

  • sa cumpere impreuna cantitati mari de ingrediente si materiale adiacente, pentru un pret mai bun la furnizor
  • sa organizeze mult mai des decat anual festivaluri dedicate berii artizanale
  • sa desfasoare ample campanii de PR si de constientizare a ceea ce torni pe gat
  • sa intre masiv in mass media cu propovaduirea adevarului si dreptatii
  • sa creeze ghiduri de start up si pentru alti pasionati care vor sa intra in breasla si mai apoi in asociatie
  • sa faciliteze distributia produselor in tara prin negocieri cu marile retele 
  • sa isi apere membrii din punct de vedere juridic (vezi cazul Csiki Sor)
  • sa aiba un cuvant mai greu in relatia cu HoReCa
  • sa investeasca in publicitate

Spre fericirea noastra viitoare, asociatia a luat fiinta, asa cum ne da de veste Universitatea de bere, sub numele de “Asociatia Producatorilor de Bere Artizanala“, avand ca membri fondatori Zaganu, Perfektum, Sikaru, Ground Zero si Hop Hooligans! Doamne ajuta! / Poate si Bachus ajuta, caci pe vin stam bine 🙂  Sloganul suna frumos si promitator: “produs sincer, creat cu pasiune si respect, atat pentru arta, dar si pentru consumatori

Si acum sa ne intoarcem la cafeaua noastra cea de toate zilele. Rememorand articolul de mai sus, ce ar fi daca orgoliile din piata romaneasca de cafea artizanala ar fi lasate deoparte si s-ar crea o astfel de asociatie? Intrebarea nu este cine si ce ar castiga ci mai simplu: cine si ce ar pierde?! Dupa 6 ani de comunitate espressomana, care fara doar si poate a fost cel mai important element mediatic din Romania in promovarea cafelei proaspat prajite, pot sa afirm senin ca asa disipate cum sunt ele, lucrurile stau inzecit mai bine in piata de cafea craft decat in piata de bere craft. Si asta pentru ca exista o masa de consumatori mai mare dar si pentru ca trambitarea noului val de cafea a inceput mai devreme, berea artizanala fiind popularizata la noi abia de doi ani. Altfel, ritmul de crestere cred ca a fost similar.

Un exemplu interesant vine din Germania, acolo unde fondatorii DEUTSCHE RÖSTERGILDE E.V demonstreaza din 2006 ca au putut uni fortele a peste 60 de prajitori artizanali locali, functionand autonom si concurential fata de marii producatori de cafea, multi dintre ei prezenti si la noi:

” The German Coffee Roasters’ Guild represents the interests of the speciality roasters by positioning them in an autonomous network on the coffee market in German-speaking countries. The roasters’ guild uses a quality assurance seal to symbolize its clear guidelines for traditional coffee production and assure customers that they are buying excellently processed products.”

Ce s-ar putea face intr-o asociatie romana de cafea? Cu liniuta:

  • in primul rand se sta lunar la aceeasi masa rotunda si se bea aceeasi …bere
  • se cunoaste mai bine om cu om (daaa, sunt doua lucruri lipsa, inca)
  • se pot face planuri de achizitii comune de cafea de specialitate
  • se pot contacta fermieri ce detin plantatii de cafea buna, care sa livreze loturi exclusive sau exclusiviste la preturi decente (direct trade)
  • se pot organiza transporturi intercontinentale de cafea verde, cu beneficii mari in ce priveste birocratia si costurile
  • se creaza un pol solid de negociere cu marile lanturi de magazine
  • se deschid noi cai de distributie in Horeca
  • cu un PR bun se poate asigura o prezenta constanta a membrilor in mass-media de calitate si o popularizare a cafelei artizanale in randul populatiei
  • se poate negocia in masa cu producatorii de prajitoare pentru discount-uri serioase la cumpararea de noi utilaje 
  • se poate negocia un discount foarte bun sau un contract de leasing avantajos, cu producatorii de espressoare si rasnite, astfel incat prajitorilor din asociatie sa le fie mai usor sa castige cafenele si locatii horeca, unde marile brand-uri sunt gata oricand sa ofere aparatura in custodie. 
  • se pot face teste, analize si articole de specialitate, pentru evidentierea asociatiei ca o voce stiintifica principala in domeniul cafelei din Romania 
  • se pot face festivaluri luna de luna, locatiile posibile fiind multe, datorita clientilor fiecarui prajitor in parte
  • se pot schimba profile de prajire, repara si modifica prajitoare
  • se pot organiza workshop-uri locale (interne asociatiei sau nu) cu cei mai bine cotati roasteri mondiali
  • se pot crea oportunitati de dezvoltare internationala, catre HoReCa europeana.
  • se pot trata orgolii 
  • si cate si mai cate….

Cine castiga din toate astea? Simplu, TOTI! Prajitorii ca si breasla, caci vor deveni mai respectati in piata, mai prosperi in afaceri, mai consistenti in acumularea de know how + noi ca si clienti, care vom primi poate un pret mai bun pentru o cafea verde mai proaspata si mai bine procesata. 

Domnilor prajitori care faceti treaba, intalniti-va la o bere artizanala si ganditi-va bine ca piata de cafea din Romania va ajunge relativ curand la implozie, pe alocuri si la penibilizare datorita anumitor entitati. Hai sa facem un mare pas in fata!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

(Antispam) Fa un calcul simplu: * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.